ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul administrativ
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Contractul de închiriere a unui bun proprietate publică se încheie de către autoritățile prevăzute la art. 287 sau de către titularul dreptului de administrare, după caz, cu orice persoană fizică sau juridică, română sau străină
Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale se aprobă, după caz, prin hotărâre a Guvernului, a consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local.
Hotărârea prevăzută la alin. (1) cuprinde următoarele elemente
datele de identificare și valoarea de inventar ale bunului care face obiectul închirierii
destinația dată bunului care face obiectul închirierii
durata închirierii
prețul minim al închirierii.
În cazul în care contractul de închiriere se încheie de către titularul dreptului de administrare, acesta are dreptul să încaseze din chirie o cotă-parte între 20-50%, stabilită, după caz, prin hotărârea Guvernului, a consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului prin care s-a aprobat închirierea.
Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care activitatea titularului dreptului de administrare este subvenționată de la bugetul de stat sau de la bugetul local.
Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (4) , Ministerul Culturii și instituțiile publice aflate în subordinea acestuia, bibliotecile centrale universitare, care sunt în subordinea și finanțarea Ministerului Educației și Cercetării, precum și bibliotecile județene aflate în subordinea consiliilor județene au dreptul să rețină, în condițiile legii, din chirie o cotă-parte de 50%, stabilită, după caz, prin hotărâre a Guvernului sau a consiliului județean.
Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (4) , Ministerul Afacerilor Externe are dreptul să încaseze 50% din cuantumul chiriei stabilite prin contractul de închiriere. Sumele încasate vor fi gestionate la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și se vor utiliza pentru finanțarea lucrărilor de reparații curente și capitale, după caz, a imobilelor proprietate publică sau privată a statului român, aflate în administrarea Ministerului Afacerilor Externe, în care se desfășoară activitatea misiunilor diplomatice și oficiilor consulare ale României din străinătate.
Închirierea bunurilor proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale se face pe bază de licitație publică.
Imobilele proprietate publică sau privată a statului român din străinătate, pentru care Ministerul Afacerilor Externe este titularul dreptului de administrare, pot fi închiriate integral sau parțial în condițiile stabilite de art. 332 .
Începând cu 1 ianuarie 2026, 50% din sumele încasate din chirii rămân la dispoziția Ministerului Afacerilor Externe. Sumele încasate se vor utiliza pentru finanțarea cheltuielilor curente și de capital aferente lucrărilor de reparații la imobilele asupra cărora Ministerul Afacerilor Externe este titularul dreptului de administrare. Distribuirea în buget a cheltuielilor curente și de capital se realizează prin legile bugetare anuale.
Prin excepție de la prevederile alin. (5) , bunurile proprietate publică pot fi închiriate fără organizarea unei licitații publice, pe bază de procedură specifică aprobată de către titularul dreptului de proprietate sau de administrare, în următoarele situații
în cazul în care titularul dreptului de închiriere este o autoritate sau instituție publică centrală sau locală
în cazul în care titularul dreptului de închiriere este o companie, societate sau regie autonomă aflată în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea titularului dreptului de proprietate sau de administrare, care are ca obiect de activitate gestionarea, întreținerea, repararea și dezvoltarea respectivului bun, dar numai până la finalizarea privatizării acesteia
în cazul în care titularul dreptului de închiriere este o asociație de dezvoltare intercomunitară în care este membră unitatea administrativ-teritorială titulară a dreptului de proprietate, care are ca obiect principal de activitate gestionarea, întreținerea, repararea și dezvoltarea respectivului bun
în cazul în care închirierea are caracter ocazional, pe o perioadă de cel mult 45 de zile, fără posibilitate de prelungire
în cazul bunurilor proprietate publică cu destinația de garaje, locuri de parcare sau alte bunuri similare, care nu au destinații comerciale și pentru care, prin procedura specifică aprobată, este prevăzută o chirie fixă și sunt stabilite condiții de eligibilitate a titularului dreptului de închiriere
în cazul bunurilor proprietate publică cu destinația de locuințe de serviciu pentru personalul din instituțiile și autoritățile publice centrale sau locale, inclusiv demnitari și asimilați
în cazul bunurilor imobile proprietate publică sau al unor cote-părți din acestea, cu o suprafață utilă de maximum 10 mp
în cazul în care închirierea se face către titulari ai unor drepturi de preemțiune recunoscute prin lege, cu respectarea prețului pieței.
În situația prevăzută la alin. (8) , regulile specifice aplicabile procedurii se stabilesc prin: a) act al conducătorilor sau al organelor colegiale de conducere, după caz, de la nivelul autorităților și instituțiilor prevăzute la art. 332 , pentru bunurile proprietate publică a statului, cu excepția situațiilor în care prin lege se prevede altfel
prin hotărâre a consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local, pentru bunurile proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, cu excepția situațiilor în care prin lege se prevede altfel.
În actul prevăzut la alin. (9) se precizează în mod obligatoriu condițiile de eligibilitate ale titularilor dreptului de închiriere și tariful calculat sau modalitatea de calculare a tarifului pe unitate determinată de timp sau de spațiu, după caz.
În situația prevăzută la alin. (8) , prevederile art. 343 alin. (1)-(3) , art. 347 alin. (1) lit. a) , b) , d)-f) și art. 347 alin. (2) lit. a) , b) , d)-f) se aplică în mod corespunzător.
Documentația de atribuire este alcătuită din: a) caietul de sarcini
fișa de date a procedurii
contractul-cadru conținând clauze contractuale obligatorii
formulare și modele de documente.
Dispozițiile art. 310 alin. (1) și (2) lit. a) și b) , art. 312 alin. (2)-(4) , (6) și (7) și ale art. 313 se aplică în mod corespunzător.
Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de licitație.
Autoritatea contractantă are dreptul de a impune în cadrul documentației de atribuire, în măsura în care acestea sunt compatibile cu obiectul contractului, condiții speciale de îndeplinire a contractului prin care se urmărește obținerea unor efecte de ordin social sau în legătură cu protecția mediului și promovarea dezvoltării durabile.
Garanția este obligatorie și se stabilește la nivelul contravalorii a două chirii.
În cazul procedurii de licitație, autoritatea contractantă are obligația să publice anunțul de licitație în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, într-un cotidian de circulație națională și într-unul de circulație locală, pe pagina sa de internet ori prin alte medii ori canale publice de comunicații electronice.
