ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ

Guvernul poate înființa în subordinea sa, cu avizul conform al Curții de Conturi, organe de specialitate, altele decât ministerele.

Competența organelor prevăzute la alin. (1) este distinctă de cea a Guvernului și de cea a ministerelor.

Dispozițiile prezentului cod, prin care se reglementează organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, se aplică în mod corespunzător și celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepția unor instituții de interes public a căror organizare și funcționare sunt reglementate prin legi speciale.

Natura funcțiilor deținute de conducătorii organelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin actul de înființare al acestora.

Ministerele pot înființa în subordinea lor organe de specialitate, cu avizul conform al Curții de Conturi.

Natura funcțiilor deținute de conducătorii organelor de specialitate se stabilește prin actul de înființare, respectiv, după caz, de organizare și funcționare.

Conducătorii organelor de specialitate din subordinea ministerului sunt numiți și eliberați din funcție de ministru, dacă prin actele prevăzute la alin. (2) nu se prevede altfel.

Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabil persoanelor care asigură conducerea autorităților administrative autonome și care au rang de ministru sau secretar de stat este cel prevăzut de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 , cu modificările și completările ulterioare.

Constatarea și sancționarea stării de incompatibilitate și a conflictului de interese pentru persoanele care asigură conducerea autorităților administrative autonome și care au rang de ministru sau secretar de stat se fac în condițiile Legii nr. 176/2010 , cu modificările și completările ulterioare.

Prin activități în domeniul didactic pe care persoanele care asigură conducerea autorităților administrative autonome și care au rang de ministru sau secretar de stat le pot desfășura, în condițiile legislației speciale privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice și a funcțiilor publice, se înțeleg activitățile prevăzute la art. 462 alin. (2) .

În exercitarea atribuțiilor proprii prevăzute de lege, autoritățile administrative autonome emit sau, după caz, adoptă acte administrative a căror denumire este stabilită în legea de înființare a acestora.

Actele prevăzute la alin. (1) pot avea caracter normativ sau individual.

Actele administrative cu caracter normativ prevăzute la alin. (1) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu excepțiile prevăzute de lege.

Administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează în temeiul principiilor generale ale administrației publice prevăzute la partea I titlul III și al principiilor generale prevăzute în Legea nr. 199/1997 pentru ratificarea Cartei europene a autonomiei locale, adoptată la Strasbourg la 15 octombrie 1985, precum și a următoarelor principii specifice

Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil al României.

Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale transferă competențe autorităților administrației publice locale de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor, după caz, respectând principiul subsidiarității și criteriul ariei geografice a beneficiarilor, potrivit căruia transferul competenței privind furnizarea unui serviciu public se face către acel nivel al administrației publice locale care corespunde cel mai bine ariei geografice a beneficiarilor.

Transferul competenței se realizează prin lege și este fundamentat de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, în colaborare cu ministerul coordonator al procesului de descentralizare și cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale.

În situația prevăzută la alin. (1) , dacă în cadrul serviciului public respectiv există baze de date la nivel național, acestea rămân în proprietatea publică sau privată a statului și în administrarea Guvernului, ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, după caz, care au transferat competențele, pentru competențele exercitate de autoritățile administrației publice centrale. Pentru competențele transferate autorităților administrației publice locale, bazele de date aferente serviciului public respectiv rămân în proprietatea statului, iar autoritățile administrației publice locale, cărora le-au fost transferate competențele, au atribuții de introducere, actualizare, exploatare și valorificare a datelor. Autoritățile administrației publice centrale sunt obligate să asigure accesul la respectivele baze de date autorităților publice centrale și locale cu respectarea prevederilor legale.

Metodologiile privind introducerea, actualizarea, exploatarea și valorificarea datelor de către autoritățile administrației publice locale a bazelor de date prevăzute la alin. (3) se reglementează prin acte administrative ale conducătorilor ministerelor sau ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, după caz, care au transferat competențele.

Abrogat.

Abrogat.

Etapele transferului de competențe sunt următoarele

În toate etapele procesului de transfer de competențe, așa cum sunt prevăzute la alin. (1) , este obligatorie consultarea structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.

Guvernul, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale asigură, în colaborare cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, corelarea pe termen lung între responsabilitățile transferate și resursele aferente, astfel încât să acopere variațiile de cost în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate.

Transferul de competențe, precum și exercitarea acestora se fac concomitent cu asigurarea tuturor resurselor necesare.

Finanțarea competențelor delegate este asigurată în totalitate de către administrația publică centrală. Competențele delegate sunt exercitate de către autoritățile administrației publice locale sau de către alte instituții publice locale, în numele unei autorități a administrației publice centrale, în limitele stabilite de către aceasta.

În cazul descentralizării de competențe, care implică transferuri de resurse umane, menținerea posturilor transferate nu se ia în considerare la stabilirea plafonului de cheltuieli de personal aferent, precum și la stabilirea numărului maxim de posturi potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, precum și pentru stabilirea unor măsuri financiare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 13/2011 , cu modificările și completările ulterioare, până la data de 31 decembrie a anului următor preluării acestora.

Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale stabilesc standarde de cost pentru finanțarea serviciilor publice care au fost descentralizate până la intrarea în vigoare a prezentului cod, precum și a celor care urmează să fie descentralizate și standarde de calitate aferente asigurării furnizării acestora de către autoritățile administrației publice locale. Standardele de cost și de calitate pentru serviciile publice care au fost descentralizate se aprobă în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod. Standardele de cost și de calitate pentru serviciile publice care urmează să fie descentralizate se aprobă în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a legilor sectoriale de descentralizare.

Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale au obligația să actualizeze periodic standardele de cost și de calitate pentru serviciile publice prevăzute la alin. (1) . Elaborarea și actualizarea standardelor de cost și de calitate se fac în colaborare cu structurile asociative ale autorităților administrației publice locale, conform prevederilor în vigoare, sub coordonarea ministerului coordonator al procesului de descentralizare.

Standardele de cost și de calitate se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerelor sau a celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, cu avizul ministerului coordonator al procesului de descentralizare, al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare și al Comitetului pentru finanțe publice locale, după caz. Hotărârile Guvernului privind actualizarea periodică a standardelor de cost și de calitate stau la baza determinării și alocării sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat către bugetele locale, pentru finanțarea serviciilor publice descentralizate.

Autoritățile administrației publice locale sunt responsabile pentru respectarea aplicării standardelor de calitate și de cost în furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate. Autoritățile administrației publice locale pot crește nivelul de calitate și de cost pe baza veniturilor proprii și a altor surse atrase, în condițiile legii.

În furnizarea serviciilor publice și de utilitate publică descentralizate, autoritățile administrației publice locale sunt obligate să asigure aplicarea standardelor de calitate și să asigure finanțarea serviciilor publice locale cel puțin la nivelul standardelor de cost stabilite în condițiile legii.

Ministerul coordonator al procesului de descentralizare este ministerul cu atribuții în domeniul administrației publice.

Ministerul coordonator al procesului de descentralizare avizează, potrivit legii, inițiativele și proiectele de acte normative privind descentralizarea administrativă și financiară, elaborate de ministere, respectiv de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.

Ministerul coordonator al procesului de descentralizare sprijină fundamentarea și implementarea politicii de descentralizare a Guvernului prin: a) elaborarea cadrului strategic și legislativ privind implementarea procesului de descentralizare

Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și autoritățile administrației publice locale au obligația de a transmite ministerului coordonator al procesului de descentralizare toate informațiile necesare fundamentării, implementării și monitorizării procesului de descentralizare. Ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale asigură interoperabilitatea datelor specifice colectate cu baza de date a ministerului coordonator al procesului de descentralizare, constituită în acest scop.

În exercitarea funcției de coordonare metodologică a serviciilor publice de utilitate publică descentralizate, ministerele și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale au obligația monitorizării respectării de către autoritățile administrației publice locale, a standardelor de calitate și, după caz, de cost.

Pentru coordonarea generală a procesului de descentralizare funcționează Comitetul tehnic interministerial pentru descentralizare, condus de ministrul cu atribuții în domeniul administrației publice, în calitate de coordonator al reformei administrației publice. Din Comitetul tehnic interministerial fac parte și reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.

La nivelul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale se constituie grupuri de lucru pentru descentralizarea competențelor.

Modul de organizare, funcționare și atribuțiile structurilor tehnice prevăzute la alin. (1) și (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Comitetul pentru finanțe publice locale, constituit în condițiile legii care reglementează finanțele publice locale, complementar rolului său în procesul de elaborare a unor reglementări cu caracter financiar, are rol consultativ în elaborarea și implementarea politicilor de descentralizare financiară și fiscală. Din Comitetul pentru finanțe publice locale fac parte și reprezentanții structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.

Ministerul coordonator al procesului de descentralizare și ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice, prin structurile de specialitate, asigură împreună secretariatul tehnic al Comitetului tehnic interministerial pentru descentralizare și al Comitetului pentru finanțe publice locale.

Autonomia locală, definită la art. 5 lit. j) , se exercită de autoritățile administrației publice locale.

Dispozițiile alin. (1) nu aduc atingere posibilității de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetățenilor la treburile publice, în condițiile legii.

Autonomia locală este numai administrativă și financiară, fiind exercitată pe baza și în limitele prevăzute de lege.

Autonomia locală privește organizarea, funcționarea, competența și atribuțiile autorităților administrației publice locale, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, după caz.

Autonomia locală garantează autorităților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă inițiative în toate domeniile, cu excepția celor date în mod expres în competența altor autorități publice.

Raporturile dintre autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile administrației publice de la nivelul județului se bazează pe principiile autonomiei locale, legalității, cooperării, solidarității, egalității de tratament și responsabilității.

În relațiile dintre consiliul local și primar, consiliul județean și președintele consiliului județean, precum și între autoritățile administrației publice din comune, orașe, municipii și autoritățile administrației publice de la nivel județean nu există raporturi de subordonare; în relațiile dintre acestea există raporturi de colaborare.

