ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 46 din 21 mai 2013 privind criza financiară și insolvența unităților administrativ-teritoriale
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București gestionează registrul local al situațiilor de criză financiară a unităților administrativ-teritoriale, în care sunt înscrise toate unitățile administrativ-teritoriale aflate în situație de criză financiară, potrivit prevederilor art. 74 alin. (13) din Legea nr. 273/2006 , cu modificările și completările ulterioare. Acest registru are caracter de document public, se publică și se actualizează permanent pe pagina de internet a Ministerului Finanțelor Publice.
Procedurile privind raportarea situațiilor de criză financiară a unităților administrativ-teritoriale și înregistrarea lor la registrul local al situațiilor de criză financiară a unităților administrativ-teritoriale se stabilesc prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
În termen de 5 zile lucrătoare de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, se constituie comitetul pentru situații de criză financiară, prin ordin al prefectului. Acesta se convoacă de către prefect. Comitetul include următoarele persoane
primarul sau președintele consiliului județean, al unității administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară, după caz
șeful compartimentului financiar-contabil al unității administrativ-teritoriale sau al subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară
conducătorul serviciului public de interes local care a generat starea de criză financiară, după caz
un reprezentant al autorității deliberative a unității administrativ-teritoriale sau a subdiviziunii acesteia aflate în criză financiară
un reprezentant al direcției generale a finanțelor publice județene sau a municipiului București
un reprezentant al structurii asociative a autorităților administrației publice locale din a cărei categorie face parte unitatea administrativ-teritorială în cauză.
Comitetul pentru situații de criză financiară este legal constituit în prezența tuturor membrilor, iar deciziile se iau prin vot, cu majoritate simplă.
În termen de 30 de zile de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, ordonatorul principal de credite împreună cu ceilalți membri ai comitetului pentru situații de criză financiară pregătesc un plan de redresare financiară a unității administrativ-teritoriale, cu avizul camerei de conturi teritoriale.
Planul de redresare financiară cuprinde
o prezentare a situației economico-financiare a unității administrativ-teritoriale
măsuri care să asigure prestarea serviciilor publice esențiale de către autoritățile administrației publice locale pe durata aplicării planului de redresare financiară
măsuri de îmbunătățire a managementului financiar și a mecanismelor de control necesare pentru eficientizarea furnizării serviciilor publice esențiale
măsuri de creștere a gradului de colectare a veniturilor proprii, precum și de generare de venituri suplimentare
măsuri pentru reducerea cheltuielilor
planificarea economico-financiară și bugetară pe perioada procedurii de redresare financiară, care presupune
analiza tuturor veniturilor și cheltuielilor bugetare, recomandări pentru creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor, precum și elaborarea de rectificări ale bugetului local
proiecția veniturilor și cheltuielilor pentru anul curent și pentru următorii 2 ani
restructurarea conducerii, organizării și gestionării aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, a serviciilor și instituțiilor publice de interes local sau județean, după caz
stabilirea sarcinilor pentru îndeplinirea prevederilor din planul de redresare financiară pe obiective, persoane responsabile și termene.
Planul de redresare financiară se aprobă, la propunerea ordonatorului principal de credite, prin hotărâre a autorității deliberative, potrivit art. 74 alin. (9) din Legea nr. 273/2006 , cu modificările și completările ulterioare.
La elaborarea planului de redresare financiară, atribuțiile comitetului pentru situații de criză financiară sunt
verifică estimarea veniturilor unităților administrativ-teritoriale și analizează gradul de colectare a veniturilor proprii, estimează veniturile din impozitul pe venit și sumele destinate echilibrării bugetelor locale
cercetează cauzele lipsei de fonduri și furnizează soluții cu privire la modalitatea de finanțare a activităților pentru îndeplinirea atribuțiilor din sarcina autorităților administrației publice locale.
