ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ

Autoritățile prevăzute la art. 287 au următoarele obligații

Titularul dreptului de folosință gratuită are următoarele obligații

Folosința dobândită în baza actului prevăzut la art. 349 nu poate fi transmisă, nici oneros și nici cu titlu gratuit, unei alte persoane.

Titularul dreptului de folosință gratuită are obligația de a informa autoritățile prevăzute la art. 287 cu privire la orice tulburare adusă dreptului de proprietate publică, precum și la existența unor cauze sau iminența producerii unor evenimente de natură să conducă la imposibilitatea exploatării bunului.

Constituie contravenții la dispozițiile prezentei secțiuni, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni

Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.

Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane împuternicite de structurile cu atribuții de control.

Contravențiilor prevăzute în prezentul articol le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , cu modificările și completările ulterioare.

Domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public.

Asupra acestor bunuri, statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată.

Inventarul bunurilor imobile din domeniul privat al statului se întocmește și se modifică potrivit prevederilor în vigoare, de ministere sau de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, atât pentru bunurile imobile aflate în administrarea acestora, cât și pentru bunurile imobile aflate în administrarea unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Obligația efectuării inventarierii bunurilor imobile proprietate privată a statului revine autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților, companiilor naționale, institutelor de cercetare-dezvoltare, societăților cooperatiste, asociațiilor, fundațiilor și altor asemenea, persoanelor fizice care desfășoară activități producătoare de venituri, persoanelor fizice sau juridice cărora li s-au atribuit în mod direct un drept real, altul decât cel de proprietate, asupra bunurilor imobile care alcătuiesc domeniul privat al statului, de către autoritățile prevăzute la art. 287 , conform legii, denumite în continuare entități.

Entitățile care dețin un drept real asupra unor bunuri imobile din domeniul privat al statului sunt obligate să întocmească inventarul acestor bunuri și să-l comunice ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod.

Centralizarea inventarului bunurilor imobile din domeniul privat al statului se realizează de către ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice.

Autoritățile administrației publice locale au obligația de a identifica, pe raza administrativ-teritorială a acestora, bunuri imobile care alcătuiesc domeniul privat al statului și pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit un drept real și de a notifica autoritatea administrației publice centrale competente în vederea evidențierii separate a acestor bunuri în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul privat al statului.

Dispozițiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu dispozițiile legislației privind întocmirea și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate publică a statului.

Evidența financiar-contabilă a bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se ține distinct în contabilitate, potrivit legii.

Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale se întocmește și se actualizează de către o comisie special constituită, condusă de autoritatea executivă ori de o altă persoană împuternicită să exercite atribuțiile respective, după caz.

Comisia prevăzută la alin. (1) se constituie prin dispoziția autorității executive a fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Comisia prevăzută la alin. (1) are obligația de a actualiza inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale în termen de cel mult 90 de zile de la modificarea regimului juridic al bunurilor respective.

Inventarul prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a autorității deliberative a fiecărei unități administrativ-teritoriale.

Trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a) , care au în administrare bunul respectiv, dacă prin lege nu se dispune altfel.

În situația în care hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) nu este inițiată în termen de 60 de zile de la data cererii consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, autoritățile administrației publice locale pot solicita ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice să prezinte Guvernului un memorandum privind oportunitatea luării măsurilor prevăzute de lege pentru trecerea bunului. Memorandumul cuprinde și punctul de vedere al administratorului bunului respectiv. (2) Trecerea prevăzută la alin. (1) se face doar în situația în care bunul respectiv se află pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale care solicită trecerea, cu plata contravalorii bunului aferentă valorii de inventar actualizate, în condițiile legii.

Cererea prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz.

În situația în care autoritățile administrației publice locale identifică, pe raza administrativ-teritorială a acestora, bunuri imobile care fac parte din domeniul privat al statului pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit un drept real și care prezintă interes pentru autoritățile administrației publice locale, acestea notifică ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice și solicită acestuia inițierea demersurilor pentru trecerea bunurilor respective în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale.

Solicitarea prevăzută la alin. (4) este însoțită de înscrisuri care dovedesc dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor respective.

În cazul în care nu se cunoaște valoarea de inventar a bunului, ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice procedează la evaluarea bunului, în termen de maximum 180 de zile de la acceptarea solicitării autorității administrației publice locale prevăzute la alin. (4) . Costurile cu evaluarea bunului se adaugă la contravaloare bunului prevăzută la alin. (2) .

În baza hotărârii Guvernului, autoritățile administrației publice locale și ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice operează înscrierea, respectiv scoaterea bunurilor din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul privat al statului.

Plata contravalorii bunului prevăzută la art. 358 alin. (2) se realizează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de trecere.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în situația în care bunul imobil proprietate privată a statului solicitat de către o autoritate a administrației publice locale este destinat deservirii unui interes public local, plata contravalorii bunului se poate face în termen de maximum 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 358 alin. (1) , într-una sau în mai multe tranșe anuale, cu condiția menținerii bunului în proprietatea unității administrativ-teritoriale până la efectuarea integrală a plății. Stabilirea numărului de tranșe și a termenului de plată a acestora se face în hotărârea Guvernului de trecere a bunului din domeniul privat al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale.

În cazul în care plata contravalorii se realizează în mai multe tranșe, prima tranșă trebuie să reprezinte 25% din contravaloarea bunului, la care, pentru bunurile prevăzute la art. 358 alin. (4)-(6) , se adaugă costurile cu evaluarea acestuia, cu încadrare în termenul prevăzut la alin. (1) , iar diferența va fi plătită într-una sau mai multe tranșe egale. Tranșele de plată ulterioare se actualizează cu indicele prețurilor de consum calculat de la data transferului bunului până la data plății tranșei.