Structurile asociative ale autorităților administrației publice locale sunt

Autoritățile administrației publice centrale inițiatoare ale unui proiect de act normativ au obligația să consulte structurile asociative prevăzute la alin. (1) , cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de supunerea spre adoptare/aprobare a oricărui proiect de act normativ care privește în mod direct administrația publică locală și/sau care are impact asupra colectivităților locale. În cazul proiectelor de acte normative cu caracter urgent, termenul poate fi redus la 10 zile lucrătoare.

Punctele de vedere ale structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale cu privire la proiectele de acte normative asupra cărora au fost consultate se motivează în concordanță cu prevederile legale și se pot transmite, prin grija președinților acestora, în termen de 10 zile lucrătoare de la primire, la autoritatea administrației publice centrale inițiatoare a proiectului de act normativ, respectiv în 7 zile lucrătoare, în cazul proiectelor de acte normative care au caracter urgent.

În cadrul politicii economice naționale, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritățile administrației publice locale le stabilesc, le administrează și le utilizează pentru exercitarea competenței și a atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.

Resursele financiare de care dispun autoritățile administrației publice locale trebuie să fie corelate cu competența și atribuțiile prevăzute de lege.

În scopul asigurării autonomiei locale, autoritățile deliberative ale administrației publice locale au dreptul să instituie și să perceapă impozite și taxe locale, să aprobe bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale, în condițiile legii.

Stabilirea, constatarea, impunerea, inspecția fiscală, încasarea, urmărirea și executarea silită, precum și procedurile de administrare a creanțelor bugetare locale se realizează în condițiile legii.

Autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale unităților administrativ-teritoriale, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat. Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt persoane juridice de utilitate publică.

Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se constituie în condițiile legii, în scopul realizării în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizării în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autoritățile deliberative și executive de la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale componente își păstrează autonomia locală, în condițiile legii.

Unitățile administrativ-teritoriale cooperează pentru organizarea și exercitarea unor activități în scopul realizării unor atribuții stabilite prin lege autorităților administrației publice locale, cu precădere în domeniile ce privesc activitățile de control, audit, inspecție, urbanism și amenajarea teritoriului, cadastru, precum și în orice alte domenii în care hotărăsc consiliile locale respective, pe principii de eficiență, eficacitate și economicitate, la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară ai căror membri sunt sau la nivelul structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, potrivit legii.

Prin excepție de la prevederile art. 240 alin. (2)-(6) , personalul de specialitate din cadrul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sau al structurilor județene cu personalitate juridică ale structurilor asociative ori la nivelul structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale recunoscute ca fiind de utilitate publică, care exercită activitățile prevăzute la alin. (3) , fundamentează, contrasemnează sau avizează din punct de vedere tehnic, după caz, actele autorităților administrației publice locale din unitățile administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (3) .

În situația în care asociațiile de dezvoltare intercomunitară nu dispun de resurse financiare suficiente pentru asigurarea integrală a cheltuielilor secțiunii de funcționare, acestea cooperează în condițiile alin. (3) , care se aplică în mod corespunzător.

Unitățile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze și cu unități administrativ-teritoriale din străinătate, în condițiile legii, prin hotărâri ale autorităților deliberative de la nivelul acestora. De asemenea, pot adera la organizații internaționale ale autorităților administrației publice locale, în condițiile legii. Cheltuielile ocazionate de participarea la activitățile organizațiilor internaționale se suportă din bugetele locale respective.

Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, unitățile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.

Unitățile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonală sau regională, în baza hotărârilor adoptate de autoritățile deliberative de la nivelul acestora, în condițiile legii.

Consorțiile administrative sunt asociații de dezvoltare intercomunitară constituite din două sau mai multe unități administrativ-teritoriale învecinate în scopul integrării furnizării de politici și servicii la nivelul acestora, reducerii diferențelor de dezvoltare și creșterii funcționalității la nivel local, precum și asigurării posibilității persoanelor care locuiesc în zone rurale, inclusiv celor din comunități marginale/periferice, să aibă acces sporit la servicii de calitate, precum mobilitatea, locuințele și alte servicii publice furnizate la nivel local.

În termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației elaborează Registrul de evidență a consorțiilor administrative la nivel național.

Statutul consorțiilor administrative constituite se înaintează Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în termen de 30 de zile de la înființare sau actualizare, pentru a fi preluat în Registrul de evidență a consorțiilor administrative.

Consorțiile administrative au personalitate juridică și sunt de utilitate publică, prin efectul legii.

Consorțiile administrative se constituie din unități administrativ-teritoriale învecinate care acoperă zone geografice rurale care prezintă potențial de integrare din punct de vedere agricol, economic, social, cultural, tradițional, de mediu, de infrastructură, de digitalizare sau de acces la servicii publice și/sau care se confruntă cu provocări și oportunități similare pentru dezvoltarea lor.

Consorțiile administrative se pot constitui pentru următoarele obiective

Fiecare unitate administrativ-teritorială, membră a unui consorțiu administrativ, are în componență o localitate rurală.

Unitățile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră pot încheia între ele acorduri de cooperare transfrontalieră cu structuri similare din statele vecine, în condițiile legii.