Planul de redresare financiară poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de câte ori este necesar, în cazul în care apar date, informații sau fapte necunoscute la momentul aprobării acestuia, dacă acestea pot împiedica procesul de redresare financiară. Noul plan este elaborat de ordonatorul principal de credite împreună cu membrii comitetului pentru situații de criză financiară și se supune aprobării autorității deliberative.
Implementarea planului de redresare financiară este obligatorie pentru autoritatea administrației publice locale implicate și pentru instituțiile și serviciile publice de interes local sau județean, după caz, indiferent de forma de finanțare, care intră în sfera de responsabilitate a ordonatorului principal de credite.
Ordonatorul principal de credite transmite, cel puțin o dată pe lună, un raport detaliat despre implementarea măsurilor și activităților cuprinse în planul de redresare financiară către autoritatea deliberativă și către membrii comitetului pentru situații de criză financiară.
Controlul executării și îndeplinirii măsurilor cuprinse în planul de redresare financiară este realizat de comitetul pentru situații de criză financiară.
Pe perioada implementării planului de redresare financiară ordonatorul principal de credite nu poate, fără aprobarea emisă de autoritatea deliberativă și fără avizul consultativ al comitetului pentru situații de criză financiară
să ia nicio decizie care să conducă la creșterea obligațiilor financiare
să inițieze înființarea de noi servicii publice sau instituții
să angajeze personal suplimentar
să dea curs oricăror obligații financiare contractate și necuprinse în planul de redresare financiară pentru rezolvarea situației de criză financiară
să împrumute fonduri, cu excepția împrumuturilor de refinanțare
să participe la înființarea ori finanțarea unor asociații de dezvoltare intercomunitară sau orice alte forme de asociere
să participe cu capital social la înființarea de societăți comerciale sau la majorarea capitalului social al celor deja existente.
Autoritatea deliberativă declară, la cererea ordonatorului principal de credite și cu avizul consultativ al comitetului pentru situații de criză financiară, încetarea situației de criză financiară, prin adoptarea unei hotărâri, dacă
criteriile prevăzute la art. 2 lit. m) nu s-au mai evidențiat timp de 180 de zile calendaristice
sunt îndeplinite criteriile pentru declararea stării de insolvență, prevăzute de art. 75 alin. (1) din Legea nr. 273/2006 , cu modificările și completările ulterioare, caz în care unitatea administrativ-teritorială este supusă procedurii insolvenței.
În situația prevăzută la art. 12 , ordonatorul principal de credite notifică, în termen de 5 zile, direcția generală a finanțelor publice județeană, în vederea radierii înscrierii crizei financiare a unității administrativ-teritoriale din registrul local al situațiilor de criză financiară a unităților administrativ-teritoriale.
Sunt competenți să aplice procedura insolvenței, potrivit prezentei ordonanțe de urgență: ordonatorul principal de credite, autoritățile deliberative, instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor și administratorul judiciar.
Participanții la procedura insolvenței prevăzuți la alin. (1) trebuie să asigure, cu celeritate, întocmirea documentelor și realizarea operațiunilor.
Toate procedurile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, cu excepția recursului prevăzut la art. 18 , sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială se află unitatea administrativ-teritorială respectivă și sunt exercitate de un judecător-sindic.
Citarea părților, precum și comunicările sau anunțurile cu privire la alte acte de procedură se realizează, de regulă, potrivit prevederilor Codului de procedură civilă.
Curtea de apel este instanța de recurs pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic în temeiul art. 21 . Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Recursul se judecă de completele specializate, în termen de 30 de zile de la data înregistrării dosarului la curtea de apel.
Pentru toate cererile de recurs formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul-sindic, în cadrul procedurii de insolvență a unei unități administrativ-teritoriale, se constituie un singur dosar.