Nerespectarea termenelor de plată prevăzute în hotărârea Guvernului, în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) , se constată de către autoritățile publice care au avut bunul în administrare înainte de a fi transmis către unitățile administrativ-teritoriale sau de către ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice, prin structura de inspecție economico-financiară, în situația în care bunul nu s-a aflat în administrarea unei autorități publice centrale anterior transferului sau dacă administratorul anterior și-a încetat existența ori nu mai are personalitate juridică.

Sumele reprezentând contravaloarea bunurilor, precum și costul evaluării acestora, după caz, se fac venit la bugetul de stat. Structura de inspecție economico-financiară din cadrul ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice emite titluri de creanță prin care individualizează sumele aferente datorate.

Nevirarea sumelor datorate potrivit dispozițiilor alin. (1) și (2) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele bugetare.

Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare.

În situația prevăzută la alin. (2) , în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului de trecere, autoritățile deliberative ale administrației publice locale adoptă o hotărâre prin care declară bunurile de interes public local/județean, după caz, aprobă înscrierea acestora în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale și stabilesc titularul dreptului de administrare, după caz.

La data intabulării dreptului de proprietate de către unitățile administrativ-teritoriale, acestea au obligația de a nota în cartea funciară și interdicția înstrăinării bunului de către unitatea administrativ-teritorială până la data plății integrale și să comunice un extras de carte funciară actualizat, în termen de 30 de zile de la data notării, autorităților publice care au avut bunul în administrare înainte de a fi transmis către unitățile administrativ-teritoriale sau ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice, în situația în care bunul nu s-a aflat în administrarea unei autorități publice centrale anterior transferului sau dacă administratorul anterior și-a încetat existența ori nu mai are personalitate juridică.

Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al statului se face la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Trecerea prevăzută la alin. (1) se face doar cu acordul consiliului local, al consiliului județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București, după caz și cu plata contravalorii bunului aferentă valorii de inventar actualizate, în condițiile legii.

Cererea prevăzută la alin. (1) se aprobă prin notă înaintată Guvernului de către autoritatea/instituția publică interesată.

Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al altei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Trecerea prevăzută la alin. (1) se face cu acordul unității administrativ-teritoriale care are în proprietate bunul care face obiectul trecerii și doar în situația în care acesta se află pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale care solicită bunul, cu plata contravalorii bunului aferente valorii de inventar actualizate, în condițiile legii.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , trecerea unui bun mobil din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al altei unități administrativ-teritoriale se poate face fără plata contravalorii bunului în cazul în care bunul a fost achiziționat în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, din fonduri externe rambursabile sau prin Mecanismul de redresare și reziliență, după caz.

Plata contravalorii bunului prevăzută la alin. (2) se poate face în termen de maximum 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la alin. (1) , într-una sau în mai multe tranșe, cu condiția menținerii bunului în proprietatea unității administrativ-teritoriale solicitante până la efectuarea integrală a plății. În cazul în care plata contravalorii se realizează în mai multe tranșe, prima tranșă trebuie să reprezinte 25% din totalul sumei. Tranșele de plată ulterioare se actualizează cu indicele prețurilor de consum pe anul anterior.

Cererea prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz.

Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel.

Trecerea unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia se face prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București ori a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, dacă prin lege nu se dispune altfel.

În instrumentele de prezentare și motivare ale hotărârilor prevăzute la alin. (1) și (2) se regăsește, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încetării uzului sau interesului public național sau local, după caz.

Actele încheiate cu nerespectarea dispozițiilor alin. (3) sunt lovite de nulitate absolută.

Bunurile proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în administrare, concesionate ori închiriate.

Bunurile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în folosință gratuită, pe termen limitat, după caz, instituțiilor publice, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice.

Dispozițiile privind darea în administrare, concesionarea, închirierea și darea în folosință gratuită a bunurilor aparținând domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se aplică în mod corespunzător. Notă Articolul XXXIV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 31 din 28 martie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 29 martie 2024, prevede: Articolul XXXIV

Prin derogare de la prevederile art. 299 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările și completările ulterioare, o parte din imobilul „Palatul Parlamentului“, situat în municipiul București, str. Izvor nr. 2-4, sectorul 5, aflat în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, se transmite din administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, regie autonomă de interes național aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului.

Predarea-preluarea părții de imobil, transmisă potrivit alin. (1), se face pe bază de protocol de predare-preluare încheiat între Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, în termen de 30 de zile de la data finalizării lucrărilor realizate de către Compania Națională de Investiții.

Camera Deputaților va asigura Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, corespunzător părții din imobilul aflat în administrarea acesteia, utilitățile necesare funcționării corespunzătoare, de la data protocolului de predare-preluare prevăzut la alin. (2), în baza unei convenții încheiate între părți în termen de 15 zile de la data semnării procesului-verbal de predare-preluare.

Partea de imobil transmisă potrivit alin. (1) va servi drept sediu pentru entitățile din aparatul de lucru al Guvernului, pe perioada realizării obiectivului de investiție „Eficientizarea energetică a clădirii Guvernului - Palatul Victoria“.

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Secretariatul General al Guvernului, împreună cu Ministerul Finanțelor, vor opera modificările corespunzătoare în Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare.

În termen de 60 de zile de la data finalizării obiectivului de investiție „Eficientizarea energetică a clădirii Guvernului - Palatul Victoria“, Guvernul va transmite, prin hotărâre, partea din imobilul prevăzut la alin. (1) din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“ în administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Prin derogare de la prevederile art. 362 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 874 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările și completările ulterioare, bunurile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în folosința gratuită întreprinderilor publice cu capital integral de stat prin contract de comodat.

Vânzarea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se face prin licitație publică, organizată în condițiile prevăzute la art. 334-346 , cu respectarea principiilor prevăzute la art. 311 , cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.

Stabilirea oportunității vânzării bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și organizarea licitației publice se realizează de către autoritățile prevăzute la art. 287 , cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.