Inițiativa unităților administrativ-teritoriale de a coopera și de a se asocia cu unități administrativ-teritoriale din străinătate, precum și de a adera la o asociație internațională a unităților administrativ-teritoriale va fi comunicată, prin intermediul primarilor, respectiv al președinților consiliilor județene, ministerului cu atribuții în domeniul afacerilor externe și ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice. Proiectele de acord de cooperare pe care unitățile administrativ-teritoriale intenționează să le încheie cu unitățile administrativ-teritoriale din alte țări trebuie transmise spre avizare conformă ministerului cu atribuții în domeniul afacerilor externe și ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice înainte de supunerea lor spre adoptare de către autoritățile deliberative.

Ministerul cu atribuții în domeniul afacerilor externe și ministerul cu atribuții în domeniul administrației publice emit avizele pentru proiectele de acorduri prevăzute la alin. (10) în termen de 30 de zile de la primirea solicitării. În caz contrar, autoritățile administrației publice locale consideră că nu sunt obiecții și proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare autorității deliberative interesate.

Prin acordurile de cooperare transfrontalieră pot fi create și pe teritoriul României organisme care să aibă, potrivit dreptului intern, personalitate juridică. Aceste organisme nu au, în sensul prezentului cod, competențe administrativ-teritoriale.

Unitățile administrativ-teritoriale care au încheiat acord de cooperare transfrontalieră au dreptul să participe în alte state la organismele create prin respectivele înțelegeri, în limita competențelor ce le revin, potrivit legii.

Autoritățile administrației publice locale din România pot încheia acorduri de înfrățire/cooperare cu autoritățile administrației publice locale din alte state, prioritar cu autoritățile administrației publice locale din statele în care se află comunități de români, programe comune culturale, sportive, de tineret și educaționale, stagii de pregătire profesională și alte acțiuni care contribuie la dezvoltarea relațiilor de prietenie, inclusiv finanțarea acestora.

Responsabilitatea privind acordurile de cooperare sau de asociere încheiate de unitățile administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora.

Guvernul poate aproba programe de finanțare pentru activitățile prevăzute la alin. (1)-(3) , (6)-(9) și (12)-(14) .

Asociațiile de dezvoltare intercomunitară se finanțează prin contribuții din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, în condițiile legii.

Guvernul sprijină asocierea unităților administrativ-teritoriale prin programe naționale de dezvoltare, finanțate anual prin bugetul de stat sau din alte surse și prevăzute distinct în cadrul bugetului ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice, în condițiile legii care reglementează finanțele publice locale.

Județele pot sprijini asociațiile de dezvoltare intercomunitară prin programe de dezvoltare județene sau locale, finanțate anual din bugetul județului sau din alte surse, în condițiile legii care reglementează finanțele publice locale, inclusiv prin asigurarea finanțării acestora din bugetul propriu al unității administrativ-teritoriale.

Organele asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sunt: adunarea generală a asociației, consiliul director și comisia de cenzori. (2) Organizarea și modul de funcționare a organelor asociației de dezvoltare intercomunitară și a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitară, aprobate prin hotărârile consiliilor locale, respectiv județene asociate.

Adunarea generală este organul de conducere al asociației de dezvoltare intercomunitară, format din reprezentanții tuturor unităților administrativ-teritoriale asociate.

Adunarea generală adoptă hotărâri în conformitate cu statutul asociației. Hotărârile adunării generale sunt asimilate actelor administrative și intră sub incidența prevederilor legii contenciosului administrativ.

Adunarea generală alege dintre membrii săi președintele asociației de dezvoltare intercomunitară.

Consiliul director este organul executiv de conducere a asociației de dezvoltare intercomunitară și este format din președintele asociației de dezvoltare intercomunitară și încă cel puțin 4 membri aleși din rândul membrilor adunării generale a asociației. Prin statut, asociații pot să prevadă și un număr mai mare de membri, cu condiția ca numărul total de membri în consiliul director, inclusiv președintele, să fie impar.

Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul director poate propune adunării generale înființarea unui aparat tehnic, finanțat din resursele asociației de dezvoltare intercomunitară.

Dispozițiile prezentului cod privind asociațiile de dezvoltare intercomunitară se completează cu prevederile de drept comun privind asociațiile și fundațiile.

Organizarea, funcționarea și finanțarea consorțiilor administrative se realizează potrivit prevederilor art. 90 , 91 și 91^3 .

Consorțiul administrativ, prin consiliul director ori una sau mai multe unități administrativ-teritoriale membre, pe baza mandatului acordat de celelalte unități administrativ-teritoriale membre, poate asigura pentru acestea, în exercitarea atribuțiilor menționate la art. 129 alin. (2) lit. a)-d) , următoarele

Prin hotărâri ale autorităților deliberative, unitățile administrativ-teritoriale pot mandata consorțiul administrativ să angajeze și să implementeze, pe seama și în numele lor, unele investiții care se circumscriu scopului și obiectivelor consorțiului administrativ, în condițiile legii.

Prin hotărâri ale autorităților deliberative, unitățile administrativ-teritoriale pot mandata consorțiul administrativ să deruleze, pe seama și în numele lor, unele proceduri de achiziții publice, care se circumscriu scopului consorțiului administrativ, în condițiile legii.