Anunțul de licitație se întocmește după aprobarea documentației de atribuire de către autoritatea contractantă și trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente
informații generale privind autoritatea contractantă, precum: denumirea, codul de identificare fiscală, adresa, datele de contact, persoana de contact
informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie închiriat
informații privind documentația de atribuire: modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire; denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul autorității contractante de la care se poate obține un exemplar din documentația de atribuire; costul și condițiile de plată pentru obținerea documentației, dacă este cazul; data-limită pentru solicitarea clarificărilor
informații privind ofertele: data-limită de depunere a ofertelor, adresa la care trebuie depuse ofertele, numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă
data și locul la care se va desfășura ședința publică de deschidere a ofertelor
instanța competentă în soluționarea eventualelor litigii și termenele pentru sesizarea instanței
data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării.
Anunțul de licitație se trimite spre publicare cu cel puțin 20 de zile calendaristice înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor.
Orice persoană interesată are dreptul de a solicita și de a obține documentația de atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru una dintre următoarele modalități de obținere a documentației de atribuire de către persoanele interesate
asigurarea accesului direct, nerestricționat și deplin, prin mijloace electronice, la conținutul documentației de atribuire
punerea la dispoziția persoanei interesate care a înaintat o solicitare în acest sens a unui exemplar din documentația de atribuire, pe suport hârtie și/sau pe suport magnetic.
În cazul prevăzut la alin. (5) lit. b) autoritatea contractantă are dreptul de a stabili un preț pentru obținerea documentației de atribuire, cu condiția ca acest preț să nu depășească costul multiplicării documentației, la care se poate adăuga, dacă este cazul, costul transmiterii acesteia.
Autoritatea contractantă are obligația să asigure obținerea documentației de atribuire de către persoana interesată, care înaintează o solicitare în acest sens.
În cazul prevăzut la alin. (5) lit. b) autoritatea contractantă are obligația de a pune documentația de atribuire la dispoziția persoanei interesate cât mai repede posibil, într-o perioadă care nu trebuie să depășească 4 zile lucrătoare de la primirea unei solicitări din partea acesteia.
Persoana interesată are obligația de a depune diligențele necesare, astfel încât respectarea de către autoritatea contractantă a perioadei prevăzute la alin. (8) să nu conducă la situația în care documentația de atribuire să fie pusă la dispoziția sa cu mai puțin de 5 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor.
Persoana interesată are dreptul de a solicita clarificări privind documentația de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde în mod clar, complet și fără ambiguități, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depășească 5 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite răspunsurile însoțite de întrebările aferente către toate persoanele interesate care au obținut, în condițiile prezentei secțiuni, documentația de atribuire, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
Fără a aduce atingere prevederilor alin. (11) , autoritatea contractantă are obligația de a transmite răspunsul la orice clarificare cu cel puțin 5 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor.
În cazul în care solicitarea de clarificare nu a fost transmisă în timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitatea de a respecta termenul prevăzut la alin. (13) , acesta din urmă are totuși obligația de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către persoanele interesate înainte de data-limită de depunere a ofertelor.
Procedura de licitație se poate desfășura numai dacă în urma publicării anunțului de licitație au fost depuse cel puțin două oferte valabile.
Ofertantul are obligația de a elabora oferta în conformitate cu prevederile documentației de atribuire.
Ofertele se redactează în limba română.
Ofertele se depun la sediul autorității contractante sau la locul precizat în anunțul de licitație, în două plicuri sigilate, unul exterior și unul interior, care se înregistrează de autoritatea contractantă, în ordinea primirii lor, în registrul Oferte, precizându-se data și ora.
Pe plicul exterior se va indica obiectul licitației pentru care este depusă oferta. Plicul exterior va trebui să conțină
o fișă cu informații privind ofertantul și o declarație de participare, semnată de ofertant, fără îngroșări, ștersături sau modificări
acte doveditoare privind calitățile și capacitățile ofertanților, conform solicitărilor autorității contractante
acte doveditoare privind intrarea în posesia caietului de sarcini.
Pe plicul interior, care conține oferta propriu-zisă, se înscriu numele sau denumirea ofertantului, precum și domiciliul sau sediul social al acestuia, după caz.
Oferta va fi depusă într-un număr de exemplare stabilit de către autoritatea contractantă și prevăzut în anunțul de licitație. Fiecare exemplar al ofertei trebuie să fie semnat de către ofertant.
Fiecare participant poate depune doar o singură ofertă.
Oferta are caracter obligatoriu, din punct de vedere al conținutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită de autoritatea contractantă.
Persoana interesată are obligația de a depune oferta la adresa și până la data-limită pentru depunere, stabilite în anunțul procedurii.
Riscurile legate de transmiterea ofertei, inclusiv forța majoră, cad în sarcina persoanei interesate.
Oferta depusă la o altă adresă a autorității contractante decât cea stabilită sau după expirarea datei-limită pentru depunere se returnează nedeschisă.
Conținutul ofertelor trebuie să rămână confidențial până la data stabilită pentru deschiderea acestora, autoritatea contractantă urmând a lua cunoștință de conținutul respectivelor oferte numai după această dată.
Deschiderea plicurilor interioare se face numai după semnarea procesului-verbal prevăzut la alin. (15) de către toți membrii comisiei de evaluare și de către ofertanți.
Sunt considerate oferte valabile ofertele care îndeplinesc criteriile de valabilitate prevăzute în caietul de sarcini al licitației.
În urma analizării ofertelor de către comisia de evaluare, pe baza criteriilor de valabilitate, secretarul acesteia întocmește un proces-verbal în care menționează ofertele valabile, ofertele care nu îndeplinesc criteriile de valabilitate și motivele excluderii acestora din urmă de la procedura de licitație. Procesul-verbal se semnează de către toți membrii comisiei de evaluare.
În baza procesului-verbal care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (15) , comisia de evaluare întocmește, în termen de o zi lucrătoare, un raport pe care îl transmite autorității contractante.
În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea raportului comisiei de evaluare, autoritatea contractantă informează în scris, cu confirmare de primire, ofertanții ale căror oferte au fost excluse, indicând motivele excluderii.
În cazul în care în urma publicării anunțului de licitație nu au fost depuse cel puțin două oferte valabile, autoritatea contractantă este obligată să anuleze procedura și să organizeze o nouă licitație, cu respectarea procedurii prevăzute la alin. (1)-(13) .