Vânzarea prin licitație publică a bunurilor imobile proprietate privată a statului, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel, se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Vânzarea prin licitație publică a bunurilor imobile aparținând unităților administrativ-teritoriale se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București, respectiv a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz.

Garanția se stabilește între 3 și 10% din prețul contractului de vânzare, fără TVA.

Cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel, prețul minim de vânzare, aprobat prin hotărâre a Guvernului sau prin hotărâre a autorităților deliberative de la nivelul administrației publice locale, după caz, va fi valoarea cea mai mare dintre prețul de piață determinat prin raport de evaluare întocmit de evaluatori persoane fizice sau juridice, autorizați, în condițiile legii, și selectați cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice, și valoarea de inventar a imobilului.

Răspunderea juridică privind corectitudinea stabilirii prețului prevăzut în raportul de evaluare revine exclusiv evaluatorului care a întocmit respectivul raport de evaluare.

Predarea-primirea bunului se face prin proces-verbal în termen de maximum 30 de zile de la data încasării prețului.

Prin excepție de la prevederile art. 363 alin. (1) , în cazul vânzării unui teren aflat în proprietatea privată a statului sau a unității administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcții, constructorii de bună-credință ai acestora beneficiază de un drept de preempțiune la cumpărarea terenului aferent construcțiilor. Prețul de vânzare se stabilește pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau județean, după caz.

Proprietarii construcțiilor prevăzute la alin. (1) sunt notificați în termen de 15 zile asupra hotărârii consiliului local sau județean și își pot exprima opțiunea de cumpărare în termen de 15 zile de la primirea notificării.

Prin legi speciale se pot institui alte excepții de la procedura licitației publice.

Donațiile și legatele făcute către stat sau către unitățile administrativ-teritoriale care au ca obiect bunuri ce intră în proprietatea privată a statului, respectiv în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale se acceptă conform dispozițiilor art. 291 .

Prin excepție de la dispozițiile art. 291 alin. (4) , pentru donațiile făcute către stat pentru o instituție publică, ca operațiuni compensatorii, care au ca obiect bunuri ce intră în proprietatea privată a statului, determinarea valorii de piață se realizează potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 354/2003 , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la stabilirea valorii efective a unei tranzacții prin compensare.

Prin excepție de la dispozițiile art. 291 alin. (4) , pentru donațiile de produse militare, așa cum sunt definite la art. 3 pct. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012 , cu modificările și completările ulterioare, făcute către stat pentru o instituție publică și care au ca obiect astfel de bunuri ce intră în proprietatea privată a statului, altele decât cele prevăzute la alin. (2) , valoarea de înregistrare a bunului la donator este asimilată valorii de piață a bunului, cu condiția să fi fost acceptată pentru statul român de către instituția publică competentă după obiectul sau scopul donației.

Prin excepție de la prevederile art. 291 alin. (4) , pentru donațiile făcute către stat pentru o instituție publică și care au ca obiect bunuri mobile necesare asigurării bazei tehnico-materiale la nivelul structurilor/unităților din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, care intră în proprietatea privată a statului, valoarea de înregistrare a bunului la donator este asimilată valorii de piață a bunului, cu condiția să fi fost acceptată pentru statul român de către instituția publică competentă după obiectul sau scopul donației.

Prin excepție de la prevederile art. 291 alin. (1) lit. b) și c) , acceptarea donațiilor și a legatelor făcute statului de către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord sau de alte instituții ori organizații internaționale, care au ca obiect bunuri mobile necesare gestionării situațiilor de urgență, se aprobă prin ordin al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, iar valoarea de piață este asimilată valorii de înregistrare a bunului la donator.

Prin excepție de la art. 291 alin. (2) , prin ordinul prevăzut la alin. (4) se stabilește persoana care îndeplinește formalitățile de acceptare a donațiilor și a legatelor în numele statului pentru bunurile prevăzute la alin. (4) .

În baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, dreptul de administrare asupra bunurilor mobile acceptate potrivit alin. (4) se constituie prin hotărâre a Guvernului, care cuprinde cel puțin următoarele elemente

Prezenta parte reglementează normele generale privind

Dispozițiile cuprinse în prezenta parte se aplică

Până la data de 1 ianuarie 2027, autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 369 lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să transforme funcțiile publice de expert, clasa I, și de inspector, clasa I, care nu au prevăzute în fișa postului atribuții de inspecție și control, în funcții publice de consilier, clasa I, cu menținerea gradelor profesionale corespunzătoare pentru funcțiile publice ocupate.

Prevederile art. 402 și 407 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Numirea funcționarilor publici care dețin funcțiile publice de expert, clasa I, și inspector, clasa I, și care nu au prevăzute în fișa postului atribuții de inspecție și control în funcțiile publice de consilier, clasa I, stabilite în condițiile prevăzute la alin. (1) și (2) , se face cu încadrarea în termenul prevăzut la alin. (1) . Articolul V

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 369 lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, au obligația să analizeze structura de posturi existente și să stabilească posturile care implică exercitarea de prerogative de putere publică, în condițiile prevăzute la art. 370 , precum și posturile prevăzute la art. 539 alin. (2) din aceeași ordonanță de urgență .

Stabilirea posturilor aferente personalului contractual la nivelul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se realizează prin act administrativ al conducătorului autorității și instituției publice, cu avizul prealabil și consultativ al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Prevederile art. 402 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Stabilirea posturilor aferente personalului contractual la nivelul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se realizează prin hotărâre a consiliului local sau, după caz, a consiliului județean, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean.

În termenul prevăzut la alin. (1) , după finalizarea stabilirii posturilor aferente personalului contractual potrivit alin. (1)-(3) , autoritățile și instituțiile publice au obligația de a asigura emiterea actelor administrative de numire, respectiv încheierea actelor adiționale la contractele individuale de muncă, după caz, aferente posturilor identificate la nivelul organigramei proprii, ca urmare a transformării acestora, pentru personalul contractual care le ocupă.

