ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (**republicată**) privind regimul străinilor în România
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Străinii, cetățeni ai unor state terțe sau apatrizi, cu drept de ședere pe termen lung în statele membre ale Uniunii Europene ori state care aplică integral dispozițiile acquis-ului Schengen, pot intra și rămâne pe teritoriul statului român, pentru o perioadă de 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României, fără obligativitatea obținerii unei vize de intrare.
Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de ședere temporară, fără îndeplinirea condiției prealabile de obținere a unei vize de lungă ședere, în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.
Persoanele prevăzute la alin. (1) se bucură de tratament egal în domeniile și în condițiile prevăzute la art. 80^1 .
Prin derogare de la prevederile alin. (3) , accesul pe piața muncii pentru străinii cu drept de ședere pe termen lung într-un stat membru al Uniunii Europene se va realiza în raport cu legislația muncii în domeniu și cu necesitatea ocupării locurilor de muncă ce se încadrează în registrul ocupațional deficitar pe teritoriul României, stabilit de structura specializată din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice.
Posesorul Cărții albastre a UE căruia i s-a respins cererea de mutare în al doilea stat membru este readmis imediat, fără formalități, pe teritoriul României. Readmisia este acceptată imediat, fără formalități, și pentru membrii de familie ai acestuia.
În cazul respingerii cererii pentru eliberarea unei Cărți albastre a UE în cadrul unei mobilități pe termen lung, simultan cu notificarea prevăzută la art. 56^4 alin. (6) , Inspectoratul General pentru Imigrări solicită primului stat membru readmisia posesorului Cărții albastre a UE și, după caz, a membrilor familiei acestuia, fără formalități și fără întârziere. Aceste dispoziții se aplică și în cazul în care Cartea albastră a UE eliberată de primul stat membru a expirat sau a fost retrasă în cursul examinării cererii.
Titularul unui permis ICT, al unui permis de ședere temporară în scop de cercetare științifică sau de studii eliberat de Inspectoratul General pentru Imigrări este readmis imediat, fără formalități, la solicitarea statului membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia se află în cadrul unei mobilități. Readmisia este acceptată imediat, fără formalități, și în ceea ce privește membrii de familie ai acestuia.
Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul în care străinului, aflat în cadrul unei mobilități pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene care solicită readmisia, i-a încetat dreptul de ședere temporară pe teritoriul României, la expirarea termenului pentru care i-a fost acordat sau ca urmare a anulării ori revocării.
Abrogat.
Membrii de familie ai străinilor cu drept de ședere pe termen lung în statele membre ale Uniunii Europene
Membrii de familie ai străinilor prevăzuți la art. 128 , care au un drept de ședere temporară în scopul reîntregirii familiei într-un stat membru al Uniunii Europene, pot intra în România în baza unei vize de lungă ședere acordate în același scop de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu îndeplinirea condițiilor generale de acordare a vizelor, precum și cu prezentarea dovezilor privind dreptul de ședere pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene în această calitate.
Străinilor prevăzuți la alin. (1) li se poate prelungi dreptul de ședere cu îndeplinirea condițiilor generale prevăzute de lege, dacă
prezintă permisul de ședere într-un stat membru al Uniunii Europene
fac dovada că au locuit ca membri de familie ai străinului cu drept de ședere pe termen lung într-un stat membru al Uniunii Europene
fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin salariul minim brut pe țară garantat în plată.
Străinilor prevăzuți la alin. (2) li se poate prelungi dreptul de ședere, potrivit prevederilor art. 62 .
Art. 129^1 · Membrii de familie ai beneficiarilor protecției internaționale readmiși pe teritoriul României
Membrii de familie ai beneficiarilor protecției internaționale readmiși pe teritoriul României, potrivit art. 20^1 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 , cu modificările și completările ulterioare, sunt străinii care aveau un drept de ședere temporară în scopul reîntregirii familiei beneficiarilor protecției internaționale în statul membru care a dispus îndepărtarea.
Membrii de familie prevăzuți la alin. (1) pot intra pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. b) și c) , beneficiază de un drept de ședere temporară pentru 90 de zile, începând cu data intrării în România, și pot solicita prelungirea acestui drept pentru oricare dintre scopurile și în condițiile prevăzute la cap. IV , fără a mai fi necesară obținerea în prealabil a unei vize de lungă ședere.
Prevederile alin. (2) nu aduc atingere situației mai favorabile dobândite de străinii în cauză pe teritoriul României în temeiul altor dispoziții legale.
