Înapoi la Legislație

OUG nr. 29/2011 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Emitent
GUVERNUL
Articole
24

Pe scurt

OUG nr. 29/2011: ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 29 din 20 martie 2011 (*actualizată*) privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată (actualizată până la data de 3 iunie 2013*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
GUVERNUL
Câte articole are?
24 articole.
Cuprins

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 29 din 20 martie 2011 (*actualizată*) privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată (actualizată până la data de 3 iunie 2013*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Art. 1

Art. 2 · Beneficiarii eșalonării

Prezenta ordonanță de urgență se aplică contribuabililor, persoane fizice sau juridice de drept public sau privat, indiferent de modul de organizare. În scopul aplicării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, asocierile fără personalitate juridică care, potrivit legii, au calitatea de contribuabil sunt asimilate persoanelor juridice.(2)

Art. 3 · Obiectul eșalonării

(1)

Eșalonarea la plată se acordă pentru toate obligațiile fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală, înscrise în certificatul de atestare fiscală, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.

(1^1)

Prevederile alin. (1) se aplică și pentru obligațiile fiscale preluate de Agenția Națională de Administrare Fiscală de la altă autoritate publică ca urmare a transferului de competență, în situația în care acesta are loc pe perioada derulării unei eșalonări la plată. În acest scop, organul fiscal competent comunică contribuabilului o înștiințare de plată privind obligațiile fiscale individualizate în acte administrative preluate ca urmare a transferului de competență, precum și deciziile referitoare la obligațiile de plată accesorii aferente.

Art. 4 · Condiții de acordare

(1)

Pentru acordarea eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, contribuabilii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții

a)

să aibă depuse toate declarațiile fiscale, potrivit vectorului fiscal

b)

să se afle în dificultate generată de lipsa temporară de disponibilități bănești și să aibă capacitate financiară de plată pe perioada de eșalonare. Aceste situații se apreciază de organul fiscal competent pe baza programului de restructurare sau de redresare financiară ori altor informații și/sau documente relevante, prezentate de contribuabil sau deținute de organul fiscal

c)

să aibă constituită garanția potrivit art. 9

d)

să nu se afle în procedura insolvenței, potrivit prevederilor Legii nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, cu modificările și completările ulterioare

e)

să nu se afle în dizolvare potrivit prevederilor legale în vigoare

f)

să nu li se fi stabilit răspunderea în temeiul art. 138 din Legea nr. 85/2006 , cu modificările și completările ulterioare, și/sau răspunderea solidară, potrivit prevederilor art. 27 și 28 din Codul de procedură fiscală. Prin excepție, dacă actele prin care s-a stabilit răspunderea sunt definitive în sistemul căilor administrative și judiciare de atac, iar suma pentru care a fost atrasă răspunderea a fost achitată, condiția se consideră îndeplinită.

(2)

Condiția prevăzută la alin. (1) lit. a) trebuie îndeplinită la data eliberării certificatului de atestare fiscală.

Art. 5 · Cererea de acordare

(1)

Cererea contribuabilului de acordare a eșalonării la plată, denumită în continuare cerere, se depune la registratura organului fiscal competent sau se transmite prin poștă cu confirmare de primire și se soluționează de organul fiscal competent, în termen de 60 de zile de la data înregistrării cererii.

(2)

Conținutul cererii prin care se solicită eșalonarea la plată, precum și documentele justificative care se anexează acesteia se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Art. 5^1 · Retragerea cererii de acordare a eșalonării

(1)

Cererea poate fi retrasă de contribuabil până la emiterea deciziei de eșalonare la plată sau a deciziei de respingere. Organul fiscal competent comunică contribuabilului decizia prin care se ia act de retragerea cererii.

(2)

Prin retragerea cererii, contribuabilul nu pierde dreptul de a depune o nouă cerere.

Art. 6 · Prevederi speciale privind stingerea obligațiilor fiscale

(1)

Pentru deconturile cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare depuse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală, precum și pe perioada eșalonării la plată se aplică dispozițiile art. 116 din Codul de procedură fiscală.