Fără a aduce atingere celorlalte prevederi ale prezentei secțiuni, autoritatea contractantă are obligația de a asigura protejarea acelor informații care îi sunt comunicate de persoanele fizice sau juridice cu titlu confidențial, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea informațiilor în cauză ar prejudicia interesele legitime ale respectivelor persoane, inclusiv în ceea ce privește secretul comercial și proprietatea intelectuală
La nivelul autorității publice contractante se organizează o comisie de evaluare, componența acesteia fiind aprobată prin ordin de ministru, respectiv prin dispoziție a primarului sau, după caz, a președintelui consiliului județean, care adoptă decizii în mod autonom și numai pe baza criteriilor de selecție prevăzute în instrucțiunile privind organizarea și desfășurarea licitației.
Dispozițiile art. 317 se aplică în mod corespunzător.
Are dreptul de a participa la licitație orice persoană fizică sau juridică, română sau străină, care îndeplinește cumulativ următoarele condiții
a plătit toate taxele privind participarea la licitație, inclusiv garanția de participare
a depus oferta sau cererea de participare la licitație, împreună cu toate documentele solicitate în documentația de atribuire, în termenele prevăzute în documentația de atribuire
are îndeplinite la zi toate obligațiile exigibile de plată a impozitelor, a taxelor și a contribuțiilor către bugetul consolidat al statului și către bugetul local
nu este în stare de insolvență, faliment sau lichidare.
Nu are dreptul să participe la licitație persoana care a fost desemnată câștigătoare la o licitație publică anterioară privind bunurile statului sau ale unităților administrativ-teritoriale în ultimii 3 ani, dar nu a încheiat contractul ori nu a plătit prețul, din culpă proprie. Restricția operează pentru o durată de 3 ani, calculată de la desemnarea persoanei respective drept câștigătoare la licitație.
Criteriile de atribuire a contractului de închiriere sunt
cel mai mare nivel al chiriei
capacitatea economico-financiară a ofertanților
protecția mediului înconjurător
condiții specifice impuse de natura bunului închiriat.
Ponderea fiecărui criteriu se stabilește în documentația de atribuire și trebuie să fie proporțională cu importanța acestuia apreciată din punctul de vedere al asigurării unei utilizări/exploatări raționale și eficiente economic a bunului închiriat. Ponderea fiecăruia dintre criteriile prevăzute la alin. (1) este de până la 40%, iar suma acestora nu trebuie să depășească 100%.
Autoritatea contractantă trebuie să țină seama de toate criteriile prevăzute în documentația de atribuire, potrivit ponderilor prevăzute la alin. (2) .
Autoritatea contractantă are obligația de a stabili oferta câștigătoare pe baza criteriului/criteriilor de atribuire precizate în documentația de atribuire.
Pe parcursul aplicării procedurii de atribuire, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări și, după caz, completări ale documentelor prezentate de ofertanți pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate.
Solicitarea de clarificări este propusă de către comisia de evaluare și se transmite de către autoritatea contractantă ofertanților în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea propunerii comisiei de evaluare.
Ofertanții trebuie să răspundă la solicitarea autorității contractante în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea acesteia.
Autoritatea contractantă nu are dreptul ca, prin clarificările ori completările solicitate, să determine apariția unui avantaj în favoarea unui ofertant.
Plicurile sigilate se predau comisiei de evaluare în ziua fixată pentru deschiderea lor, prevăzută în anunțul de licitație.
După deschiderea plicurilor exterioare în ședință publică, comisia de evaluare elimină ofertele care nu respectă prevederile art. 336 alin. (2)-(5) .
Pentru continuarea desfășurării procedurii de licitație este necesar ca, după deschiderea plicurilor exterioare, cel puțin două oferte să întrunească condițiile prevăzute la art. 336 alin. (2)-(5) . În caz contrar, se aplică prevederile art. 336 alin. (18) .
După analizarea conținutului plicului exterior, secretarul comisiei de evaluare întocmește procesul-verbal în care se va preciza rezultatul analizei.
Deschiderea plicurilor interioare se face numai după semnarea procesului-verbal prevăzut la alin. (9) de către toți membrii comisiei de evaluare și de către ofertanți.
Sunt considerate oferte valabile ofertele care îndeplinesc criteriile de valabilitate prevăzute în caietul de sarcini.
În urma analizării ofertelor de către comisia de evaluare, pe baza criteriilor de valabilitate, secretarul acesteia întocmește un proces-verbal în care menționează ofertele valabile, ofertele care nu îndeplinesc criteriile de valabilitate și motivele excluderii acestora din urmă de la procedura de licitație. Procesul-verbal se semnează de către toți membrii comisiei de evaluare.
În baza procesului-verbal care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (12) , comisia de evaluare întocmește, în termen de o zi lucrătoare, un raport pe care îl transmite autorității contractante.
În termen de 3 zile lucrătoare de la primirea raportului comisiei de evaluare, autoritatea contractantă informează în scris, cu confirmare de primire, ofertanții ale căror oferte au fost excluse, indicând motivele excluderii.
Raportul prevăzut la alin. (13) se depune la dosarul licitației.
Comisia de evaluare stabilește punctajul fiecărei oferte, ținând seama de ponderile prevăzute la art. 340 alin. (2) . Oferta câștigătoare este oferta care întrunește cel mai mare punctaj în urma aplicării criteriilor de atribuire.
În cazul în care există punctaje egale între ofertanții clasați pe primul loc, departajarea acestora se va face în funcție de punctajul obținut pentru criteriul de atribuire care are ponderea cea mai mare, iar în cazul egalității în continuare, departajarea se va face în funcție de punctajul obținut pentru criteriul de atribuire care are ponderea cea mai mare după acesta.
Pe baza evaluării ofertelor secretarul comisiei de evaluare întocmește procesul-verbal care trebuie semnat de toți membrii comisiei.
În baza procesului-verbal care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (12) , comisia de evaluare întocmește, în termen de o zi lucrătoare, un raport pe care îl transmite autorității contractante.
Autoritatea contractantă are obligația de a încheia contractul cu ofertantul a cărui ofertă a fost stabilită ca fiind câștigătoare.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a, un anunț de atribuire a contractului, în cel mult 20 de zile calendaristice de la finalizarea procedurii de atribuire.