României a membrilor de familie ai cetățenilor români Străinii membrii de familie ai cetățenilor români pot intra pe teritoriul României în vederea unei șederi neîntrerupte sau a mai multor șederi a căror durată să nu depășească 90 de zile în decursul oricărei perioade de 180 de zile precedente fiecărei zile de ședere pe teritoriul României, fără viză de scurtă ședere, dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții
însoțesc cetățeanul român sau i se alătură pe teritoriul României
prezintă un document valabil care atestă rezidența pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene în calitate de membri de familie ai cetățeanului român pe care îl însoțesc sau căruia i se alătură pe teritoriul României."
Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se acordă de către Inspectoratul General pentru Imigrări, în condițiile prevăzute la alin. (2) , străinilor victime ale
infracțiunilor prevăzute la art. 210 , 211 , 263 sau 264 din Codul penal
infracțiunilor prevăzute la art. 264 alin. (4) sau art. 265 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se acordă pentru o perioadă de 6 luni, fără obligativitatea obținerii unei vize și chiar dacă străinii au intrat ilegal în România, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții
străinii manifestă o intenție clară de a coopera sau cooperează cu autoritățile competente pentru a facilita identificarea și tragerea la răspundere penală a participanților la săvârșirea infracțiunilor ale căror victime sunt
străinii au încetat relațiile cu persoanele suspectate de comiterea infracțiunilor ale căror victime sunt
acordarea dreptului de ședere este oportună pentru derularea investigațiilor judiciare
șederea străinilor în România nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.
Dreptul de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se prelungește de către Inspectoratul General pentru Imigrări succesiv, pentru noi perioade de câte 6 luni, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ condițiile prevăzute la alin. (2) .
În cazul în care nu se solicită prelungirea dreptului de ședere temporară potrivit alin. (3) , la solicitarea străinilor victime ale infracțiunilor prevăzute la alin. (1) lit. b) , dreptul de ședere temporară acordat potrivit alin. (2) se prelungește de către Inspectoratul General pentru Imigrări succesiv, pentru noi perioade de câte 6 luni, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiții
prezența străinilor pe teritoriul României este necesară în vederea realizării procedurilor legale pentru recuperarea remunerațiilor restante de la angajatorul care a comis infracțiunile prevăzute la art. 264 alin. (4) sau la art. 265 din Legea nr. 53/2003 , republicată, cu modificările și completările ulterioare
străinii nu prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională.
Permisul de ședere temporară se eliberează cu titlu gratuit.
Dreptul de ședere temporară acordat potrivit alin. (2) sau prelungit potrivit alin. (3) se revocă de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizie motivată, la solicitarea procurorului sau a instanței de judecată, în oricare dintre următoarele situații
străinii au reînnoit în mod intenționat contactele cu persoanele suspectate de comiterea infracțiunilor prevăzute la alin. (1)
străinii au indus în eroare autoritățile competente cu privire la calitatea de victimă sau cu privire la datele și informațiile furnizate
străinii refuză să coopereze cu autoritățile competente
străinii prezintă pericol pentru ordinea publică sau securitatea națională
autoritățile competente constată existența vreunuia dintre cazurile prevăzute la art. 16 din Codul de procedură penală .
Dreptul de ședere temporară prelungit potrivit alin. (4) se revocă de către Inspectoratul General pentru Imigrări, prin decizie motivată, în oricare dintre situațiile prevăzute la alin. (6) lit. a)-d) sau în situația în care străinii au primit remunerațiile restante.
Deciziile de revocare a dreptului de ședere temporară pentru victimele unor infracțiuni se comunică străinilor potrivit art. 78 .
Străinii victime ale infracțiunilor prevăzute la alin. (1) , cărora nu le-a fost acordat dreptul de ședere temporară, nu pot face obiectul măsurii interdicției de intrare decât atunci când reprezintă o amenințare pentru ordinea publică ori securitatea națională sau nu au respectat decizia de returnare.
În situația străinilor minori care intră neînsoțiți sau care rămân neînsoțiți pe teritoriul României, atunci când nu există dubii serioase cu privire la minoritatea acestora, Inspectoratul General pentru Imigrări și formațiunile sale teritoriale procedează după cum urmează
se stabilesc identitatea acestora și modul de intrare în țară
indiferent de modul de intrare în România, li se asigură reprezentarea printr-o instituție competentă potrivit legii, care le va asigura și protecția și îngrijirea necesare, inclusiv cazarea în centre speciale de ocrotire a minorilor în aceleași condiții ca și pentru minorii români
se iau măsuri de identificare a părinților, indiferent de locul de reședință al acestora, în scopul reunificării familiale
până la identificarea părinților, minorii de vârstă școlară au acces la sistemul de învățământ
executarea măsurilor de îndepărtare a unui minor neînsoțit se poate face, în urma unei evaluări prealabile de către autoritățile competente, doar dacă minorul este trimis părinților, atunci când aceștia au fost identificați și nu au reședința pe teritoriul României, membrilor familiei, cu acordul acestora, tutorelui desemnat sau unor centre de primire corespunzătoare în statul de returnare
abrogată.
În scopul găsirii soluțiilor adecvate, Oficiul Român pentru Imigrări cooperează cu alte instituții, precum și cu organizații naționale și internaționale specializate în domeniul ocrotirii minorilor.
Procedura prevăzută la alin. (1) se consideră finalizată în următoarele situații
s-a realizat reunificarea familială a minorului
minorul a fost predat autorităților competente din țara de origine
în cazul neidentificării părinților minorului ori a altor membri de familie ai acestuia
minorul nu este acceptat în statul de origine.
Pe perioada derulării procedurii prevăzute la alin. (1) , minorilor li se prelungește dreptul de ședere în scopul prevăzut la art. 69 alin. (1) lit. g) , fără a fi necesară îndeplinirea condițiilor generale și speciale prevăzute de prezenta ordonanță.
Permisele de ședere pentru minorii neînsoțiți se acordă cu scutire de la plata taxelor.
În situațiile prevăzute la alin. (3) lit. c) și d) , minorului i se poate acorda dreptul de ședere pe termen lung pe teritoriul României.
În situația în care străinul declară că este minor și nu poate să își probeze vârsta, dar există dubii serioase cu privire la minoritatea sa, acesta va fi considerat major.
În situația prevăzută la alin. (1) Inspectoratul General pentru Imigrări solicită efectuarea unei expertize medico-legale de evaluare a vârstei solicitantului, cu consimțământul prealabil, în scris, al acestuia.
În cazul în care străinul refuză efectuarea expertizei medico-legale de evaluare a vârstei și nu sunt aduse dovezi concludente cu privire la vârsta sa, acesta va fi considerat major.
În situația prevăzută la alin. (3) se va considera că persoana în cauză a împlinit vârsta de 18 ani la data constatării șederii ilegale a acestuia.
Prevederile alin. (3) nu se aplică în cazul în care la baza refuzului efectuării expertizei medico-legale de stabilire a vârstei stau motive întemeiate, constatate în urma evaluării de către un psiholog din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.
Interpretarea rezultatului expertizei medico-legale de evaluare a vârstei străinului se realizează cu luarea în considerare a principiului interesului superior al minorului.
Străinii minori care locuiesc în România au acces la învățământul școlar obligatoriu în aceleași condiții ca și minorii cetățeni români.
Ministerul Educației stabilește, potrivit legii, limitele și condițiile recunoașterii și echivalării studiilor efectuate în țara de origine, pentru înscrierea elevilor străini în sistemul național de învățământ.
Pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României, în baza permiselor de ședere pe care le dețin, străinii din următoarele categorii
străinii titulari ai dreptului de ședere pe termen lung pe teritoriul României
străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei în calitate de membri de familie ai unui cetățean român
străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii
străinii titulari ai dreptului de ședere temporară acordat potrivit prevederilor art. 130
străinii posesori ai unui permis de ședere temporară valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei, care au beneficiat anterior de un drept de ședere pe teritoriul României în calitate de membri de familie ai unui cetățean român și care se află în una dintre situațiile prevăzute la art. 64 alin. (2)
străinii care au dobândit o formă de protecție în România
solicitanții de azil de la data la care au dreptul de a primi acces la piața muncii potrivit prevederilor Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările și completările ulterioare, dacă se mai află în procedura de determinare a unei forme de protecție
străinii tolerați, pe perioada cât li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României
străinii titulari ai dreptului de ședere temporară în scop de muncă, încadrați în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pentru încadrarea în muncă la un alt angajator, cu contract individual de muncă cu timp parțial
străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru activități religioase care urmează să fie încadrați în muncă pe teritoriul României în cadrul unităților de cult
străinii posesori ai unei Cărți albastre a UE valabile, eliberată de un stat membru al Uniunii Europene, care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități în scop de muncă, în calitate de lucrător înalt calificat, în cadrul unei mobilități
străinii posesori ai unei Cărți albastre a UE valabile, după 12 luni de angajare legală în muncă pe teritoriul României, în calitate de lucrător înalt calificat
străinii titulari ai dreptului de ședere pe termen lung acordat de un alt stat membru al Uniunii Europene, posesori ai unui permis de ședere pe termen lung conținând mențiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE»
străinii posesori ai unui permis de ședere temporară valabil, acordat în scopul reîntregirii familiei în calitate de membri de familie ai unui cetățean străin. (2) Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României numai cu contract individual de muncă cu timp parțial, cu durata muncii de maximum 6 ore pe zi.
Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară în scop de muncă, încadrați în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă activ, cu normă întreagă, pot fi încadrați în muncă pe teritoriul României la un alt angajator numai cu contract individual de muncă cu timp parțial, cu durata muncii de maximum 4 ore pe zi.
Pentru categoriile de lucrători enumerate la art. 27^2 , prevederile alin. (1) lit. i) și n) se aplică doar pentru încadrarea în muncă în activități compatibile cu ocupațiile deficitare cuprinse în «Lista ocupațiilor deficitare», prevăzută la art. 1 alin. (2) din titlul I al Ordonanței de urgență a Guvernului privind accesul străinilor pe piața muncii din România , precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.
Contractele individuale de muncă încheiate de străinii cu ședere legală pe teritoriul României încetează de drept de la data la care angajatorul are cunoștință despre faptul că Inspectoratul General pentru Imigrări a stabilit obligația de returnare a străinului în cauză potrivit dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență.
Angajatorul care are încadrat în muncă/detașat un străin din categoria celor prevăzuți la alin. (1) are obligația de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în cel mult 10 zile de la data începerii activității acestora pe teritoriul României, copia contractului individual de muncă, precum și a înscrisurilor care atestă apartenența la una dintre categoriile prevăzute la alin. (1) .
Angajatorul prevăzut la alin. (1) are obligația de a comunica Inspectoratului General pentru Imigrări, în termen de 5 zile lucrătoare, modificarea sau încetarea contractului individual de muncă încheiat cu străinul ori, după caz, încetarea detașării acestuia
Încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de urgență atrage, după caz, răspunderea penală, civilă, contravențională sau administrativă a persoanei vinovate
Sunt considerate contravenții următoarele fapte
nerespectarea de către transportator a interdicțiilor prevăzute la art. 7 alin. (1) , precum și a obligației prevăzute la art. 9 alin. (4^1) referitoare la asigurarea/suportarea transportului dus/întors al polițiștilor de frontieră care escortează persoanele cărora le-a fost refuzată intrarea pe teritoriul statului român
neîndeplinirea de către străin a obligației de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de ședere în România prevăzut la art. 11
neîndeplinirea de către străin sau de către persoana care îl găzduiește a obligației de anunțare a șederii acestuia la organul de poliție competent teritorial, până cel târziu după 3 zile de la împlinirea termenului prevăzut la art. 12 alin. (1)
nerespectarea de către străin a obligației prevăzute la art. 13 alin. (2)
nedeclararea informațiilor prevăzute la art. 13 alin. (1) și (3) , în termenele prevăzute la art. 13 alin. (4) ; 5^1. nerespectarea de către entitatea-gazdă a obligației prevăzute la art. 13 alin. (6)
permiterea ieșirii din țară a străinilor care se află în una dintre situațiile de nepermitere a ieșirii prevăzute la art. 15 alin. (1)
nerespectarea termenului de depunere a cererii de prelungire a dreptului de ședere temporară, prevăzut la art. 51 alin. (1)
neîndeplinirea de către străini a obligațiilor prevăzute la art. 50 alin. (3)
nerespectarea de către angajator a obligației de comunicare a situației nominale, prevăzută la art. 57 alin. (2)
neîndeplinirea de către străin a obligației de a se prezenta la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări, în termenul de 30 de zile prevăzut la art. 73 alin. (5) sau la art. 110 alin. (3^1)
nerespectarea obligației ce revine străinului cu privire la permisul de ședere, prevăzută la art. 108 alin. (2) , cu privire la documentul de tolerat, prevăzută la art. 117^1 alin. (4) , sau neprezentarea documentelor de călătorie, în cazul străinilor aflați în România în baza unei vize ori în temeiul unor convenții internaționale sau acte normative prin care se desființează unilateral regimul de vize
nerespectarea termenului pentru depunerea cererii de reînnoire a permisului de ședere, prevăzut la art. 110 alin. (4)
nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii permisului de ședere, prevăzut la art. 112 alin. (1) , respectiv a documentului de tolerat, prevăzut la art. 117^1 alin. (5)
nerespectarea termenului de declarare a furtului, pierderii, deteriorării sau distrugerii pașaportului pentru persoana fără cetățenie, prevăzut la art. 124 alin. (1)
reținerea documentului de trecere a frontierei de stat al unui străin sau a permisului de ședere de către persoane neautorizate; 15^1. împiedicarea în orice mod a lucrătorilor Inspectoratului General pentru Imigrări să exercite, total sau parțial, controalele prevăzute la art. 143 alin. (1) lit. c) și c^1)
Abrogat
primirea la muncă pe teritoriul României a unui străin cu ședere ilegală, cu sau fără contract individual de muncă încheiat în formă scrisă
nerespectarea de către angajator a obligațiilor privind asigurarea cazării lucrătorului sezonier, asumate potrivit dispozițiilor art. 27^2 alin. (6) lit. c) , sau reținerea automată a chiriei din salariu
nerespectarea prevederilor menționate la art. 132^1 alin. (3) , (4) sau (6)
nerespectarea de către angajator a obligației privind desfășurarea de către străin a activității corespunzătoare codului COR prevăzut în contractul individual de muncă
Contravențiile prevăzute la art. 134 se sancționează după cum urmează
cu amendă de la 400 lei la 800 lei, cele prevăzute la pct. 3-5 , 7 , 8 și 10-14
cu amendă de la 500 lei la 1000 lei cea prevăzută la pct. 6 ; b^1) cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, cea prevăzută la pct. 5^1
cu amendă de la 2.000 lei la 3.000 lei, cele prevăzute la pct. 9 și 15 ; c^1) cu amendă de la 15.000 lei la 30.000 lei, cea prevăzută la pct. 15^1
cu amendă de la 8.000 lei la 15.000 lei, cea prevăzută la pct. 1 , calculată pentru fiecare străin transportat
în cazul contravenției prevăzute la pct. 2 , amenda se aplică după cum urmează: (i) de la 400 lei la 700 lei, în cazul unei șederi de până la 30 de zile după încetarea dreptului de ședere; (ii) de la 600 lei la 1000 lei, în cazul unei șederi de până la 60 de zile după încetarea dreptului de ședere; (iii) de la 800 lei la 1200 lei, în cazul unei șederi de peste 60 de zile după încetarea dreptului de ședere
cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, cea prevăzută la pct. 17
cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei, cea prevăzută la pct. 18
cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, cea prevăzută la pct. 19
cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei, cea prevăzută la pct. 20 .
În cazul contravenției prevăzute la art. 134 pct. 17 se pot aplica una sau mai multe dintre următoarele sancțiuni contravenționale complementare
pierderea totală ori parțială a dreptului angajatorului/beneficiarului prestării de servicii de a beneficia de prestații, ajutoare ori subvenții publice, inclusiv fonduri ale Uniunii Europene gestionate de autoritățile române, pentru o perioadă de până la 5 ani
recuperarea integrală sau parțială a prestațiilor, ajutoarelor ori subvențiilor publice, inclusiv a fondurilor Uniunii Europene gestionate de autoritățile române, atribuite angajatorului/ beneficiarului prestării de servicii pe o perioadă de până la 12 luni înainte de constatarea faptei
închiderea temporară sau definitivă a punctului ori a punctelor de lucru în care s-a săvârșit contravenția sau retragerea temporară ori definitivă a licenței de desfășurare a activității profesionale în cauză, dacă acest lucru este justificat de gravitatea încălcării.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către lucrători anume desemnați din cadrul Ministerului Afacerilor Interne ori, după caz, de către agenți constatatori anume desemnați ai altor instituții, potrivit competențelor
Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Organizarea de către străini, pe teritoriul României, a unui partid politic sau a altei organizații ori grupări dintre cele prevăzute la art. 4 alin. (2) , aderarea unui străin la acestea, precum și inițierea, organizarea și participarea la manifestații sau întruniri care aduc atingere ordinii publice și securității naționale constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă
Abrogat.
Abrogat.