(2)

Prin excepție de la prevederile art. 116 alin. (5) lit. b) din Codul de procedură fiscală, în cazul deconturilor cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare depuse în perioada dintre data eliberării certificatului de atestare fiscală și data emiterii deciziei de eșalonare la plată, momentul exigibilității sumei de rambursat este data emiterii deciziei de rambursare.

(3)

Prin data emiterii deciziei de rambursare, prevăzută la alin. (2), se înțelege data înregistrării acesteia la organul fiscal competent.

(4)

Diferențele de obligații fiscale rămase nestinse în urma soluționării deconturilor cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare se comunică contribuabilului printr-o înștiințare de plată.

(5)

În cazul în care în perioada dintre data eliberării certificatului de atestare fiscală și data comunicării deciziei de eșalonare la plată contribuabilul efectuează plăți în conturile bugetare aferente tipurilor de creanțe fiscale ce fac obiectul eșalonării la plată, se sting mai întâi obligațiile exigibile în această perioadă și apoi obligațiile cuprinse în certificatul de atestare fiscală în condițiile art. 17 alin. (2) sau (3), după caz.

Art. 7 · Eliberarea certificatului de atestare fiscală

(1)

După primirea cererii, organul fiscal competent eliberează, din oficiu, certificatul de atestare fiscală pe care îl comunică contribuabilului. Eliberarea certificatului de atestare fiscală în scopul acordării eșalonării la plată nu este supusă taxei extrajudiciare de timbru.

(2)

Certificatul de atestare fiscală se eliberează în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. Termenul de eliberare a certificatului de atestare fiscală este de cel mult 10 zile lucrătoare în cazul cererilor depuse de contribuabilii persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent sau exercită profesii libere.

(3)

Prin excepție de la prevederile art. 112 alin. (2) și (3) din Codul de procedură fiscală, certificatul de atestare fiscală cuprinde obligațiile fiscale exigibile existente în sold la data eliberării acestuia.

(4)

Atunci când există diferențe între sumele solicitate de către contribuabil în cerere și cele înscrise în certificatul de atestare fiscală, se procedează la punerea de acord a acestora.

(5)

Prin excepție de la prevederile art. 112 alin. (4) din Codul de procedură fiscală, certificatul de atestare fiscală are valabilitate de 90 de zile de la data eliberării.

Art. 8 · Modul de soluționare a cererii

(1)

Cererea contribuabilului se soluționează de organul fiscal competent prin decizie de eșalonare la plată sau decizie de respingere, după caz.

(2)

Cuantumul și termenele de plată a ratelor de eșalonare se stabilesc prin grafice de eșalonare care fac parte integrantă din decizia de eșalonare la plată. În sensul art. 116 din Codul de procedură fiscală, ratele sunt exigibile la aceste termene de plată.

(3)

Cererea se soluționează prin decizie de respingere în oricare dintre următoarele situații

a)

în cazul cererilor depuse pentru obligațiile prevăzute la art. 3 alin. (2) și (2^1)

Art. 9 · Garanții

(1)

În termen de cel mult 30 de zile de la data comunicării acordului de principiu, contribuabilii trebuie să constituie garanții. La cererea temeinic justificată a contribuabilului, organul fiscal competent poate aproba prelungirea acestui termen cu cel mult 30 de zile.