Anunțul de atribuire trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente
informații generale privind autoritatea contractantă, precum: denumirea, codul de identificare fiscală, adresa, datele de contact, persoana de contact
data publicării anunțului de licitație în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a
criteriile utilizate pentru determinarea ofertei câștigătoare
numărul ofertelor primite și al celor declarate valabile
denumirea/numele și sediul/adresa ofertantului a cărui ofertă a fost declarată câștigătoare
durata contractului
nivelul chiriei
instanța competentă în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței
data informării ofertanților despre decizia de stabilire a ofertei câștigătoare
data transmiterii anunțului de atribuire către instituțiile abilitate, în vederea publicării.
Autoritatea contractantă are obligația de a informa ofertanții despre deciziile referitoare la atribuirea contractului, în scris, cu confirmare de primire, nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora.
În cadrul comunicării prevăzute la alin. (23) autoritatea contractantă are obligația de a informa ofertantul/ofertanții câștigător/câștigători cu privire la acceptarea ofertei/ofertelor prezentate.
În cadrul comunicării prevăzute la alin. (23) autoritatea contractantă are obligația de a informa ofertanții care au fost respinși sau a căror ofertă nu a fost declarată câștigătoare asupra motivelor ce au stat la baza deciziei respective.
Autoritatea contractantă poate să încheie contractul numai după împlinirea unui termen de 20 de zile calendaristice de la data realizării comunicării prevăzute la alin. (23) .
În cazul în care, în cadrul celei de-a doua proceduri de licitație publică nu se depune nicio ofertă valabilă, autoritatea contractantă anulează procedura de licitație.
Pentru cea de-a doua licitație va fi păstrată documentația de atribuire aprobată pentru prima licitație.
Cea de-a doua licitație se organizează în condițiile prevăzute la art. 336 alin. (1)-(12) .
Prin excepție de la prevederile art. 341 alin. (20) , autoritatea contractantă are dreptul de a anula procedura pentru atribuirea contractului de închiriere în situația în care se constată abateri grave de la prevederile legale care afectează procedura de licitație sau fac imposibilă încheierea contractului.
În sensul prevederilor alin. (1) , procedura de licitație se consideră afectată în cazul în care sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții
în cadrul documentației de atribuire și/sau în modul de aplicare a procedurii de licitație se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea principiilor prevăzute la art. 311
autoritatea contractantă se află în imposibilitatea de a adopta măsuri corective, fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilor prevăzute la art. 311 .
Încălcarea prevederilor prezentei secțiuni privind atribuirea contractului poate atrage anularea procedurii, potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
Autoritatea contractantă are obligația de a comunica, în scris, tuturor participanților la procedura de licitație, în cel mult 3 zile lucrătoare de la data anulării, atât încetarea obligațiilor pe care aceștia și le-au creat prin depunerea ofertelor, cât și motivul concret care a determinat decizia de anulare.
Contractul de închiriere cuprinde clauze de natură să asigure folosința bunului închiriat, potrivit specificului acestuia.
Contractul se încheie în formă scrisă, sub sancțiunea nulității.
Contractul cuprinde clauze privind despăgubirile, în situația denunțării contractului înainte de expirarea termenului.
Predarea-primirea bunului se face prin proces-verbal în termen de maximum 30 de zile de la data constituirii garanției.
Neîncheierea contractului într-un termen de 20 de zile calendaristice de la data împlinirii termenului prevăzut la art. 341 alin. (26) poate atrage plata daunelor-interese de către partea în culpă.
Refuzul ofertantului declarat câștigător de a încheia contractul poate atrage după sine plata daunelor-interese.
În cazul în care ofertantul declarat câștigător refuză încheierea contractului, procedura de licitație se anulează, iar autoritatea contractantă reia procedura, în condițiile legii, studiul de oportunitate păstrându-și valabilitatea.
Daunele-interese prevăzute la alin. (1) și (2) se stabilesc de către tribunalul în a cărui rază teritorială se află sediul autorității contractante, la cererea părții interesate, dacă părțile nu stabilesc altfel.
În cazul în care autoritatea contractantă nu poate încheia contractul cu ofertantul declarat câștigător din cauza faptului că ofertantul în cauză se află într-o situație de forță majoră sau în imposibilitatea fortuită de a executa contractul, autoritatea contractantă are dreptul să declare câștigătoare oferta clasată pe locul doi, în condițiile în care aceasta este admisibilă.
În cazul în care, în situația prevăzută la alin. (5) , nu există o ofertă clasată pe locul doi admisibilă, se aplică prevederile alin. (3) .
În situația în care au avut loc modificări legislative care au ca obiect instituirea, modificarea sau renunțarea la anumite taxe/impozite naționale sau locale al căror efect se reflectă în creșterea/diminuarea costurilor pe baza cărora s-a fundamentat prețul contractului, chiria poate fi ajustată, la cererea oricărei părți, dacă posibilitatea de ajustare a fost prevăzută în documentația de atribuire.
Constituie contravenții aplicabile prezentei secțiuni, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni
nerespectarea termenelor prevăzute la art. 335 alin. (3) , art. 341 alin. (21) și (26)
încălcarea prevederilor art. 335 alin. (7) , art. 337 , art. 341 alin. (20) și (22)-(25) și art. 342 alin. (4) .
Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.
Amenzile prevăzute la alin. (2) pot fi aplicate atât persoanelor fizice, cât și persoanelor juridice.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane împuternicite de structurile cu atribuții de control.
Contravențiilor prevăzute în prezentul articol le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , cu modificările și completările ulterioare.
Autoritatea contractantă are obligația de a respecta prevederile art. 328 cu privire la evidența documentelor procedurilor de închiriere a bunurilor proprietate publică
Autoritățile prevăzute la art. 287 sau titularul dreptului de administrare, după caz, au următoarele drepturi și/sau obligații
să predea bunul pe bază de proces-verbal, în termenul prevăzut la art. 343 alin. (4)
să încaseze chiria, în conformitate cu dispozițiile contractului de închiriere
să beneficieze de garanția constituită de titularul dreptului de închiriere în condițiile art. 334 alin. (5) ; în caz contrar, autoritățile prevăzute la art. 287 sau titularul dreptului de administrare, după caz, sunt obligați să restituie garanția la încetarea contractului
să mențină bunul în stare corespunzătoare de folosință pe toată durata închirierii, potrivit destinației sale, și să suporte cheltuielile reparațiilor necesare în acest scop
să controleze executarea obligațiilor titularului dreptului de închiriere și respectarea condițiilor închirierii, având dreptul să constate, ori de câte ori este nevoie, fără a stânjeni folosința bunului de către titularul dreptului de închiriere, starea integrității bunului și destinația în care este folosit
să asigure folosința netulburată a bunului pe tot timpul închirierii.