În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, autoritățile administrative autonome și celelalte autorități publice prevăzute la art. 2 din anexa nr. 13 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, au obligația de a iniția demersurile de modificare a actelor normative privind organizarea și funcționarea proprie, astfel încât să fie asigurată implementarea normelor legale referitoare la dezvoltarea cadrelor de competență proprii, aplicabile posturilor aferente personalului contractual, și, implicit, la gestiunea unitară a personalului contractual.

Până la data de 1 ianuarie 2027, autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. II alin. (1) din prezenta lege, precum și cele prevăzute la art. 539 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, au obligația să actualizeze fișele posturilor pentru personalul contractual, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1.336/2022 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea și dezvoltarea carierei personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare. Articolul X

Până la data prevăzută la art. 597 alin. (1) lit. m) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, concursurile de recrutare pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante și de execuție vacante sau temporar vacante, precum și concursurile de promovare în funcțiile publice de conducere vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, sunt organizate și se desfășoară în condițiile prevăzute la art. VII alin. (3 )-( 10) și (12 )-( 41) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2023 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și pentru modificarea art. III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 191/2022 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

Până la data de 31 decembrie 2028, concursurile pentru ocuparea funcțiilor publice specifice care beneficiază de statute speciale, vacante și de execuție temporar vacante, din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se organizează și se desfășoară de către aceste autorități și instituții publice, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. VII alin. (3 )-( 10) și (12 )-( 41) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2023 .

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2028, pentru funcționarii publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, modificarea raporturilor de serviciu între aceste autorități și instituții publice se realizează prin modalitățile prevăzute la art. 502-509 din aceeași ordonanță de urgență , cu excepția aplicării prevederilor art. 6 lit. d) și art. 21 alin. (1)-(7) din anexa nr. 8 la aceeași ordonanță de urgență. Notă Decizie de admitere: HP nr. 29/2026 , publicată în Monitorul Oficial nr. 239 din 27 martie 2026: În interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 369 - 370 , art. 382 și art. 406 - 407 din Codul administrativ , unitățile militare fac parte din categoria autorităților/instituțiilor publice în cadrul cărora există obligația stabilirii de funcții publice, prin transformarea posturilor de natură contractuală ce presupun desfășurarea unor activități care implică exercitarea prerogativelor de putere publică. Notă A se vedea Articolele VII și VIIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 121 din 21 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1184 din 28 decembrie 2023, cu modificările aduse de LEGEA nr. 165 din 5 august 2026 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 6 august 2026, care prevăd: Articolul VII

Normele prevăzute la art. 467 alin. (11) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate și completate prin prezenta ordonanță de urgență, se aprobă până la data de 31 decembrie 2026.

Abrogat.

De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data prevăzută la alin. (2) , concursurile de recrutare pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante și de execuție vacante sau temporar vacante, precum și concursurile de promovare în funcțiile publice de conducere vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, sunt organizate și se desfășoară potrivit prevederilor prezentului articol. Prezentul articol se completează cu prevederile anexei nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum au fost modificate și completate prin prezenta ordonanță de urgență, indicate prin norme de trimitere în cuprinsul articolului, și în măsura în care acestea nu contravin prevederilor specifice din prezentul articol. (4) Competența de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (3) aparține autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, ai căror conducători au competența de numire în funcțiile publice pentru care se organizează concursul pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere vacante și de execuție vacante și temporar vacante.

În situația prevăzută la alin. (3) , autoritățile și instituțiile publice prevăzute la alin. (4) au obligația de a înștiința Agenția Națională a Funcționarilor Publici cu privire la organizarea unui concurs cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data publicării anunțului de concurs cu privire la organizarea unui concurs de recrutare pentru ocuparea unor funcții publice de conducere și execuție, vacante, respectiv 5 zile lucrătoare înainte de data publicării anunțului de concurs cu privire la organizarea unui concurs de recrutare pentru ocuparea unei funcții publice de execuție temporar vacante. Înștiințarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici se face prin completarea și transmiterea online a informațiilor necesare organizării și desfășurării concursului, utilizând instrumentele informatice puse la dispoziție de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Înștiințarea cu privire la organizarea concursului de recrutare cuprinde informațiile prevăzute la art. 70 alin. (1) din anexa nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, care se aplică în mod corespunzător.

Instrucțiunile privind comunicarea înștiințării de către autoritățile și instituțiile publice, precum și publicarea anunțului de concurs pe site-ul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Anunțul privind concursul se publică pe pagina de internet a instituției organizatoare și pe site-ul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, utilizând instrumentele informatice puse la dispoziție de către aceasta, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data desfășurării probei scrise a concursului. Prin excepție, termenul de 30 de zile calendaristice poate fi redus la 15 zile calendaristice pentru concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor publice de execuție temporar vacante. Anunțul de concurs cuprinde, în mod obligatoriu, elementele prevăzute la art. 89 din anexa nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare.

Pentru desfășurarea concursului se stabilește o singură bibliografie de concurs. Bibliografia de concurs se elaborează potrivit prevederilor art. 46 alin. (4) și art. 71 din anexa nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare. Bibliografia de concurs, aprobată de conducătorul autorității sau instituției publice organizatoare a concursului, se publică odată cu anunțul de concurs prevăzut la alin. (7) .

În vederea organizării și desfășurării concursurilor de recrutare, de la momentul înștiințării Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, dar nu mai târziu de data publicării anunțului privind concursul în condițiile legii, se constituie comisii de concurs, respectiv comisii de soluționare a contestațiilor, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice organizatoare a concursului.