În statutul consorțiului administrativ, pe lângă obiectivele consorțiului administrativ, se precizează în mod expres

În aplicarea prevederilor alin. (3) lit. c) , unitățile administrativ-teritoriale pot beneficia de sprijin din partea personalului din unitățile administrativ-teritoriale prestatoare, nominalizat în condițiile alin. (7) , doar pentru funcțiile publice vacante sau temporar vacante pentru o perioadă de cel puțin 3 luni calendaristice, pentru care sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții

Prin excepție de la prevederile alin. (4) , unitățile administrativ-teritoriale pot beneficia de sprijin din partea personalului din unitățile administrativ-teritoriale prestatoare, nominalizat în condițiile alin. (7) , și în cazul în care volumul de activitate determină un grad de încărcare a personalului acestora de peste 100%, cu excepția posturilor unice și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate.

Unitățile administrativ-teritoriale membre ale unui consorțiu administrativ au obligația organizării concursurilor de recrutare sau promovare pentru funcțiile publice prevăzute la alin. (4) lit. a) , în termen de maximum 2 ani de la emiterea actului administrativ prevăzut la alin. (7) , în condițiile legii.

În aplicarea prevederilor alin. (3) lit. c) , prin act administrativ comun al autorităților executive, unitatea administrativ-teritorială prestatoare și unitatea administrativ-teritorială beneficiară, membre ale unui consorțiu administrativ, nominalizează, cu acordul persoanelor în cauză, pentru o perioadă de maximum 2 ani, în funcție de natura activității, funcționari publici sau personal contractual care să îndeplinească activități în cadrul consorțiului, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) .

Fișa postului pentru personalul nominalizat în condițiile alin. (7) se completează cu atribuțiile privind activitățile desfășurate în cadrul consorțiului și devine anexă la actul administrativ comun de nominalizare.

Prin derogare de la prevederile art. 94 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 , cu modificările și completările ulterioare, personalul unității administrativ-teritoriale prestatoare, nominalizat în condițiile alin. (7) , poate îndeplini activități în cadrul consorțiului, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) , pentru unitatea administrativ-teritorială beneficiară.

Personalul unității administrativ-teritoriale prestatoare, nominalizat în condițiile alin. (7) , care îndeplinește activități în cadrul consorțiului, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) , pentru unitatea administrativ-teritorială beneficiară, are obligația să respecte prevederile art. 79 din Legea nr. 161/2003 , cu modificările și completările ulterioare.

Fiecare unitate administrativ-teritorială beneficiară acordă personalului din unitatea administrativ-teritorială prestatoare, nominalizat în condițiile alin. (7) , care realizează activități în cadrul consorțiului, în exercitarea atribuțiilor prevăzute la alin. (2) , cu respectarea legislației în vigoare referitoare la programul de lucru, o indemnizație lunară în valoare de 20% din salariul de bază de care beneficiază persoana nominalizată, stabilit potrivit legii.

Indemnizația prevăzută la alin. (11) se acordă de la data comunicării actului administrativ comun prevăzut la alin. (7) și numai pe perioada în care persoana în cauză desfășoară activitățile prevăzute în acordul de asociere.

Indemnizația prevăzută la alin. (11) nu se ia în calcul la stabilirea limitei prevăzută la art. 11 alin. (4) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Asocierea în condițiile prezentului articolul nu poate constitui temei pentru derogare de la condițiile de studii și vechime necesare a fi îndeplinite de către persoanele care ar ocupa funcțiile publice în unitatea administrativ-teritorială beneficiară.

Prevederile alin. (11) nu sunt aplicabile aleșilor locali.

Retragerea din consorțiu se notifică tuturor membrilor consorțiului administrativ cu minimum 90 de zile înainte de data de 31 decembrie și devine efectivă de la data de 1 ianuarie a anului calendaristic următor celui în care s-a făcut notificarea.

Pentru a stimula cooperarea unităților administrativ-teritoriale în consorții administrative, Guvernul derulează Programul multianual pentru sprijinirea cooperării unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative, a cărui finanțare este asigurată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Creditele de angajament și creditele bugetare se prevăd prin legea bugetului de stat. Finanțarea se asigură pe baza unor criterii de performanță transparente care se circumscriu obiectivelor prevăzute la art. 89 alin. (8^4) .

Beneficiarii programului multianual prevăzut la alin. (17) sunt consorțiile administrative, constituite în condițiile legii, care primesc finanțarea acordată prin program în conturile de disponibil deschise la Trezoreria Statului. Beneficiarii programului încheie contracte de finanțare multianuale cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Programul multianual prevăzut la alin. (17) va avea următoarele obiective

Încălcarea de către personalul care desfășoară activități în cadrul consorțiilor administrative, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, în condițiile legii și ale prezentului cod.

În situația în care instanța judecătorească constată vinovăția funcționarului public sau personalului contractual de la nivelul unităților administrativ-teritoriale, membre ale consorțiului administrativ, care a exercitat atribuțiile prevăzute la art. 91^1 alin. (3)-(5) , prevederile art. 491 și 553 se aplică în mod corespunzător.

Unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate în adunarea generală a consorțiului administrativ de către primari, în condițiile art. 132 . Încetarea mandatului de primar atrage încetarea calității de reprezentare în adunarea generală a consorțiului administrativ.

Atribuțiile adunării generale sunt stabilite prin statutul consorțiului administrativ.

Adunarea generală se întrunește cel puțin o dată pe an, la convocarea consiliului director sau ori de câte ori acest lucru este necesar, și adoptă hotărâri în conformitate cu statutul consorțiului.

În situația în care membrii consiliului director nu sunt desemnați sau dacă consiliul director nu este constituit, adunarea generală va fi convocată de către oricare dintre primarii unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ.

Pentru participarea la ședințele adunării generale ale consorțiului administrativ, membrii adunării generale au dreptul la o indemnizație de maximum 10% din indemnizația președintelui consiliului director, suportată din bugetul consorțiului administrativ. Nivelul indemnizației se stabilește prin hotărârea adunării generale a consorțiului.

Adunarea generală adoptă hotărâri cu caracter obligatoriu, aplicabile tuturor unităților administrativ-teritoriale membre. În cazul în care doar unele dintre unitățile administrativ-teritoriale membre au mandatat consorțiul administrativ în condițiile art. 91^1 alin. (2^1) , hotărârile adunării generale date în exercitarea mandatului se aplică în mod obligatoriu numai acestora.

Modalitatea de adoptare a hotărârilor, cvorumul necesar, modalitatea de întrunire, precum și eventualele majorități diferențiate în funcție de obiectul hotărârilor se stabilesc prin statutul consorțiului administrativ.

Abținerile se numără la voturile împotrivă.

Hotărârile adunării generale sunt comunicate consiliilor locale ale unităților administrativ-teritoriale care formează consorțiul în termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea acestora.

Consiliul local al unei unități administrativ-teritoriale, membră a consorțiului administrativ, mandatează reprezentantul unității administrativ-teritoriale în adunarea generală a consorțiului să susțină poziții sau să exprime puncte de vedere, să formuleze propuneri sau amendamente la ordinea de zi a ședințelor adunării generale sau la proiectele de hotărâre înscrise pe ordinea de zi.

Prin excepție de la dispozițiile art. 91 alin. (6) , consiliul director este format din președintele adunării generale a consorțiului administrativ și încă cel puțin doi membri numiți de adunarea generală. Prin statut, asociații pot să prevadă și un număr mai mare de membri, cu condiția ca numărul total de membri în consiliul director, inclusiv președintele, să fie impar.

Componența consiliului director va asigura cât mai bine reprezentativitatea în cadrul acestui organ a tuturor membrilor asociației, utilizând principiul reprezentării prin rotație.

Consiliul director îndeplinește următoarele atribuții

Membrii consiliului director au dreptul la o indemnizație de maximum 30% din indemnizația de ales local a președintelui consiliului director, suportată din bugetul consorțiului administrativ. Nivelul indemnizației se stabilește prin hotărârea adunării generale a consorțiului.

Membrilor consiliului director nu li se acordă indemnizația prevăzută la alin. (14) pentru participarea la ședințele adunării generale.

Mandatul președintelui adunării generale este de un an. Președintele adunării generale poate îndeplini maximum două mandate consecutive.

Consorțiul administrativ are un cenzor ales și revocat de către adunarea generală a consorțiului administrativ, pe criterii de profesionalism, integritate și independență față de membrii consorțiului administrativ, care poate fi retribuit conform hotărârii adunării generale a consorțiului administrativ. Membrii consiliului director nu pot avea calitatea de cenzor.

În situația prevăzută la art. 91^1 alin. (2^1) , unitățile administrativ-teritoriale asigură resursele necesare pentru realizarea respectivelor investiții, în limita alocării existente în bugetul local al fiecărei unități administrativ-teritoriale membre a consorțiului administrativ sau acordând drept de folosință gratuită asupra unor bunuri aflate în domeniul public sau privat al unităților administrativ-teritoriale membre.

Modul de calcul și cuantumul sumelor stabilite potrivit prevederilor alin. (1) se aprobă prin hotărârea adunării generale a consorțiului administrativ.

Unitățile administrativ-teritoriale care hotărăsc să mandateze consorțiul administrativ să realizeze investiții în condițiile art. 91^1 alin. (2^1) se pot retrage din investiție înainte de data finalizării proiectelor sau contractelor încheiate de aceasta în numele și pe seama lor, notificând adunarea generală cu privire la intenția de retragere din investiție, cu cel puțin 30 de zile calendaristice înainte de adoptarea hotărârilor consiliilor locale prin care aprobă retragerea din consorțiul administrativ și numai după plata despăgubirilor prevăzute în respectivele proiecte sau contracte sau, după caz, în condițiile stabilite în statutul consorțiului.

Bunurile rezultate în urma unor investiții realizate în cadrul consorțiului administrativ aparțin proprietății publice sau private, după caz, a unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiului și se înregistrează în inventarul acestora, în condițiile art. 289 , respectiv art. 357 .

Bunurile prevăzute la alin. (4) care răspund unui interes public aparțin proprietății publice a unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ, după cum urmează

Bunurile prevăzute la alin. (4) , care nu răspund unui interes public, aparțin proprietății private a unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ sau, după caz, proprietății consorțiului. Apartenența acestor bunuri se decide prin statut sau prin hotărârea adunării generale, după caz.

În statutele consorțiilor administrative se reglementează în mod expres situațiile prevăzute la alin. (5) lit. b)-d) și alin. (6) .

În vederea îndeplinirii scopului și desfășurării activității, consorțiile administrative pot dobândi în proprietate bunuri, cu excepția bunurilor care, prin natura sau destinația lor, sunt bunuri proprietate publică, precum și a bunurilor care, potrivit statutului sau hotărârii adunării generale, aparțin proprietății private a unităților administrativ-teritoriale componente ale consorțiilor administrative.

Prin excepție de la prevederile art. 312 alin. (1) și art. 333 alin. (1) , bunurile proprietate publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ pot fi concesionate sau închiriate prin atribuire directă consorțiilor administrative pentru realizarea activităților care se circumscriu scopului consorțiului administrativ.

Pentru implementarea corespunzătoare a investițiilor, consorțiile administrative pot angaja personal contractual specializat propriu în cadrul aparatului tehnic prevăzut la art. 91 alin. (7) , în situația în care unitățile administrativ-teritoriale, membre ale consorțiului, nu dispun de personal specializat care să fie alocat consorțiului în condițiile art. 91^1 alin. (3)-(5) .

Consorțiile administrative pot fi eligibile în calitate de solicitant sau partener în cadrul programelor de finanțare, indiferent de tipul sau sursa acestora, atunci când oricare dintre unitățile administrativ-teritoriale membre ale consorțiului administrativ se numără printre categoriile de solicitanți eligibili ai respectivelor programe de finanțare.

În cazul proiectelor cu finanțare europeană se aplică prevederile legislației naționale și europene privind gestionarea fondurilor europene, precum și documentele procedurale specifice implementării programelor operaționale prin care se asigură finanțarea tipurilor de intervenții vizate.

Pentru situația prevăzută la alin. (11) este necesar mandatul unității administrativ-teritoriale membre a consorțiului care se numără printre categoriile de solicitanți eligibili ai respectivelor programe de finanțare, exprimat prin hotărârea autorității deliberative.

În aplicarea art. 91^1 alin. (2^2) , prin derogare de la prevederile art. 44 alin. (1) din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, prin hotărâri ale autorităților deliberative, unitățile administrativ-teritoriale, membre în cadrul consorțiului administrativ, pot mandata consorțiul să deruleze, în calitate de autoritate contractantă, proceduri de achiziții publice pentru realizarea unor obiective de interes local, inclusiv achiziții comune pentru furnizarea de bunuri și prestarea de servicii la nivelul consorțiului administrativ.

Prevederile art. 91^4 alin. (4)-(8) și alin. (10) se aplică în mod corespunzător.

Cuantumul contribuției prevăzute la art. 90 alin. (1) se stabilește, pe baza unor criterii precum suprafața sau numărul utilizatorilor/beneficiarilor, de către adunarea generală a asociației, prin hotărâre.

Autoritățile deliberative ale unităților administrativ-teritoriale membre în cadrul consorțiului administrativ pot stabili, în condițiile legii, taxe locale speciale în vederea finanțării unor servicii publice locale furnizate de consorțiul administrativ.

Sumele încasate în bugetele locale, potrivit alin. (2) , se alocă consorțiilor administrative sub formă de contribuții, în condițiile alin. (1) .

Consorțiile administrative pot percepe, în condițiile legii, tarife în vederea finanțării serviciilor publice furnizate prin intermediul acestora.

Finanțarea Programului multianual prevăzut la art. 91^1 alin. (17) se asigură din sume din transferuri de la bugetul de stat alocate consorțiilor administrative, aprobate cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, la o poziție distinctă de cheltuieli.

Sumele alocate de la bugetul de stat potrivit dispozițiilor alin. (1) sunt surse de finanțare complementare pentru bugetele consorțiilor administrative.

Transferul sumelor alocate potrivit dispozițiilor alin. (1) se realizează cu respectarea alin. (4)-(6) .

Sumele acordate prin respectivul Program nu vor fi folosite pentru plata cheltuielilor consorțiilor administrative acoperite din alte surse.

Pentru realizarea transferurilor de la bugetul de stat a sumelor aprobate conform contractelor de finanțare încheiate, consorțiile administrative beneficiare

Prin conturile deschise la trezorerie potrivit dispozițiilor alin. (5) se realizează, în condițiile prevăzute la alin. (7)-(18) , încasarea și, după caz, restituirea sumelor rămase neutilizate sau utilizate, pentru care s-a constatat un regim de utilizare neconform cu destinația acestora sau cu procedurile prevăzute de legislația în domeniu financiar-contabil sau al achizițiilor publice.

În baza contractelor de finanțare încheiate potrivit art. 91^1 alin. (17^1) , consorțiile administrative beneficiare depun la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cereri de transfer ale sumelor prevăzute și aprobate în cererile depuse, aferente cheltuielilor eligibile în cadrul Programului, însoțite de documentația stabilită prin ghidul de finanțare.

Ghidul de finanțare prevăzut la alin. (7) se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice și administrației, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În cazul în care sumele solicitate conform alin. (7) depășesc fondurile disponibile, cererile de transfer se alocă în limita creditelor bugetare aprobate anual și în ordinea cronologică de depunere, cu respectarea criteriilor de performanță prevăzute la art. 91^1 alin. (17) .

Sumele prevăzute în cererile de transfer depuse potrivit dispozițiilor alin. (7) care sunt aprobate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se transferă în bugetele consorțiilor administrative beneficiare, în conturile distincte deschise potrivit dispozițiilor alin. (5) .

Finanțarea din cadrul Programului a cheltuielilor aferente activităților și obiectivelor prevăzute la art. 91^1 alin. (18) se asigură în limita creditelor de angajament și a creditelor bugetare prevăzute anual cu această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor.

În situația epuizării creditelor bugetare disponibile prevăzute în bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației cu această destinație pentru anul în curs, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației înștiințează consorțiile administrative beneficiare ale contractelor de finanțare cu privire la aceasta.

După înștiințarea consorțiilor administrative beneficiare în conformitate cu alin. (12) , în situația suplimentării creditelor bugetare pentru anul în curs, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației anunță consorțiile administrative cu privire la reluarea transferurilor de sume în condițiile prevăzute la alin. (10) și (11) și, după caz, cu privire la epuizarea creditelor bugetare suplimentare.

În perioada de valabilitate a contractelor de finanțare multianuală, în situația în care consorțiile administrative beneficiare au plătit din surse proprii cheltuieli eligibile în cadrul contractului de finanțare, acestea au dreptul să solicite recuperarea sumelor în cauză la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Sumele aprobate de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se transferă în limita creditelor bugetare aprobate anual în buget cu această destinație, în ordinea cronologică de înregistrare a solicitării de transfer al sumelor.

Pe perioada de derulare a contractelor de finanțare încheiate între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și consorțiile administrative beneficiare, în situația în care solicitările de transfer depuse conform alin. (14) depășesc nivelul creditelor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală pentru anul în curs, sumele aferente acestora se transferă de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, cu prioritate, în anul bugetar următor, în ordinea cronologică de înregistrare în anul anterior a solicitării de transfer al sumelor necesare pentru decontarea cheltuielilor aferente activităților și obiectivelor prevăzute la art. 91^1 alin. (18) realizate.

În cazul în care Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației constată că beneficiarii nu au utilizat sau au utilizat sumele transferate cu nerespectarea prevederilor legale sau contractuale, acesta notifică consorțiile administrative beneficiare cu privire la prevederile încălcate și solicită restituirea în termen de 30 de zile calendaristice a sumelor decontate necuvenit.

Restituirea sumelor prevăzute la alin. (16) se realizează în termen de 30 de zile de la data notificării de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.

Prin excepție de la prevederile alin. (17) , în cazul restituirii sumelor neutilizate, termenul-limită pentru efectuarea operațiunilor de regularizare din conturile deschise la instituțiile de credit de către consorțiile administrative către conturile deschise de către consorțiile administrative la Trezoreria Statului, precum și efectuarea operațiunilor de regularizare din conturile deschise la Trezoreria Statului de către consorțiile administrative în conturile Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației se face până la data de 20 decembrie a anului în curs.

Investițiile finanțate în cadrul programului trebuie să fie amplasate pe terenuri și/sau construcții, după caz, aflate în proprietatea publică sau privată a unităților administrativ-teritoriale membre ale consorțiilor administrative beneficiare sau în administrarea autorităților administrației publice locale membre ale acestora, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

Consiliile locale și consiliile județene pot hotărî asupra participării cu împrumuturi, capital sau cu bunuri, după caz, în numele și în interesul colectivităților locale la nivelul cărora sunt alese, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, în condițiile legii.

În accepțiunea prezentului cod, în categoria organismelor prestatoare de servicii publice sau de utilitate publică în unitățile administrativ-teritoriale se includ

Controlul administrativ și financiar al activității autorităților administrației publice locale se exercită în limitele și în condițiile prevăzute de lege.

Autoritățile și instituțiile publice cu atribuții de control/audit asupra activității administrației publice locale au obligația să asigure îndrumare, din oficiu sau la cererea autorităților administrației publice locale, cu privire la aplicarea prevederilor legale din sfera lor de competență.

Autoritățile administrației publice centrale cu atribuții de control, constatare și sancționare a contravențiilor au obligația, corespunzător domeniilor aflate în responsabilitatea acestora, să elaboreze și să difuzeze materiale documentare și ghiduri și/sau să aloce pe pagina de internet secțiuni special dedicate informării publice.

În unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, stabilit la ultimul recensământ, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii minorității naționale respective, în conformitate cu prevederile Constituției , ale prezentului cod și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

Autoritățile administrației publice locale prevăzute la alin. (1) , prin hotărâre, pot decide asigurarea folosirii limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minorităților naționale nu ating ponderea prevăzută la alin. (1) .