Titularul dreptului de închiriere are următoarele drepturi și obligații
să nu aducă atingere dreptului de proprietate publică prin faptele și actele juridice săvârșite
să plătească chiria, în avans, în cuantumul și la termenele stabilite prin contract
să constituie garanția în cuantumul, în forma și la termenul prevăzut în caietul de sarcini
să solicite autorităților prevăzute la art. 287 sau titularului dreptului de administrare, după caz, reparațiile necesare pentru menținerea bunului în stare corespunzătoare de folosință sau contravaloarea reparațiilor care nu pot fi amânate
să execute la timp și în condiții optime lucrările de întreținere curente și reparații normale ce îi incumbă, în vederea menținerii bunului închiriat în starea în care l-a primit în momentul încheierii contractului
să restituie bunul, pe bază de proces-verbal, la încetarea, din orice cauză, a contractului de închiriere, în starea tehnică și funcțională avută la data preluării, mai puțin uzura aferentă exploatării normale
să nu exploateze bunul închiriat în vederea culegerii de fructe naturale, civile, industriale sau producte.
Neplata chiriei, precum și orice altă prevedere încălcată referitoare la neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către titularul dreptului de închiriere dau dreptul autorităților prevăzute la art. 287 sau titularului dreptului de administrare, după caz, la reținerea contravalorii acesteia din garanție. Titularul dreptului de închiriere este obligat să reîntregească garanția.
În cazul în care în cartea funciară a fost notat contractul de închiriere, radierea acestei notări se efectuează în baza actului emis de autoritățile prevăzute la art. 287 sau de titularul dreptului de administrare, după caz, prin care se comunică intervenirea rezilierii
Conținutul actului prin care se realizează darea în folosință gratuită Hotărârea Guvernului sau a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, prin care se aprobă darea în folosință gratuită va cuprinde următoarele
datele de identificare a bunului și valoarea de inventar a acestuia
în cazul bunurilor cu regim special, indicarea reglementărilor legale specifice privind paza și protecția
destinația bunului
durata pentru care se acordă folosința gratuită
termenul la care se va realiza predarea-primirea materială a bunului
obligațiile instituției publice sau instituției de utilitate publică beneficiare
entitatea care suportă cheltuielile de întreținere a bunului, potrivit destinației sale
modalități de angajare a răspunderii și sancțiuni.
Autoritățile prevăzute la art. 287 au următoarele obligații
să verifice modul în care sunt respectate condițiile de folosință stabilite prin actul de dare în folosință gratuită și prin lege
să solicite încetarea folosinței gratuite și restituirea bunului, atunci când interesul public legitim o impune.
Titularul dreptului de folosință gratuită are următoarele obligații
să folosească bunul potrivit destinației în vederea căreia i-a fost acordată folosința gratuită
să prezinte, anual, în cazul în care beneficiar este o instituție de utilitate publică, autorităților prevăzute la art. 287 , rapoarte privind activitatea de utilitate publică desfășurată, gradul de implementare la nivelul colectivității, precum și prognoze și strategii pentru perioada următoare
să permită accesul autorităților prevăzute la art. 287 pentru efectuarea controlului asupra bunurilor
să nu modifice bunul, în parte ori în integralitatea lui
la încetarea folosinței gratuite, să restituie bunul în starea în care l-a primit, în afară de ceea ce a pierit sau s-a deteriorat din cauza vechimii, și liber de orice sarcini.
Folosința dobândită în baza actului prevăzut la art. 349 nu poate fi transmisă, nici oneros și nici cu titlu gratuit, unei alte persoane.
Titularul dreptului de folosință gratuită are obligația de a informa autoritățile prevăzute la art. 287 cu privire la orice tulburare adusă dreptului de proprietate publică, precum și la existența unor cauze sau iminența producerii unor evenimente de natură să conducă la imposibilitatea exploatării bunului.
Constituie contravenții la dispozițiile prezentei secțiuni, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni
încălcarea prevederilor art. 350 alin. (2)
încălcarea prevederilor art. 351 alin. (1) .
Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.
Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. b) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane împuternicite de structurile cu atribuții de control.
Contravențiilor prevăzute în prezentul articol le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , cu modificările și completările ulterioare.
Radierea din cartea funciară a dreptului de folosință gratuită se efectuează în baza actului de revocare sau a actului prin care se constată stingerea dreptului de proprietate publică
Domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale este alcătuit din bunuri aflate în proprietatea lor și care nu fac parte din domeniul public.
Asupra acestor bunuri, statul sau unitățile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privată.
Art. 355 · Regimul juridic al proprietății private a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
Bunurile care fac parte din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se află în circuitul civil și se supun regulilor prevăzute de Legea nr. 287/2009, republicată , cu modificările ulterioare, dacă prin lege nu se prevede altfel
Inventarul bunurilor imobile din domeniul privat al statului se întocmește și se modifică potrivit prevederilor în vigoare, de ministere sau de celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, atât pentru bunurile imobile aflate în administrarea acestora, cât și pentru bunurile imobile aflate în administrarea unităților din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea acestora, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Obligația efectuării inventarierii bunurilor imobile proprietate privată a statului revine autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, regiilor autonome, societăților, companiilor naționale, institutelor de cercetare-dezvoltare, societăților cooperatiste, asociațiilor, fundațiilor și altor asemenea, persoanelor fizice care desfășoară activități producătoare de venituri, persoanelor fizice sau juridice cărora li s-au atribuit în mod direct un drept real, altul decât cel de proprietate, asupra bunurilor imobile care alcătuiesc domeniul privat al statului, de către autoritățile prevăzute la art. 287 , conform legii, denumite în continuare entități.
Entitățile care dețin un drept real asupra unor bunuri imobile din domeniul privat al statului sunt obligate să întocmească inventarul acestor bunuri și să-l comunice ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentului cod.
Centralizarea inventarului bunurilor imobile din domeniul privat al statului se realizează de către ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice.