În situația prevăzută la alin. (9) , reprezentantul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici poate fi desemnat din cadrul acesteia sau, după caz, din cadrul instituției prefectului sau al consiliului județean, pentru ocuparea funcțiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare.

Abrogat.

Membrii comisiilor de concurs, ai comisiilor de soluționare a contestațiilor, precum și secretarii acestor comisii au dreptul la o indemnizație reprezentând 10% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată. Indemnizația se plătește de către autoritatea sau instituția publică pe al cărei stat de funcții este prevăzută funcția publică pentru care se organizează concursul.

Cheltuielile aferente deplasării persoanelor prevăzute la alin. (9)-(11) pentru a participa la comisiile de concurs se suportă de către autoritățile și instituțiile publice care organizează concursul.

Persoanele interesate de participarea la concursul de recrutare depun dosarul de concurs în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la data publicării anunțului de concurs, potrivit alin. (7). Prin excepție, termenul de 20 de zile calendaristice poate fi redus la 8 zile calendaristice pentru concursul organizat în vederea ocupării funcțiilor publice de execuție temporar vacante.

Dosarul de concurs conține, în mod obligatoriu, documentele prevăzute la art. 94 alin. (2) și, după caz, alin. (3) din anexa nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare. Prevederile art. 38 alin. (7) și art. 94 alin. (6) din anexa nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

Prin completarea formularului de înscriere prevăzut la art. 137 lit. b) din anexa nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, persoana interesată își exprimă acordul în ceea ce privește acceptarea termenilor și condițiilor de organizare a concursului, acordul explicit și neechivoc în ceea ce privește prelucrarea informațiilor cu caracter personal gestionate în procedura concursului de recrutare.

Dosarul de concurs se poate depune personal de către candidat, se poate transmite prin intermediul unui serviciu de curierat sau se poate transmite în format electronic, la adresa de e-mail indicată de autoritatea sau instituția publică în anunțul de concurs. Dosarelor de concurs transmise de candidați la adresa de e-mail indicată de autoritatea sau instituția publică în anunțul de concurs după terminarea programului de lucru al autorității sau instituției publice, dar în perioada de depunere a dosarelor de concurs, li se atribuie număr de înregistrare în ziua lucrătoare următoare, iar dosarul de concurs este considerat ca fiind depus în termen. Documentele care constituie dosarul de concurs se depun în copie, cu obligația candidatului de a prezenta secretarului comisiei de concurs originalele acestor documente, pentru certificare pentru conformitate cu originalul, până cel târziu la data desfășurării probei interviului, sub sancțiunea neemiterii actului administrativ de numire în funcția publică în cazul promovării concursului.

Fiecărui dosar de concurs i se atribuie un număr de înregistrare de la registratura autorității sau instituției publice organizatoare a concursului, care se utilizează pentru comunicarea rezultatelor probelor concursului de recrutare.

Pot participa la concursul de recrutare persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 465 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, precum și condițiile pentru ocuparea funcției publice stabilite potrivit fișei postului.

Concursul de recrutare constă în 3 sau, după caz, din 4 probe succesive, după cum urmează

Se pot prezenta la următoarea probă numai candidații declarați admiși la proba precedentă.

În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut la alin. (14) , comisia de concurs verifică eligibilitatea candidaților la concursul pentru ocuparea funcțiilor publice vacante, pe baza documentelor conținute de dosarele de concurs. Rezultatele verificării eligibilității candidaților, cu menționarea numărului de înregistrare a dosarului de concurs și a sintagmei „admis“ sau „respins“, însoțită, după caz, de motivul respingerii candidatului, se afișează la locul desfășurării concursului și pe pagina de internet a autorității sau instituției publice organizatoare, la secțiunea special creată în acest scop. La concursul pentru ocuparea funcțiilor publice de execuție temporar vacante, comisia de concurs are obligația de a verifica eligibilitatea candidaților în termen de o zi lucrătoare de la data expirării termenului de depunere a dosarelor. Prevederile art. 94 alin. (2) și art. 97 din anexa nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/201 9, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.

În cazul funcțiilor publice pentru a căror ocupare s-au stabilit condiții care necesită deținerea unor cunoștințe ce nu pot fi evaluate într-o probă/în probele prevăzută/prevăzute la alin. (20), se pot organiza probe suplimentare, pentru fiecare dintre acestea. Proba suplimentară se desfășoară potrivit procedurilor aprobate prin act administrativ al conducătorilor autorităților sau instituțiilor publice și publicate pe pagina de internet a acestora. Procedurile pentru organizarea și desfășurarea probei suplimentare trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente

La probele concursului de recrutare pentru funcțiile publice de execuție și de conducere punctajele se stabilesc după cum urmează

Sunt declarați admiși la proba scrisă, respectiv la interviu, candidații care au obținut

Punctajul final se calculează prin însumarea punctajelor obținute la proba scrisă și interviu.

Rezultatele obținute la proba scrisă sau interviu, cu menționarea numărului de înregistrare a dosarului de concurs și a punctajului obținut, însoțite de termenul „admis“ sau „respins“, însoțită, după caz, de motivul respingerii candidatului, se afișează la locul desfășurării concursului și pe pagina de internet a autorității sau instituției publice organizatoare, la secțiunea special creată în acest scop, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la finalizarea fiecărei probe. Candidații nemulțumiți pot depune contestație în termen de o zi lucrătoare de la data afișării rezultatului pentru fiecare probă a concursului.

Comisia de soluționare a contestațiilor soluționează contestația în termen de o zi lucrătoare de la expirarea termenului de depunere a contestațiilor. Fiecare membru al comisiei de soluționare a contestațiilor acordă punctaje și le notează în fișa individuală. În situația în care între membrii comisiei de soluționare a contestațiilor există diferențe de opinie care nu au putut fi soluționate de comun acord sau o diferență de punctaj mai mare de 10 puncte, candidatul va fi declarat „admis“ ori „respins“ în funcție de opinia majoritară, consemnată în fișa individuală. Membrul comisiei de soluționare a contestațiilor care nu este de acord cu opinia majoritară formulează opinie separată, motivată, și o consemnează în fișa individuală.