Repartizarea cauzelor având ca obiect procedura prevăzută de prezenta ordonanță de urgență judecătorilor desemnați ca judecători-sindici se realizează în mod aleatoriu, în sistem informatizat, potrivit art. 53 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Principalele atribuții ale judecătorului-sindic, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, sunt
pronunțarea motivată a hotărârii de deschidere a procedurii de insolvență
judecarea contestațiilor formulate de unitatea administrativ-teritorială împotriva opoziției creditorilor la deschiderea procedurii; judecarea opoziției creditorilor la deschiderea procedurii
desemnarea motivată, prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență, a unui administrator judiciar, stabilirea atribuțiilor, onorariului, exercitarea controlului asupra activității acestuia și, dacă este cazul, înlocuirea acestuia pentru motive temeinice
judecarea acțiunilor introduse de administratorul judiciar pentru anularea transferurilor de active efectuate anterior deschiderii procedurii
judecarea contestațiilor formulate de unitatea administrativ-teritorială sau de creditori, precum și de alte persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar
admiterea și confirmarea planului de redresare a stării de insolvență a unității administrativ-teritoriale, denumit în continuare planul de redresare
soluționarea contestațiilor formulate împotriva rapoartelor administratorului judiciar
suspendarea procedurilor de executare silită împotriva unității administrativ-teritoriale
judecarea acțiunilor introduse de administratorul judiciar pentru suspendarea plăților efectuate de unitatea administrativ-teritorială către creditori după declararea stării de insolvență și până la elaborarea planului de achitare a debitelor către creditori
judecarea acțiunilor introduse de administratorul judiciar privind suspendarea calității de ordonator principal de credite și pronunțarea hotărârii în acest sens
pronunțarea hotărârii de închidere a procedurii de insolvență
stabilește amenzi, potrivit prevederilor legale.
Atribuțiile judecătorului-sindic sunt limitate la controlul judecătoresc al activității administratorului judiciar și la procesele și cererile de natură judiciară aferente procedurii insolvenței. Atribuțiile manageriale aparțin administratorului judiciar sau ordonatorului principal de credite al unității administrativ-teritoriale dacă acestuia nu i s-a suspendat dreptul de a exercita atribuțiile de ordonator principal de credite potrivit art. 75 alin. (11) și (13) din Legea nr. 273/2006 , cu modificările și completările ulterioare.
Dacă examinarea elementelor supuse deliberării nu poate fi finalizată într-o zi, lucrările ședinței de judecată continuă de drept în următoarea zi lucrătoare, fără notificare prealabilă.
Hotărârile judecătorului-sindic sunt definitive și executorii. Acestea pot fi atacate separat cu recurs.
Dispozițiile din Codul de procedură civilă privind incompatibilitatea nu sunt aplicabile judecătorului-sindic care pronunță succesiv hotărâri în același dosar, cu excepția situației rejudecării, după casarea hotărârii în recurs.
Adunarea creditorilor este convocată prin notificare și prezidată de administratorul judiciar dacă prezenta ordonanță de urgență sau judecătorul-sindic nu dispune altfel. Secretariatul ședințelor adunărilor creditorilor este în sarcina administratorului judiciar.
Creditorii menționați în lista depusă de unitatea administrativ-teritorială, potrivit prevederilor art. 55 lit. c) sunt convocați de administratorul judiciar în cazurile prevăzute expres de prezenta ordonanță de urgență și ori de câte ori este necesar.
Adunarea creditorilor poate fi convocată și de comitetul creditorilor sau la cererea creditorilor deținând creanțe în valoare de cel puțin 30% din valoarea totală a acestora.
Convocarea adunării creditorilor trebuie să cuprindă ordinea de zi a ședinței. Orice deliberare asupra unei chestiuni necuprinse în convocare este nulă, cu excepția cazului în care la ședință participă titularii tuturor creanțelor.
Creditorii pot fi reprezentați în adunare prin împuterniciți cu procură specială autentică sau în cazul creditorilor bugetari și al celorlalte persoane juridice, cu delegație semnată de conducătorul unității.