Autoritățile administrației publice locale au obligația de a identifica, pe raza administrativ-teritorială a acestora, bunuri imobile care alcătuiesc domeniul privat al statului și pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit un drept real și de a notifica autoritatea administrației publice centrale competente în vederea evidențierii separate a acestor bunuri în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul privat al statului.
Dispozițiile prezentului articol se completează în mod corespunzător cu dispozițiile legislației privind întocmirea și actualizarea inventarului centralizat al bunurilor imobile proprietate publică a statului.
Evidența financiar-contabilă a bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se ține distinct în contabilitate, potrivit legii.
Art. 357 · Inventarierea bunurilor imobile din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale
Inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale se întocmește și se actualizează de către o comisie special constituită, condusă de autoritatea executivă ori de o altă persoană împuternicită să exercite atribuțiile respective, după caz.
Comisia prevăzută la alin. (1) se constituie prin dispoziția autorității executive a fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Comisia prevăzută la alin. (1) are obligația de a actualiza inventarul bunurilor care alcătuiesc domeniul privat al unității administrativ-teritoriale în termen de cel mult 90 de zile de la modificarea regimului juridic al bunurilor respective.
Inventarul prevăzut la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a autorității deliberative a fiecărei unități administrativ-teritoriale.
Trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale
Trecerea unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de autoritățile prevăzute la art. 287 lit. a) , care au în administrare bunul respectiv, dacă prin lege nu se dispune altfel.
În situația în care hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) nu este inițiată în termen de 60 de zile de la data cererii consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, autoritățile administrației publice locale pot solicita ministerului cu atribuții în domeniul administrației publice să prezinte Guvernului un memorandum privind oportunitatea luării măsurilor prevăzute de lege pentru trecerea bunului. Memorandumul cuprinde și punctul de vedere al administratorului bunului respectiv. (2) Trecerea prevăzută la alin. (1) se face doar în situația în care bunul respectiv se află pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale care solicită trecerea, cu plata contravalorii bunului aferentă valorii de inventar actualizate, în condițiile legii.
Cererea prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz.
În situația în care autoritățile administrației publice locale identifică, pe raza administrativ-teritorială a acestora, bunuri imobile care fac parte din domeniul privat al statului pentru care nu sunt cunoscute entitățile cărora li s-a atribuit un drept real și care prezintă interes pentru autoritățile administrației publice locale, acestea notifică ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice și solicită acestuia inițierea demersurilor pentru trecerea bunurilor respective în proprietatea privată a unității administrativ-teritoriale.
Solicitarea prevăzută la alin. (4) este însoțită de înscrisuri care dovedesc dreptul de proprietate al statului asupra bunurilor respective.
În cazul în care nu se cunoaște valoarea de inventar a bunului, ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice procedează la evaluarea bunului, în termen de maximum 180 de zile de la acceptarea solicitării autorității administrației publice locale prevăzute la alin. (4) . Costurile cu evaluarea bunului se adaugă la contravaloare bunului prevăzută la alin. (2) .
În baza hotărârii Guvernului, autoritățile administrației publice locale și ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice operează înscrierea, respectiv scoaterea bunurilor din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul privat al statului.
Plata contravalorii bunului în cazul trecerii unui bun din domeniul privat al statului în domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale
Plata contravalorii bunului prevăzută la art. 358 alin. (2) se realizează în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii de trecere.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în situația în care bunul imobil proprietate privată a statului solicitat de către o autoritate a administrației publice locale este destinat deservirii unui interes public local, plata contravalorii bunului se poate face în termen de maximum 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzută la art. 358 alin. (1) , într-una sau în mai multe tranșe anuale, cu condiția menținerii bunului în proprietatea unității administrativ-teritoriale până la efectuarea integrală a plății. Stabilirea numărului de tranșe și a termenului de plată a acestora se face în hotărârea Guvernului de trecere a bunului din domeniul privat al statului în domeniul privat al unității administrativ-teritoriale.
În cazul în care plata contravalorii se realizează în mai multe tranșe, prima tranșă trebuie să reprezinte 25% din contravaloarea bunului, la care, pentru bunurile prevăzute la art. 358 alin. (4)-(6) , se adaugă costurile cu evaluarea acestuia, cu încadrare în termenul prevăzut la alin. (1) , iar diferența va fi plătită într-una sau mai multe tranșe egale. Tranșele de plată ulterioare se actualizează cu indicele prețurilor de consum calculat de la data transferului bunului până la data plății tranșei.
Nerespectarea termenelor de plată prevăzute în hotărârea Guvernului, în conformitate cu prevederile alin. (1) și (2) , se constată de către autoritățile publice care au avut bunul în administrare înainte de a fi transmis către unitățile administrativ-teritoriale sau de către ministerul cu atribuții în domeniul finanțelor publice, prin structura de inspecție economico-financiară, în situația în care bunul nu s-a aflat în administrarea unei autorități publice centrale anterior transferului sau dacă administratorul anterior și-a încetat existența ori nu mai are personalitate juridică.
Sumele reprezentând contravaloarea bunurilor, precum și costul evaluării acestora, după caz, se fac venit la bugetul de stat. Structura de inspecție economico-financiară din cadrul ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice emite titluri de creanță prin care individualizează sumele aferente datorate.
Nevirarea sumelor datorate potrivit dispozițiilor alin. (1) și (2) atrage după sine plata accesoriilor prevăzute de lege pentru creanțele bugetare.
Creanțelor bugetare rezultate din aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) le sunt aplicabile prevederile legale în vigoare cu privire la administrarea, colectarea, încasarea și executarea creanțelor bugetare.
În situația prevăzută la alin. (2) , în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a hotărârii Guvernului de trecere, autoritățile deliberative ale administrației publice locale adoptă o hotărâre prin care declară bunurile de interes public local/județean, după caz, aprobă înscrierea acestora în inventarul bunurilor care fac parte din domeniul public al unității administrativ-teritoriale și stabilesc titularul dreptului de administrare, după caz.
La data intabulării dreptului de proprietate de către unitățile administrativ-teritoriale, acestea au obligația de a nota în cartea funciară și interdicția înstrăinării bunului de către unitatea administrativ-teritorială până la data plății integrale și să comunice un extras de carte funciară actualizat, în termen de 30 de zile de la data notării, autorităților publice care au avut bunul în administrare înainte de a fi transmis către unitățile administrativ-teritoriale sau ministerului cu atribuții în domeniul finanțelor publice, în situația în care bunul nu s-a aflat în administrarea unei autorități publice centrale anterior transferului sau dacă administratorul anterior și-a încetat existența ori nu mai are personalitate juridică.
Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al statului
Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al statului se face la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz.
Trecerea prevăzută la alin. (1) se face doar cu acordul consiliului local, al consiliului județean, respectiv al Consiliului General al Municipiului București, după caz și cu plata contravalorii bunului aferentă valorii de inventar actualizate, în condițiile legii.
Cererea prevăzută la alin. (1) se aprobă prin notă înaintată Guvernului de către autoritatea/instituția publică interesată.
Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al altei unități administrativ-teritoriale
Trecerea unui bun din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al altei unități administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz, prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz.
Trecerea prevăzută la alin. (1) se face cu acordul unității administrativ-teritoriale care are în proprietate bunul care face obiectul trecerii și doar în situația în care acesta se află pe raza teritorială a unității administrativ-teritoriale care solicită bunul, cu plata contravalorii bunului aferente valorii de inventar actualizate, în condițiile legii.
Prin excepție de la prevederile alin. (2) , trecerea unui bun mobil din domeniul privat al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al altei unități administrativ-teritoriale se poate face fără plata contravalorii bunului în cazul în care bunul a fost achiziționat în cadrul unui proiect finanțat din fonduri europene nerambursabile, din fonduri externe rambursabile sau prin Mecanismul de redresare și reziliență, după caz.
Plata contravalorii bunului prevăzută la alin. (2) se poate face în termen de maximum 10 ani de la data intrării în vigoare a hotărârii prevăzute la alin. (1) , într-una sau în mai multe tranșe, cu condiția menținerii bunului în proprietatea unității administrativ-teritoriale solicitante până la efectuarea integrală a plății. În cazul în care plata contravalorii se realizează în mai multe tranșe, prima tranșă trebuie să reprezinte 25% din totalul sumei. Tranșele de plată ulterioare se actualizează cu indicele prețurilor de consum pe anul anterior.
Cererea prevăzută la alin. (1) se aprobă prin hotărâre a consiliului local, a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, după caz.
Trecerea unui bun din domeniul public în domeniul privat al aceluiași titular al dreptului de proprietate
Trecerea unui bun din domeniul public al statului în domeniul privat al acestuia se face prin hotărâre a Guvernului, dacă prin lege nu se dispune altfel.
Trecerea unui bun din domeniul public al unei unități administrativ-teritoriale în domeniul privat al acesteia se face prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București ori a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz, dacă prin lege nu se dispune altfel.
În instrumentele de prezentare și motivare ale hotărârilor prevăzute la alin. (1) și (2) se regăsește, în mod obligatoriu, justificarea temeinică a încetării uzului sau interesului public național sau local, după caz.
Actele încheiate cu nerespectarea dispozițiilor alin. (3) sunt lovite de nulitate absolută.
Bunurile proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în administrare, concesionate ori închiriate.
Bunurile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în folosință gratuită, pe termen limitat, după caz, instituțiilor publice, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfășoară activitate de binefacere sau de utilitate publică, ori serviciilor publice.
Dispozițiile privind darea în administrare, concesionarea, închirierea și darea în folosință gratuită a bunurilor aparținând domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se aplică în mod corespunzător. Notă Articolul XXXIV din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 31 din 28 martie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 274 din 29 martie 2024, prevede: Articolul XXXIV
Prin derogare de la prevederile art. 299 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările și completările ulterioare, o parte din imobilul „Palatul Parlamentului“, situat în municipiul București, str. Izvor nr. 2-4, sectorul 5, aflat în domeniul public al statului, având datele de identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanță de urgență, se transmite din administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, regie autonomă de interes național aflată sub autoritatea Secretariatului General al Guvernului.
Predarea-preluarea părții de imobil, transmisă potrivit alin. (1), se face pe bază de protocol de predare-preluare încheiat între Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Regia Autonomă „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, în termen de 30 de zile de la data finalizării lucrărilor realizate de către Compania Națională de Investiții.
Camera Deputaților va asigura Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“, corespunzător părții din imobilul aflat în administrarea acesteia, utilitățile necesare funcționării corespunzătoare, de la data protocolului de predare-preluare prevăzut la alin. (2), în baza unei convenții încheiate între părți în termen de 15 zile de la data semnării procesului-verbal de predare-preluare.
Partea de imobil transmisă potrivit alin. (1) va servi drept sediu pentru entitățile din aparatul de lucru al Guvernului, pe perioada realizării obiectivului de investiție „Eficientizarea energetică a clădirii Guvernului - Palatul Victoria“.
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Secretariatul General al Guvernului, împreună cu Ministerul Finanțelor, vor opera modificările corespunzătoare în Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare.
În termen de 60 de zile de la data finalizării obiectivului de investiție „Eficientizarea energetică a clădirii Guvernului - Palatul Victoria“, Guvernul va transmite, prin hotărâre, partea din imobilul prevăzut la alin. (1) din administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat“ în administrarea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației.
Prin derogare de la prevederile art. 362 alin. (1) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 874 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată , cu modificările și completările ulterioare, bunurile proprietate privată a unităților administrativ-teritoriale pot fi date în folosința gratuită întreprinderilor publice cu capital integral de stat prin contract de comodat.
Stabilirea oportunității vânzării bunurilor din domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale și organizarea licitației publice se realizează de către autoritățile prevăzute la art. 287 , cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel.
Vânzarea prin licitație publică a bunurilor imobile proprietate privată a statului, cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel, se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Vânzarea prin licitație publică a bunurilor imobile aparținând unităților administrativ-teritoriale se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, a Consiliului General al Municipiului București, respectiv a consiliului local al comunei, al orașului sau al municipiului, după caz.
Garanția se stabilește între 3 și 10% din prețul contractului de vânzare, fără TVA.
Cu excepția cazurilor în care prin lege se prevede altfel, prețul minim de vânzare, aprobat prin hotărâre a Guvernului sau prin hotărâre a autorităților deliberative de la nivelul administrației publice locale, după caz, va fi valoarea cea mai mare dintre prețul de piață determinat prin raport de evaluare întocmit de evaluatori persoane fizice sau juridice, autorizați, în condițiile legii, și selectați cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice, și valoarea de inventar a imobilului.
Răspunderea juridică privind corectitudinea stabilirii prețului prevăzut în raportul de evaluare revine exclusiv evaluatorului care a întocmit respectivul raport de evaluare.
Predarea-primirea bunului se face prin proces-verbal în termen de maximum 30 de zile de la data încasării prețului.
Prin excepție de la prevederile art. 363 alin. (1) , în cazul vânzării unui teren aflat în proprietatea privată a statului sau a unității administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcții, constructorii de bună-credință ai acestora beneficiază de un drept de preempțiune la cumpărarea terenului aferent construcțiilor. Prețul de vânzare se stabilește pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau județean, după caz.
Proprietarii construcțiilor prevăzute la alin. (1) sunt notificați în termen de 15 zile asupra hotărârii consiliului local sau județean și își pot exprima opțiunea de cumpărare în termen de 15 zile de la primirea notificării.
Prin legi speciale se pot institui alte excepții de la procedura licitației publice.
Donațiile și legatele făcute către stat sau către unitățile administrativ-teritoriale care au ca obiect bunuri ce intră în proprietatea privată a statului, respectiv în proprietatea privată a unităților administrativ-teritoriale se acceptă conform dispozițiilor art. 291 .
Prin excepție de la dispozițiile art. 291 alin. (4) , pentru donațiile făcute către stat pentru o instituție publică, ca operațiuni compensatorii, care au ca obiect bunuri ce intră în proprietatea privată a statului, determinarea valorii de piață se realizează potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 354/2003 , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la stabilirea valorii efective a unei tranzacții prin compensare.
Prin excepție de la dispozițiile art. 291 alin. (4) , pentru donațiile de produse militare, așa cum sunt definite la art. 3 pct. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 195/2012 , cu modificările și completările ulterioare, făcute către stat pentru o instituție publică și care au ca obiect astfel de bunuri ce intră în proprietatea privată a statului, altele decât cele prevăzute la alin. (2) , valoarea de înregistrare a bunului la donator este asimilată valorii de piață a bunului, cu condiția să fi fost acceptată pentru statul român de către instituția publică competentă după obiectul sau scopul donației.
Prin excepție de la prevederile art. 291 alin. (4) , pentru donațiile făcute către stat pentru o instituție publică și care au ca obiect bunuri mobile necesare asigurării bazei tehnico-materiale la nivelul structurilor/unităților din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și securitate națională, care intră în proprietatea privată a statului, valoarea de înregistrare a bunului la donator este asimilată valorii de piață a bunului, cu condiția să fi fost acceptată pentru statul român de către instituția publică competentă după obiectul sau scopul donației.
Prin excepție de la prevederile art. 291 alin. (1) lit. b) și c) , acceptarea donațiilor și a legatelor făcute statului de către Organizația Tratatului Atlanticului de Nord sau de alte instituții ori organizații internaționale, care au ca obiect bunuri mobile necesare gestionării situațiilor de urgență, se aprobă prin ordin al șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, iar valoarea de piață este asimilată valorii de înregistrare a bunului la donator.
Prin excepție de la art. 291 alin. (2) , prin ordinul prevăzut la alin. (4) se stabilește persoana care îndeplinește formalitățile de acceptare a donațiilor și a legatelor în numele statului pentru bunurile prevăzute la alin. (4) .
În baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, dreptul de administrare asupra bunurilor mobile acceptate potrivit alin. (4) se constituie prin hotărâre a Guvernului, care cuprinde cel puțin următoarele elemente
indicarea bunurilor
destinația acestora
termenul de predare-primire a bunurilor.
Prezenta parte reglementează normele generale privind
regimul general al raporturilor juridice dintre funcționarii publici și autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art. 369
regimul specific al personalului contractual din administrația publică
asigurarea evidenței personalului plătit din fonduri publice.
Dispozițiile cuprinse în prezenta parte se aplică
autorităților și instituțiilor publice, precum și altor persoane juridice în cadrul cărora își desfășoară activitatea categoriile de personal prevăzute în legislația-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
funcționarilor publici, personalului angajat cu contract individual de muncă sau cu contract de management, precum și altor categorii de personal plătit din fonduri publice.
Prezenta parte constituie cadrul general în materia funcției publice și a funcționarilor publici și se aplică și funcționarilor publici cu statut special, acolo unde legea specială nu prevede altfel
Dispozițiile prezentei părți se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz
Principii aplicabile conduitei profesionale a funcționarilor publici și personalului contractual din administrația publică Principiile care guvernează conduita profesională a funcționarilor publici și a personalului contractual din administrația publică sunt
supremația Constituției și a legii, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au îndatorirea de a respecta Constituția și legile țării
prioritatea interesului public, în exercitarea funcției deținute
asigurarea egalității de tratament a cetățenilor în fața autorităților și instituțiilor publice, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au îndatorirea de a aplica același regim juridic în situații identice sau similare
profesionalismul, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții au obligația de a îndeplini atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate
imparțialitatea și independența, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții sunt obligate să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de orice interes altul decât interesul public, în exercitarea funcției deținute
integritatea morală, principiu conform căruia persoanelor care ocupă diferite categorii de funcții le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru alții, vreun avantaj ori beneficiu în considerarea funcției pe care o dețin sau să abuzeze în vreun fel de această funcție
libertatea gândirii și a exprimării, principiu conform căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții pot să-și exprime și să-și fundamenteze opiniile, cu respectarea ordinii de drept și a bunelor moravuri
cinstea și corectitudinea, principiu conform căruia în exercitarea diferitelor categorii de funcții ocupanții acestora trebuie să fie de bună-credință
deschiderea și transparența, principiu conform căruia activitățile desfășurate în exercitarea diferitelor categorii de funcții sunt publice și pot fi supuse monitorizării cetățenilor
responsabilitatea și răspunderea, principiu potrivit căruia persoanele care ocupă diferite categorii de funcții răspund în conformitate cu prevederile legale atunci când atribuțiile de serviciu nu au fost îndeplinite corespunzător
onestitate și prudență privind acceptarea anumitor funcții sau beneficii la încetarea funcției publice sau a raportului de muncă, principiu potrivit căruia persoanele ale căror mandate sau funcții încetează trebuie să manifeste rezerve în desfășurarea unor noi activități profesionale care au legătură cu atribuțiile anterioare și care pot genera conflicte de interese.