Art. 10 · Condiții de menținere a valabilității eșalonării la plată

(1)

Eșalonarea la plată acordată pentru obligațiile fiscale își menține valabilitatea în următoarele condiții

a)

să se declare și să se achite, potrivit legii, obligațiile fiscale administrate de Agenția Națională de Administrare Fiscală cu termene de plată începând cu data comunicării deciziei de eșalonare la plată. Eșalonarea la plată își menține valabilitatea și dacă aceste obligații sunt declarate și achitate până la data de 25 a lunii următoare scadenței prevăzute de lege, inclusiv, sau până la finalizarea eșalonării la plată în situația în care acest termen se împlinește după data stingerii în totalitate a obligațiilor fiscale eșalonate la plată

Art. 10^1

(1)

Pe perioada de valabilitate a eșalonării, decizia de eșalonare la plată poate fi modificată la cererea contribuabilului prin includerea în eșalonare a următoarelor obligații fiscale cuprinse în certificatul de atestare fiscală emis de organul fiscal competent

a)

cele prevăzute la art. 3 alin. (2^2)

b)

cele stabilite prin decizie de impunere, anterior emiterii unei decizii de eșalonare la plată, desființate în procedura de soluționare a contestațiilor și menținute prin noul act administrativ emis potrivit art. 216 alin. (3) din Codul de procedură fiscală

c)

obligațiile fiscale stabilite de alte autorități a căror administrare a fost transferată Agenției Naționale de Administrare Fiscală după emiterea unei decizii de eșalonare la plată

d)

obligațiile fiscale stabilite de organul de inspecție fiscală prin decizie de impunere cu termene de plată după data comunicării deciziei de eșalonare la plată.

Art. 10^2 · Renunțarea la eșalonarea la plată

(1)

Contribuabilul poate renunța la eșalonarea la plată pe perioada de valabilitate a acesteia, prin depunerea unei cereri de renunțare la eșalonare.

(2)

În cazul renunțării la eșalonare, contribuabilul trebuie să achite obligațiile fiscale rămase din eșalonare, până la data la care intervine pierderea valabilității eșalonării la plată. Prevederile art. 10 alin. (4) și art. 17^1 alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător.

(3)

În cazul nerespectării obligației prevăzute la alin. (2), sunt aplicabile prevederile referitoare la pierderea valabilității eșalonării la plată.

Art. 11 · Dobânzi și penalități de întârziere

(1)

Pe perioada pentru care au fost acordate eșalonări la plată, pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată, cu excepția celor prevăzute la art. 119 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, se datorează și se calculează dobânzi, la nivelul stabilit potrivit art. 120 alin. (7) din Codul de procedură fiscală. Prin excepție de la prevederile art. 120 alin. (7) din Codul de procedură fiscală, nivelul dobânzii este de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere, în situația în care contribuabilul constituie întreaga garanție sub forma scrisorii de garanție bancară și/sau consemnare de mijloace bănești la o unitate a Trezoreriei Statului.

(2)

Dobânzile se datorează și se calculează pentru fiecare rată din graficul de eșalonare la plată începând cu data emiterii deciziei de eșalonare la plată și până la termenul de plată din grafic sau până la data achitării ratei potrivit art. 10 alin. (1) lit. c), după caz.

(3)

Dobânzile datorate și calculate în cazul achitării cu întârziere a ratei potrivit art. 10 alin. (1) lit. c) se comunică prin decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii și se achită potrivit prevederilor art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

(4)

Prin excepție de la prevederile art. 120^1 din Codul de procedură fiscală, nu se datorează penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale eșalonate la plată al căror termen de 90 de zile de la scadență se împlinește după data depunerii cererii de eșalonare la plată.

Art. 12 · Penalitate

(1)

Pentru rata de eșalonare la plată achitată cu întârziere până la următorul termen de plată din graficul de eșalonare, potrivit art. 10 alin. (1) lit. c), precum și pentru diferențele de obligații fiscale marcate și rămase nestinse după soluționarea deconturilor cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare, potrivit art. 6 alin. (4), se percepe o penalitate, care i se comunică contribuabilului prin decizie referitoare la obligațiile de plată accesorii și se achită potrivit prevederilor art. 111 alin. (2) din Codul de procedură fiscală.

(2)

Nivelul penalității este de 10% din: a) rata de eșalonare, reprezentând obligații fiscale principale și/sau obligații fiscale accesorii eșalonate la plată, inclusiv dobânzile datorate pe perioada eșalonării la plată, după caz

b)

diferențele de obligații fiscale marcate și rămase nestinse după soluționarea deconturilor cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare.