Comisia de soluționare a contestațiilor admite contestația modificând rezultatul verificării eligibilității candidaților, respectiv punctajul acordat de comisia de concurs, după caz, în situația în care

Comisia de soluționare a contestațiilor respinge contestația în următoarele situații

În cazul respingerii contestației, candidatul se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii.

Se consideră admis la concursul pentru ocuparea unei funcții publice vacante candidatul care a obținut cel mai mare punctaj dintre candidații care au concurat pentru aceeași funcție publică, cu condiția ca aceștia să fi obținut punctajul minim necesar, potrivit prevederilor alin. (25) .

Comunicarea rezultatelor finale ale concursului se face prin afișare, cu menționarea numărului de înregistrare a dosarului de concurs și a punctajului final obținut de fiecare candidat, însoțite de termenul „admis“ sau „respins“, la locul desfășurării concursului și pe pagina de internet a autorității sau instituției publice organizatoare, la secțiunea special creată în acest scop, în termen de maximum 3 zile lucrătoare de la data afișării rezultatelor ultimei probe.

Candidatul declarat admis la concursul de recrutare este numit, potrivit legii, în funcția publică pentru care a candidat.

Pentru organizarea și desfășurarea, în condițiile prevăzute de prezentul articol, a concursurilor de recrutare pentru ocuparea funcțiilor publice vacante și temporar vacante, prevederile art. 73 - 86 , 98 - 100 , 102 - 104 , 106 - 108 , 116 - 125 și 129 - 132 din anexa nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, cu excepția prevederilor referitoare la platforma informatică de concurs.

Pot participa la concursul de recrutare și persoane care au deja calitatea de funcționar public. În cazul în care un funcționar public este declarat admis la un concurs de recrutare pentru ocuparea unei alte funcții publice, raportul de serviciu al acestuia încetează, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, și ia naștere un nou raport de serviciu, prin emiterea unui act administrativ de numire în funcția publică, în condițiile legii.

Procedura de organizare și desfășurare a concursului de recrutare prevăzută în prezentul articol se aplică în mod corespunzător și pentru concursurile de promovare în funcții publice de conducere vacante. Prevederile art. 178 - 182 , 184 , 187 alin. (2) , 188 , 192 - 194 , 196 - 198 , 200 - 202 , 207 - 212 din anexa nr. 10 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător, cu excepția prevederilor referitoare la platforma informatică de concurs.

În vederea organizării și desfășurării concursurilor sau examenelor de promovare în grad profesional se constituie comisii de concurs, respectiv comisii de soluționare a contestațiilor, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice. Anunțul privind concursul sau examenul de promovare în grad profesional se publică la locul de desfășurare a concursului/examenului și pe pagina de internet a autorității sau instituției publice organizatoare, la secțiunea special creată în acest scop, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data stabilită pentru proba scrisă. Prevederile alin. (8) , (12) , (16) , (17) , (21)-(34) , precum și prevederile art. 152 - 156 din anexa nr. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și pentru concursurile și examenele de promovare în grad profesional, cu excepția prevederilor referitoare la platforma informatică de concurs.

În vederea organizării și desfășurării examenelor de promovare în clasă se constituie comisii de examen, prin act administrativ al conducătorului autorității sau instituției publice. Anunțul privind examenul de promovare în clasă se publică la locul de desfășurare a examenului și pe pagina de internet a autorității sau instituției publice organizatoare, la secțiunea special creată în acest scop, cu cel puțin 15 zile calendaristice înainte de data stabilită pentru proba scrisă. Prevederile alin. (8) , (12) , (16) , (17) , (21)-(34) , precum și prevederile art. 158 - 163 din anexa nr. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică corespunzător și pentru examenele de promovare în clasă, cu excepția prevederilor referitoare la platforma informatică de concurs.

Când ultima zi a unui termen prevăzut de prezentul articol se împlinește într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează.

Până la data prevăzută la alin. (2) , autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, utilizează următorul model de fișă a postului: Denumirea autorității sau instituției publice Aprob^1) Direcția generală Direcția Serviciul Compartimentul FIȘA POSTULUI Nr. Informații generale privind postul 1. Denumirea postului 2. Nivelul postului 3. Scopul principal al postului Condiții pentru ocuparea postului^2) 1. Studii de specialitate^3) 2. Perfecționări (specializări^4) 3. Cunoștințe teoretice în domeniul tehnologiei informației (necesitate și nivel de cunoaștere)^5) 4. Limbi străine^6) (necesitate și nivel de cunoaștere^7) 5. Abilități, calități și aptitudini necesare 6. Cerințe specifice^8) 7. Competența managerială (cunoștințe de management, calități și aptitudini manageriale) Atribuțiile postului^9)

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 30 iunie 2024, pentru funcționarii publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a) , c) și e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, și cărora le sunt aplicabile prevederile art. 465^1 alin. (1) din aceeași ordonanță de urgență și ale art. X din prezenta ordonanță de urgență , modificarea raporturilor de serviciu se realizează prin modalitățile prevăzute la art. 502 - 509 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția aplicării prevederilor art. 6 lit. d) și art. 21 alin. (1)-(7) și alin. (8) lit. b) din anexa nr. 8 la aceeași ordonanță de urgență.

Abrogat.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență și până la data de 30 iunie 2024, pentru funcționarii publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, detașarea și transferul în interesul serviciului, respectiv la cerere, în cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a ), c) și e) din aceeași ordonanță de urgență , se realizează cu respectarea art. 505 și 506 din aceeași ordonanță de urgență , cu excepția aplicării prevederilor art. 6 lit. d) și art. 21 alin. (1)-(7) și alin. (8) lit. b) din anexa nr. 8 la aceeași ordonanță de urgență .

Începând cu data de 1 iulie 2024, pentru funcționarii publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, detașarea și transferul în interesul serviciului, respectiv la cerere, în cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a) , c) și e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se realizează cu respectarea art. 505 și 506 din aceeași ordonanță de urgență

Prerogativele de putere publică sunt exercitate prin activități cu caracter general și prin activități cu caracter special.

Activitățile cu caracter general care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, de către autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 369 , sunt următoarele

Activitățile cu caracter special care implică exercitarea prerogativelor de putere publică sunt următoarele

Stabilirea posturilor în regim de funcție publică este obligatorie, în măsura în care sunt îndeplinite activități prevăzute la alin. (1)-(3) , cu excepția posturilor aferente personalului din categoriile prevăzute la art. 382 lit. c) , h) și i) , precum și a posturilor din cadrul autorităților autonome, pentru care categoriile de personal sunt stabilite prin legislația specială.

Funcțiile publice se stabilesc prin lege.

Funcționarul public este persoana numită, în condițiile legii, într-o funcție publică.

În funcție de categoria din care fac parte, funcționarii publici iau decizii și/sau desfășoară activități cu caracter tehnic, pentru a asigura continuitatea funcționării în interes public general a autorităților și instituțiilor publice.

Prin întreaga lor activitate, funcționarii publici acționează în condiții de obiectivitate, profesionalism, legalitate și imparțialitate pentru îndeplinirea de către autoritățile și instituțiile publice a atribuțiilor prevăzute de lege.

Raporturile de serviciu se nasc și se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condițiile legii.

Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă nedeterminată sau determinată în condițiile prevederilor din prezentul cod.

Raporturile de serviciu ale funcționarilor publici se pot exercita și în regim de telemuncă, în condițiile prevăzute de prezentul cod, precum și în regim de muncă la domiciliu, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Conducătorii autorităților și instituțiilor publice pot stabili prin act administrativ și alte moduri de organizare flexibilă a timpului de lucru, potrivit art. 118 alin. (7) din Legea nr. 53/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Activitatea desfășurată în regim de telemuncă se bazează pe acordul de voință al părților și se realizează ca urmare a aprobării de către conducătorul autorității sau instituției publice a solicitării funcționarului public.

Conducătorii autorităților și instituțiilor publice stabilesc prin act administrativ structurile din cadrul acestora, activitățile, precum și posturile pentru care se poate aproba desfășurarea activității în regim de telemuncă.

Durata activității desfășurate în regim de telemuncă nu poate depăși 5 zile pe lună.

Desfășurarea activității în regim de telemuncă se poate aproba pentru

Funcționarii publici care își desfășoară activitatea în regim de telemuncă au următoarele obligații

Autoritățile și instituțiile publice la nivelul cărora există funcționari publici care își desfășoară activitatea în regim de telemuncă au următoarele obligații

Pe durata exercitării activității în regim de telemuncă sau a muncii la domiciliu, funcționarii publici beneficiază de toate drepturile recunoscute prin lege, cu excepția sporului pentru condiții de muncă grele, vătămătoare sau periculoase.

Funcțiile publice din categoria înalților funcționari publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 369 lit. a) se exercită pe durata unui mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeași funcție și în cadrul aceleiași instituții, cumulativ.

La finalizarea mandatelor prevăzute la alin. (1) se realizează, de regulă, o dată la 3 ani, o evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale, suplimentară față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale acestora.

După finalizarea mandatelor, înalții funcționari publici sunt supuși obligatoriu mobilității prin rotație.

Secretarii generali din instituția prefectului pot ocupa prin mobilitate prin rotație și funcții publice de conducere prevăzute la alin. (6) pentru care îndeplinesc condițiile de studii și vechime.

Funcțiile publice de conducere prevăzute la art. 390 alin. (1) se exercită în baza raporturilor de serviciu pe durată nedeterminată.

Funcțiile publice de conducere prevăzute la art. 390 alin. (1) în autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 385 alin. (1) care sunt identificate ca funcții publice de conducere sensibile, în condițiile prezentului cod, se ocupă pe durata unui mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit o singură dată pentru aceeași funcție și în cadrul aceleiași instituții, cumulativ.

La finalizarea mandatelor prevăzute la alin. (6) se realizează, de regulă, o dată la 5 ani, o evaluare multianuală a performanțelor profesionale individuale, suplimentară față de evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale ale acestora.

Funcțiile publice de execuție temporar vacante pe o perioadă de cel puțin o lună pot fi ocupate pe perioadă determinată astfel

În cazul funcțiilor publice de execuție temporar vacante, anterior aplicării uneia dintre modalitățile de ocupare a funcțiilor publice de execuție temporar vacante pe o perioadă de cel puțin o lună prevăzute la alin. (1) lit. b) și c), persoana care are competența de numire în funcția publică poate transforma funcția publică în cauză, temporar vacantă pe o perioadă de cel puțin o lună, prin raportare la necesarul de personal al autorității sau instituției publice, pentru perioada vacantării temporare a postului. În acest caz, pentru funcția publică transformată, se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 22 din anexa nr. 8 . La data revenirii titularului funcției publice, aceasta se transformă cu respectarea categoriei, clasei și gradului profesional deținute de titularul funcției publice.

Funcționarii publici numiți pe perioadă determinată în condițiile art. 375 alin. (1) au aceleași drepturi și îndatoriri ca și funcționarii publici numiți pe perioadă nedeterminată, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod.

În situația în care, pe durata ocupării funcției publice de execuție temporar vacante potrivit art. 375 alin. (1) lit. a) și b) , aceasta se vacantează în condițiile legii, persoana care are competența legală de numire în funcția publică dispune, în cazuri temeinic justificate, numirea funcționarului public, cu acordul acestuia, pe durată nedeterminată.

Prin excepție de la prevederile art. 377 , raportul de serviciu poate fi exercitat cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă, caz în care este denumit raport de serviciu cu timp parțial.

Raportul de serviciu cu timp parțial poate fi exercitat cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă în următoarele situații

Solicitarea exercitării raportului de serviciu cu timp parțial, potrivit alin. (2) lit. a) se face și se motivează de către funcționarul public și se aprobă de către persoana care are competența de numire în funcția publică.

Funcționarii publici care exercită o funcție publică în baza unui raport de serviciu cu timp parțial, în condițiile prevăzute la alin. (1)-(3) , au aceleași drepturi și îndatoriri ca funcționarii publici care exercită o funcție publică cu durată normală a timpului de muncă, cu excepțiile prevăzute de prezentul cod.

Drepturile salariale ale funcționarilor publici care exercită o funcție publică în baza unui raport de serviciu cu timp parțial se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru durată normală a timpului de muncă.

În situația în care funcția publică este vacantă, în baza unei solicitări motivate a conducătorului structurii în care se regăsește funcția publică, persoana care are competența de numire în funcția publică poate aproba măsura ocupării acesteia în baza unui raport de serviciu cu timp parțial, prin una dintre modalitățile de ocupare prevăzute de lege. Postul vacant se poate ocupa de către doi funcționari publici care au raport de serviciu cu timp parțial.

Funcțiile publice locale prevăzute la art. 385 alin. (3) pot fi ocupate în baza unui raport de serviciu cu timp parțial, în situația reorganizării autorității sau instituției publice, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții

Îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) se asigură de către fiecare ordonator de credite.

Funcțiile publice definitive exercitate cu durata normală a timpului de muncă care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) se pot transforma în funcții publice definitive cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă.

În termen de 30 de zile de la data transformării unui post în condițiile prevăzute la alin. (3) funcționarii publici definitivi numiți pe funcțiile publice transformate potrivit dispozițiilor alin. (3) se numesc în noile funcții publice definitive cu timp parțial. În cazul în care există mai mulți funcționari publici decât funcții publice transformate potrivit dispozițiilor prevăzute la alin. (3) , prevederile art. 518 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Funcționarii publici definitivi numiți, potrivit dispozițiilor alin. (4) , în funcții publice în baza unui raport de serviciu cu timp parțial pot exercita un alt raport de serviciu cu timp parțial în cadrul autorității publice, unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, în măsura în care atribuțiile și condițiile de ocupare prevăzute în fișele de post aferente celor două funcții publice sunt similare.

Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (5) au obligația de a publica pe pagina de internet a acestora un anunț care cuprinde atribuțiile stabilite în fișa postului corespunzătoare funcției publice vacante cu jumătate de normă care poate fi ocupată în condițiile prevăzute la alin. (5) . Anunțul se publică cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de data stabilită pentru verificarea îndeplinirii de către acestea a similitudinii atribuțiilor prevăzute în fișele de post aferente funcțiilor publice prevăzute la alin. (5) .

Funcționarii publici numiți potrivit dispozițiilor prevăzute la alin. (4) se numesc în funcții publice cu timp parțial la jumătate de normă în cadrul autorității publice, unei alte autorități a administrației publice locale sau instituții publice subordonate, după caz, prin act administrativ al conducătorului autorității administrației publice locale în cadrul căreia funcționarul public definitiv urmează să exercite un alt raport de serviciu cu timp parțial, ca urmare a promovării selecției organizate la nivelul acesteia.

În aplicarea prevederilor alin. (7) , autoritățile administrației publice locale aprobă proceduri interne de selecție a funcționarilor publici care urmează să exercite un alt raport de serviciu cu timp parțial. Procedurile interne trebuie să conțină cel puțin prevederi referitoare la documentele necesare, durata perioadei de înscriere, modalitatea de verificare a îndeplinirii similitudinii condițiilor de ocupare a funcției publice și a atribuțiilor prevăzute în fișele de post.

La stabilirea structurii de funcții publice în condițiile prevăzute la art. 407 , autoritățile administrației publice locale pot înființa funcții publice definitive cu durată redusă a timpului de muncă la jumătate de normă în oricare din situațiile în care sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute la alin. (1) .

Funcțiile publice înființate în condițiile prevăzute la alin. (9) pot fi ocupate prin modalitățile de ocupare prevăzute de prezentul cod, precum și prin modalitatea de selecție prevăzută la alin. (7) .

Prevederile art. 378 alin. (4) și (5) se aplică în mod corespunzător.

Funcționarii publici care exercită un raport de serviciu cu durata redusă a timpului de muncă la jumătate de normă la nivelul autorităților administrației publice locale, în condițiile prezentului articol, au obligația de a respecta regimul juridic al conflictului de interese.

Pot beneficia de statute speciale funcționarii publici care îndeplinesc activitățile prevăzute la art. 370 alin. (3) în cadrul

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cadrul structurilor prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) pot beneficia de statute speciale și funcționarii publici care îndeplinesc activitățile prevăzute la art. 370 alin. (2) .

Prin excepție de la prevederile art. 382 lit. d) și f) , precum și prin excepție de la alin. (1) , în cadrul structurilor prevăzute la alin. (1) lit. e) pot fi funcționari publici și pot beneficia de statute speciale persoanele care își desfășoară activitatea în unitățile de învățământ și cele sanitare care țin de acestea.

Prin statutele speciale prevăzute la alin. (1) se pot reglementa

În cazul statutelor speciale aplicabile serviciilor diplomatice și consulare, instituțiilor din sistemul de ordine publică și securitate națională și structurilor vamale, dispozițiile speciale pot reglementa, pe lângă aspectele prevăzute la alin. (4) , și