Dacă legea nu interzice în mod expres, creditorii pot vota și prin corespondență. Scrisoarea prin care se exprimă votul este semnată de creditor. Scrisoarea legalizată de notarul public ori certificată și atestată de către un avocat sau înscrisul în format electronic semnat cu o semnătură electronică calificată sau, după caz, cu o semnătură electronică avansată creată cu un certificat pentru semnătură electronică emis de o autoritate sau o instituție publică din România se comunică prin orice mijloace și este înregistrat la administratorul judiciar, cu cel puțin 5 zile înainte de data fixată pentru exprimarea votului.
La ședințele adunării creditorilor pot participa unul sau 2 reprezentanți ai salariaților autorității administrației publice locale, care votează în ceea ce privește creanțele reprezentând salariile și alte drepturi bănești cuvenite acestora.
Procesul-verbal al adunării creditorilor este semnat de președintele de ședință și include un rezumat al tuturor dezbaterilor, votul creditorilor pentru fiecare element și deciziile aprobate.
Adunarea creditorilor are dreptul de a examina situațiile financiare ale unității administrativ-teritoriale, rapoartele redactate de comitetul creditorilor, măsurile luate de administratorul judiciar și impactul acestora și poate propune alte măsuri.
Cu excepția situațiilor în care legea cere în mod expres o majoritate specială, ședințele adunării creditorilor se organizează în prezența deținătorilor de creanțe care reprezintă cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor creditorilor, iar deciziile aprobate de Adunarea creditorilor sunt adoptate prin votul majorității, din punct de vedere al valorii creanțelor prezente.
La prima ședință a adunării creditorilor, aceasta poate numi un comitet al creditorilor, format din 3-7 creditori, desemnați dintre creditorii ce dețin creanțe garantate sau chirografare.
Comitetul creditorilor are următoarele atribuții
să analizeze situația unității administrativ-teritoriale și să facă recomandări Adunării creditorilor cu privire la planul de redresare
să ia la cunoștință de rapoartele întocmite de administratorul judiciar să le analizeze și, dacă este cazul, să facă contestații la acestea
să întocmească rapoarte, pe care să le prezinte adunării creditorilor, privind măsurile luate de administratorul judiciar și efectele acestora și să propună, motivat, și alte măsuri
să solicite administratorului judiciar, în temeiul art. 75 alin. (11) și (13) din Legea nr. 273/2006 , cu modificările și completările ulterioare, suspendarea atribuțiilor de ordonator principal de credite al unității administrativ-teritoriale
să introducă acțiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial, făcute de unitatea administrativ-teritorială în dauna creditorilor, atunci când astfel de acțiuni nu au fost introduse de administratorul judiciar.
Comitetul creditorilor se întrunește lunar, prin convocarea administratorului judiciar sau la cererea a cel puțin 2 dintre membrii săi, ori de câte ori este necesar.
Deliberările comitetului creditorilor au loc în prezența administratorului judiciar și sunt consemnate într-un proces-verbal, care redă pe scurt conținutul deliberărilor, precum și hotărârile luate.
Deciziile comitetului creditorilor se iau cu majoritatea simplă din totalul numărului de membri ai acestuia.
Dacă un membru al comitetului creditorilor se află, datorită interesului propriu, în conflict de interese cu interesul concursual al creditorilor participanți la procedură, acesta se abține de la vot.
În cazul în care soluția adoptată de comitetul creditorilor nu răspunde intereselor acestora, orice creditor poate formula contestație împotriva acțiunilor, măsurilor sau deciziilor luate de comitetul creditorilor la adunarea creditorilor, în termen de 10 zile calendaristice de la adoptare, după ce, în prealabil, a sesizat comitetul creditorilor cu privire la măsurile contestate.
La instituirea procedurilor, judecătorul-sindic stabilește atribuțiile administratorului judiciar, potrivit prevederilor art. 39 , și stabilește onorariul acestuia, care nu poate depăși indemnizația lunară a primarului unității administrativ-teritoriale sau subdiviziunii acesteia, aflată în insolvență, respectiv a președintelui consiliului județean aflat în insolvență, după caz, majorată cu 50%.
Administratorul judiciar, persoană fizică sau persoană juridică, trebuie să îndeplinească condițiile prevăzute de art. 19 alin. (5) și (8) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare.
Ordonatorul principal de credite, membrii autorității deliberative, orice ales local sau angajat al autorității administrației publice locale, soțul, soția, precum și rude până la gradul IV inclusiv ale acestora, nu pot fi numiți administratori judiciari. Această restricție este valabilă pe o perioadă de 3 ani după ce persoana a încetat să mai ocupe funcțiile respective.
Înainte de desemnarea sa, administratorul judiciar trebuie să facă dovada că este asigurat pentru răspundere profesională, prin subscrierea unei polițe de asigurare valabile, care să acopere eventualele prejudicii cauzate în îndeplinirea atribuțiilor sale, reprezentând cel puțin o treime din valoarea masei credale.
Riscul asigurat trebuie să reprezinte consecința activității administratorului judiciar pe perioada exercitării calității sale.
Principalele atribuții ale administratorului judiciar, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, sunt
examinarea activității unității administrativ-teritoriale privind situația de fapt și întocmirea unui raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, precum și asupra soluțiilor de redresare și înaintarea acestuia judecătorului-sindic într-un termen stabilit de acesta, dar care nu poate depăși 30 de zile de la desemnarea administratorului judiciar
verificarea corectitudinii informațiilor cuprinse în documentele elaborate și prezentate de autoritățile administrației publice locale conform prevederilor art. 55 , în urma căreia dispune corectarea și completarea acestora dacă este cazul; în cazul în care autoritățile administrației publice locale nu au îndeplinit această obligație, întocmește documentele prevăzute la art. 55
elaborarea în termen de 30 de zile calendaristice a planului de redresare, împreună cu ordonatorul principal de credite, cu avizul direcției generale a finanțelor publice județene sau al Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București și al camerei de conturi teritoriale, după aprobarea tabelului definitiv al creanțelor
avizarea și supravegherea operațiunilor de gestiune financiară, avizarea hotărârilor, respectiv a dispozițiilor emise de autoritatea deliberativă, respectiv de ordonatorul principal de credite sau împuterniciții acestuia care privesc operațiunile financiare ale unității administrativ-teritoriale și patrimoniul unității administrativ-teritoriale
examinarea posibilității limitării cheltuielilor unității administrativ-teritoriale la necesarul acoperirii serviciilor publice esențiale
convocarea, prezidarea și asigurarea secretariatului ședințelor adunării creditorilor
introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase, a operațiunilor comerciale și a constituirii unor garanții, încheiate de ordonatorii principali de credite ai unităților administrativ-teritoriale în dauna drepturilor creditorilor, în perioada de 120 de zile anterioare introducerii cererii de deschidere a procedurii, care sunt susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor
propunerea adresată autorității deliberative de a rezilia sau denunța unilateral contractele încheiate de unitatea administrativ-teritorială, care nu pot fi executate în cadrul planului de redresare
avizarea hotărârilor autorității deliberative și a actelor administrative ale ordonatorilor de credite privitoare la managementul resurselor umane al instituțiilor publice aflate sub autoritatea administrației publice locale, inclusiv în ceea ce privește începerea, modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu sau de muncă, după caz, potrivit planului de redresare
verificarea modului de stabilire a creanțelor bugetare și, atunci când este cazul, dispunerea recalculării acestora conform prevederilor legale
urmărirea încasării creanțelor datorate unității administrativ-teritoriale de către persoanele fizice sau juridice, a încasării sumelor transferate înainte de deschiderea procedurii de insolvență, precum și a plății impozitelor și taxelor datorate bugetului general consolidat
formularea de acțiuni în pretenții pentru încasarea creanțelor unității administrativ-teritoriale
propunerea adresată autorității deliberative privind încheierea de tranzacții, acordarea de înlesniri la plată a unor creanțe bugetare locale, descărcarea de obligații a fideiusorilor, renunțarea la garanții reale, potrivit planului de redresare, sub condiția aprobării prealabile a judecătorului-sindic
propunerea adresată autorității deliberative privind stabilirea de taxe locale/taxe speciale noi, în condițiile legii, până la încetarea situației de insolvență
aplicarea de sigilii, inventarierea de bunuri și luarea măsurilor privind conservarea lor
propunerea adresată autorității deliberative, cu aprobarea judecătorului-sindic, privind lichidarea unor bunuri ce fac parte din domeniul privat al unității administrativ-teritoriale, ca ultimă soluție de stingere a creanțelor
sesizarea judecătorul-sindic în legătură cu orice problemă care este în competența de soluționare a acestuia
formularea de recomandări judecătorului-sindic privind suspendarea plăților unității administrativ-teritoriale către creditori până la elaborarea planului de achitare a debitelor către creditori
înregistrarea de îndată la tribunal a tabelului definitiv al tuturor creanțelor datorate de către unitatea administrativ-teritorială aflată în stare de insolvență; obligația de a afișa la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creanțelor unității administrativ-teritoriale; ș) îndeplinirea oricărei alte sarcini stabilite de judecătorul-sindic, în condițiile legii.
Administratorul judiciar depune la dosarul cauzei un raport lunar care cuprinde o descriere a modului în care și-a îndeplinit atribuțiile, precum și o justificare pentru cheltuielile efectuate cu administrarea procedurii.
În conformitate cu art. 75 alin. (11) și (13) din Legea nr. 273/2006 , cu modificările și completările ulterioare, administratorul judiciar poate propune judecătorului-sindic suspendarea atribuțiilor de ordonator principal de credite și dispunerea preluării acestor atribuții de către administratorul judiciar.
În cazul desemnării administratorului judiciar ca ordonator principal de credite, acesta preia controlul activităților cu incidență asupra situației financiare și/sau patrimoniale ale aparatului de specialitate al primarului sau consiliului județean și din instituțiile sau serviciile publice de interes local sau județean, după caz, și exercită temporar atribuțiile conferite de lege primarului sau președintelui consiliului județean, în numele și pe contul acestuia, în limita competențelor stabilite de către judecătorul-sindic.
Unitatea administrativ-teritorială, prin ordonatorul principal de credite, oricare dintre creditori, precum și oricare altă persoană interesată poate face contestație, la judecătorul-sindic, împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar.
Contestația trebuie înregistrată în termen de 5 zile de la depunerea raportului prevăzut la art. 40 .
Judecătorul-sindic soluționează contestația, în termen de 10 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului și a administratorului judiciar, putând să suspende executarea măsurii contestate.
În exercitarea atribuției de control, judecătorul-sindic poate desființa măsurile luate de administratorul judiciar, chiar dacă nu au fost contestate. Acesta poate să citeze, în camera de consiliu, administratorul judiciar și persoanele interesate.
Pe parcursul procedurii de insolvență, pentru motive temeinice, judecătorul-sindic poate dispune, prin încheiere motivată, înlocuirea administratorului judiciar.
În vederea adoptării măsurii menționate la art. 47 , judecătorul-sindic citează administratorul judiciar și comitetul creditorilor în camera de consiliu.
Judecătorul-sindic sancționează administratorul judiciar cu o amendă judiciară între 5.000 lei și 20.000 lei dacă acesta, din neglijență sau cu rea-credință, nu realizează sau îndeplinește cu întârziere atribuțiile prevăzute de lege sau pe cele stabilite de judecătorul-sindic ori renunță la funcție fără un motiv întemeiat.
Dacă prin fapta prevăzută de art. 49 administratorul judiciar a provocat prejudicii, judecătorul-sindic poate, la cererea oricărei părți implicate, să îl oblige pe administratorul judiciar la acoperirea acestora.
În cazul amenzilor și al despăgubirii prevăzute la art. 49 și 50 se aplică în mod corespunzător dispozițiile Codului de procedură civilă.