(3)

Penalitatea se face venit la bugetul de stat.

Art. 13 · Pierderea valabilității eșalonării la plată și consecințele pierderii acesteia

(1)

Eșalonarea la plată își pierde valabilitatea la data la care nu sunt respectate dispozițiile art. 10 alin. (1). Organul fiscal competent emite o decizie de constatare a pierderii valabilității eșalonării la plată, care se comunică contribuabilului.

(2)

Pierderea valabilității eșalonării la plată atrage începerea sau continuarea, după caz, a executării silite pentru întreaga sumă nestinsă.

(3)

În cazul pierderii valabilității eșalonării la plată, pentru obligațiile fiscale principale rămase de plată din eșalonarea la plată acordată, se datorează de la data emiterii deciziei de eșalonare la plată dobânzi potrivit Codului de procedură fiscală.

(4)

În cazul pierderii valabilității eșalonării la plată, pentru sumele rămase de plată din eșalonarea la plată acordată, reprezentând obligații fiscale principale și/sau obligații fiscale accesorii eșalonate la plată, se datorează o penalitate de 10%. Prevederile art. 12 alin. (1) și (3) se aplică în mod corespunzător.

(5)

Contribuabilul poate solicita organului fiscal competent menținerea unei eșalonări a cărei valabilitate a fost pierdută din cauza nerespectării condițiilor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a)-h) și j), o singură dată pe perioada de valabilitate a eșalonării, dacă depune o cerere în acest scop înainte de executarea garanției de către organul fiscal competent. Cererea se soluționează prin emiterea unei decizii de menținere a valabilității eșalonării, cu păstrarea perioadei de eșalonare aprobate inițial.

Art. 14 · Executarea garanțiilor

(1)

În cazul pierderii valabilității eșalonării la plată, organul fiscal competent execută garanțiile în contul obligațiilor fiscale rămase nestinse.

(2)

Dacă până la pierderea valabilității eșalonării la plată nu au fost soluționate deconturile cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare, garanțiile se execută și în contul obligațiilor marcate în vederea stingerii prin compensare cu sume de rambursat, în limita sumei solicitate la rambursare.

(3)

În situația în care deconturile cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare nu sunt soluționate până la finalizarea eșalonării la plată, organul fiscal competent execută garanțiile constituite sub formele prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a) și b) în contul obligațiilor marcate, până la emiterea deciziei de finalizare a eșalonării. În acest caz data stingerii obligațiilor marcate este termenul prevăzut de lege pentru depunerea decontului cu suma negativă de TVA cu opțiune de rambursare. În cazul garanțiilor constituite sub formă de bunuri potrivit art. 9 alin. (2) lit. c) și d), acestea se eliberează după soluționarea deconturilor. Garanțiile constituite sub formele prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. c) și d) se execută în situația în care după soluționarea deconturilor au rămas nestinse obligații fiscale.

Art. 15 · Suspendarea executării silite

(1)

Pentru sumele care fac obiectul eșalonării la plată a obligațiilor fiscale, precum și pentru obligațiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. a) - b^1) și d) - h) nu începe sau se suspendă, după caz, procedura de executare silită, de la data comunicării deciziei de eșalonare la plată. În cazul obligațiilor prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f) executarea silită se suspendă după comunicarea somației.

Art. 15^1

Regimul special al obligațiilor fiscale de a căror plată depinde menținerea autorizației, acordului ori a altui act administrativ similar

(1)

Pentru contribuabilii care au solicitat eșalonarea la plată și care trebuie să achite obligațiile fiscale într-un anumit termen pentru a se menține autorizația, acordul ori alt act administrativ similar, autoritatea competentă nu revocă/suspendă actul pe motiv de neplată a obligațiilor fiscale la termenul prevăzut în legislația specifică, iar garanțiile constituite nu se execută până la soluționarea cererii de acordare a eșalonării la plată.

(2)

În situația în care cererea de acordare a eșalonării la plată a fost respinsă sau retrasă, contribuabilii prevăzuți la alin. (1) trebuie să achite obligațiile fiscale de a căror plată depinde menținerea autorizației, acordului ori a altui act administrativ similar în scopul menținerii actului, în termen de 15 zile de la data comunicării deciziei de respingere sau a deciziei prin care se ia act de retragerea cererii. În acest caz, o nouă cerere de acordare a eșalonării la plată se poate depune numai după achitarea acestor obligații fiscale.

Art. 16 · Calcularea termenelor

(1)

Termenele stabilite prin prezenta ordonanță de urgență, cu excepția celui prevăzut la art. 7 alin. (2), se calculează pe zile calendaristice începând cu ziua imediat următoare acestor termene și expiră la ora 24,00 a ultimei zile a termenelor.

(2)

În situația în care termenele prevăzute la alin. (1) sfârșesc într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este suspendat, acestea se vor prelungi până la sfârșitul primei zile de lucru următoare.

Art. 16^1 · Prevederi speciale pentru contribuabilii cu risc fiscal mic

(1)

În cazul contribuabililor cu risc fiscal mic, organul fiscal competent poate aproba eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale restante, pe o perioadă de cel mult 12 luni, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții

a)

contribuabilul depune o cerere la organul fiscal competent

b)

sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 4, cu excepția celei prevăzute la alin. (1) lit. b)

c)

contribuabilul depune, în cel mult 30 de zile de la data comunicării certificatului de atestare fiscală, o garanție în valoare de minimum 20% din sumele ce pot face obiectul eșalonării la plată, precum și a penalităților de întârziere ce pot face obiectul amânării la plată potrivit art. 17^1, înscrise în certificatul de atestare fiscală emis în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Art. 17 · Dispoziții finale

(1)

Organul fiscal competent, care emite decizia de eșalonare la plată, poate îndrepta erorile din conținutul acesteia, din oficiu sau la cererea contribuabilului, printr-o decizie de îndreptare a erorii. Decizia de îndreptare a erorii produce efecte față de contribuabil de la data comunicării acesteia, potrivit legii.

(2)

În cazul în care în perioada cuprinsă între data eliberării certificatului de atestare fiscală și data comunicării deciziei de eșalonare la plată s-au stins obligații fiscale prin orice modalitate prevăzută de lege și care sunt cuprinse în suma care face obiectul eșalonării la plată, contribuabilul achită ratele eșalonate până la concurența sumei rămase de plată.

(3)

Prin excepție de la prevederile alin. (2), în situația în care, până la emiterea deciziei de eșalonare la plată, se constată că s-au stins mai mult de 50% din obligațiile fiscale care fac obiectul eșalonării la plată, la cererea contribuabilului, organul fiscal competent eliberează un nou certificat de atestare fiscală, caz în care prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică în mod corespunzător.

(4)

Contribuabilul poate plăti anticipat, parțial sau total, sumele cuprinse în graficul de eșalonare la plată. În acest caz, contribuabilul notifică organului fiscal, prin cerere, intenția de a stinge anticipat aceste sume. În cazul achitării anticipate parțiale, organul fiscal competent înștiințează contribuabilul, până la următorul termen de plată din graficul de eșalonare, cu privire la stingerea sumelor datorate în contul următoarelor rate de eșalonare aprobate până la concurența cu suma achitată.

Art. 17^1 · Amânarea la plată a penalităților de întârziere

(1)

Pe perioada eșalonării la plată, penalitățile de întârziere, aferente obligațiilor fiscale eșalonate, se amână la plată prin decizie care se comunică contribuabilului odată cu decizia de eșalonare la plată.

(2)

Garanțiile ori valoarea bunurilor prevăzute la art. 9 alin. (9)-(11^1) trebuie să acopere și penalitățile de întârziere, precum și majorările de întârziere amânate la plată.

Art. 18 · Acte normative de aplicare

Procedura de aplicare a dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență