ORDONANTA nr. 61 din 29 august 2002 (**republicată**) (*actualizată*) privind colectarea creanțelor bugetare (actualizată până la data de 04 noiembrie 2003*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Cei interesați pot face contestație împotriva oricărui act de executare silită efectuat cu încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuza sa îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Contestația poate fi facuta și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre data de o instanța judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu exista o procedură care să prevadă posibilitatea ca instanța competența să se pronunțe asupra acestuia.
Contestația se poate face în termen de 15 zile, sub sancțiunea decăderii, de la data când
contestatorul a luat cunoștința de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din comunicarea somației sau din alta înștiințare primită ori, în lipsa acestora, cu ocazia efectuării executării silite sau în alt mod
contestatorul a luat cunoștința, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a îndeplini un act de executare
cel interesat a luat cunoștința, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta.
Contestația prin care o terta persoana pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra bunului urmărit poate fi introdusă cel mai târziu în termen de 15 zile după efectuarea executării.
Neintroducerea contestației în termenul prevăzut la alin. (2) nu îl împiedica pe cel de-al treilea să își realizeze dreptul pe calea unei cereri separate, potrivit dreptului comun.
Contestația se introduce la judecătoria în a carei raza teritorială se afla sediul organului de executare și se judeca în procedura de urgenta.
Contestația la executare se face cu condiția depunerii numai de către persoanele juridice a unei cauțiuni egale cu 20% din cuantumul sumei datorate, la unitatea teritorială a trezoreriei statului.
Dovada privind plata cauțiunii prevăzute la alin. (1) va însoți în mod obligatoriu contestația debitorului, fără de care aceasta nu va putea fi înregistrată.
Verificarea cuantumului cauțiunii se va efectua de judecătorul de serviciu la data înregistrării cererii.
La judecarea contestației instanța va cita și organul de executare în a cărui raza teritorială se găsesc bunurile urmărite ori, în cazul executării prin poprire , își are sediul sau domiciliul terțul poprit.
La cererea părții interesate instanța poate decide, în cadrul contestației la executare, asupra împărțirii bunurilor pe care debitorul le deține în proprietate comuna cu alte persoane.
Dacă admite contestația la executare, instanța, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, anularea ori încetarea executării insesi, anularea sau lămurirea titlului executoriu ori efectuarea actului de executare a cărui îndeplinire a fost refuzată.
În cazul anulării actului de executare contestat sau al încetării executării insesi și anulării titlului executoriu, instanța poate dispune prin aceeași hotărâre sa i se restituie celui îndreptățit suma ce i se cuvine din valorificarea bunurilor sau din retinerile prin poprire.
În cazul respingerii contestației contestatorul poate fi obligat, la cererea organului de executare, la despăgubiri pentru pagubele cauzate prin întârzierea executării, iar când contestația a fost exercitată cu rea-credința, el va fi obligat și la plata unei amenzi de la 500.000 lei la 10.000.000 lei.
Obligațiile bugetare urmărite de organele de executare pot fi scăzute din evidenta acestora în cazul în care debitorul respectiv se găsește în stare de insolvabilitate.
Procedura de insolvabilitate este aplicabilă în următoarele situații
debitorul nu are venituri sau bunuri urmaribile
când după încetarea executării silite pornite împotriva debitorului rămân debite neachitate
debitorul a dispărut sau a decedat fără sa lase avere
debitorul nu este găsit la ultimul domiciliu sau sediu cunoscut și la acestea ori în alte locuri unde exista indicii ca a avut avere nu se găsesc venituri sau bunuri urmaribile
când, potrivit legii, debitorul persoana juridică își încetează existenta și au rămas neachitate obligații bugetare.
Prevederile alin. (2) sunt aplicabile debitorilor în cazul în care nu exista persoane responsabile potrivit art. 7.
Pentru obligațiile bugetare ale debitorilor declarați în stare de insolvabilitate conducătorul organului de executare dispune scoaterea creanței din evidenta curenta și trecerea ei într-o evidenta separată.
În cazurile în care se constată că debitorii au dobândit venituri sau bunuri urmaribile după declararea stării de insolvabilitate, organele de executare vor lua măsurile necesare de redebitare a sumelor și de executare silită.
Organul de executare este obligat ca pentru creanțele bugetare datorate de comercianți societăți comerciale, cooperative de consum ori cooperative mestesugaresti sau persoane fizice sa ceara instanțelor judecătorești competente începerea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, în condițiile legii.
Cererile organelor prevăzute la art. 49 alin. (1) privind începerea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului se vor inainta instanțelor judecătorești și sunt scutite de consemnarea vreunei cauțiuni.
Măsurile întreprinse de organele de executare în condițiile prezentei ordonanțe nu se suspenda ca urmare a declanșării procedurii reorganizării judiciare sau a falimentului.
În vederea executării silite a bunurilor urmărite, creditorul bugetar poate solicita judecătorului-sindic luarea în posesie a acestora. Judecătorul-sindic poate dispune ca administratorul sau lichidatorul sa predea creditorului bugetar bunul în vederea valorificării.
În cazuri excepționale, pentru motive temeinice, la propunerea ordonatorilor principali de credite, prin hotărâre, Guvernul poate aproba anularea unor categorii de obligații bugetare.
În situațiile în care cheltuielile de executare, exclusiv cele privind comunicarea prin posta, sunt mai mari decât obligațiile bugetare supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.
Cheltuielile generate de comunicarea somației prin posta sunt suportate de fiecare creditor bugetar.
Termenele de prescripție a dreptului de a cere executarea silită privind o creanta bugetară încep la data când, potrivit legii, se naște acest drept.
Dreptul de a cere executarea silită a creanțelor bugetare se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat naștere acest drept.
Termenul de prescripție prevăzut la alin. (1) se aplică și creanțelor bugetare provenind din amenzi contravenționale.
Termenul de prescripție prevăzut la art. 138 se suspenda
în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune
în cazurile și în condițiile în care suspendarea executării silite este prevăzută de lege ori a fost dispusă de instanța judecătorească sau de alt organ competent
pe perioada respectării amânării sau eșalonării plății obligației bugetare acordate ca urmare a înlesnirilor la plata dispuse prin lege, hotărâre a Guvernului ori aprobate de organul competent
cat timp debitorul, cu rea-credința, își sustrage veniturile și bunurile de la executarea silită
în alte cazuri prevăzute de lege.
Termenul de prescripție prevăzut la art. 138 se întrerupe
în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea termenului de prescripție a dreptului la acțiune
pe data îndeplinirii de către debitor, înainte de începerea executării silite sau în cursul acesteia, a unui act voluntar de plată a obligației prevăzute în titlul executoriu ori a recunoașterii în orice alt mod a datoriei
pe data îndeplinirii, în cursul executării silite, a unui act de executare silită
pe data întocmirii, în condițiile prezentei ordonanțe, a actului de constatare a insolvabilitatii debitorului
în alte cazuri prevăzute de lege.
Sumele achitate de debitor în contul unor obligații bugetare, după îndeplinirea termenului de prescripție, nu se restituie.
Dreptul de a cere compensarea sau restituirea sumelor privind obligațiile bugetare se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat naștere dreptul la compensare sau restituire.
Dacă organul de executare constata împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită a creanțelor bugetare, acesta va proceda la încetarea măsurilor de realizare și la scăderea acestora din evidenta analitica pe plătitori.
Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume
cele plătite fără existenta unui titlu de creanta
cele plătite în plus față de obligația bugetară
cele plătite ca urmare a unei erori de calcul
cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale
cele de rambursat de la bugetul de stat
cele stabilite prin hotărâri sau decizii ale organelor jurisdicționale sau administrative
cele rămase după efectuarea distribuirii prevăzute la art. 118
cele rezultate din valorificarea bunurilor sechestrate sau din retinerile prin poprire, precum și cauțiunea depusa în conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1), după caz, în temeiul hotărârii judecătorești prin care se dispune desființarea executării silite.
În cazul restituirii sumelor în valută confiscate, aceasta se realizează conform legii, în lei la cursul de referința al pieței valutare pentru EURO, comunicat de B.N.R., de la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești prin care se dispune restituirea.
Dacă debitorul înregistrează obligații bugetare restante, sumele prevăzute la art. 144 se vor restitui numai după efectuarea compensării potrivit prezentei ordonanțe.
În cazul în care suma de restituit este mai mica decât obligațiile bugetare restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurenta sumei de restituit.
În cazul în care suma de restituit este mai mare decât suma reprezentând obligații bugetare restante ale debitorului, se va efectua compensarea până la concurenta obligațiilor bugetare restante, diferența rezultată restituindu-se debitorului.
Răspunderea persoanelor prevăzute la art. 7 alin. (2) și (3) se va stabili potrivit dispozițiilor prezentului titlu.
În scopul prevăzut la alin. (1) organul de executare va întocmi un proces-verbal în care vor fi arătate motivele de fapt și de drept pentru care este angajata răspunderea persoanei în cauza. Procesul-verbal se va supune spre aprobare conducerii organului de executare.
Pe baza procesului-verbal aprobat potrivit alin. (2) se va întocmi titlul de creanta privind obligația la plata a persoanei răspunzătoare potrivit art. 7, care va cuprinde
antetul organului emitent
numele și prenumele sau denumirea persoanei responsabile, obligată la plata obligației bugetare a debitorului principal; codul unic de înregistrare și/sau codul numeric personal; domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare
numele și prenumele sau denumirea debitorului principal; codul unic de înregistrare și/sau codul numeric personal; domiciliul sau sediul acestuia, precum și orice alte date de identificare
cuantumul și natura sumelor datorate
termenul în care responsabilul este obligat la plata obligației bugetare a debitorului principal
temeiul legal și motivele în fapt ale angajării răspunderii
numărul și data procesului-verbal
data întocmirii actului
ștampila și semnatura organului de executare.
Răspunderea va fi stabilită atât pentru obligația principala, cat și pentru accesoriile acesteia.
Titlul de creanta prevăzut la art. 147 alin. (3) va fi comunicat persoanei obligate la plata, menționându-se ca aceasta urmează să facă plata în termenul stabilit.
Împotriva titlului de creanta comunicat potrivit art. 148 se poate face contestație, în termen de 15 zile de la comunicare, la instanța judecătorească competența.
Titlul de creanta care nu a fost atacat în termenul prevăzut la alin. (1) constituie titlu executoriu.
În cazul în care persoana responsabilă nu va efectua plata în termenul indicat în titlul de creanta, organul de executare va începe procedura de executare silită împotriva acesteia.
Procedura de executare silită asupra persoanei responsabile se va realiza în conformitate cu prevederile prezentei ordonanțe și nu va împiedica continuarea, dacă este cazul, a procedurii de executare silită începute asupra debitorului principal.
Sustragerea, substituirea, degradarea sau înstrăinarea de către debitor ori de către terțe persoane a bunurilor sechestrate în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) și art. 76 alin. (3) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
Reținerea și nevărsarea de către plătitorii obligațiilor bugetare a sumelor reprezentând impozit pe salarii și venituri asimilate salariilor, impozit pe dividende și impozit datorat de nerezidenti pentru veniturile realizate în România, în cel mult 30 de zile de la scadenta, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 500.000.000 lei.
Constituie contravenții următoarele fapte
nerespectarea obligației de comunicare a informațiilor prevăzute la art. 57 alin. (1)
nerespectarea obligațiilor ce îi revin terțului poprit, potrivit legii, privind efectuarea instiintarilor, reținerilor, precum și pentru neîndeplinirea oricărei alte obligații ce îi revine în legătură cu poprirea
nerespectarea dispozițiilor prevăzute la art. 66 alin. (3), (4) și (5) privind decontarea bancară
nerespectarea obligației de comunicare a informațiilor prevăzute la art. 84.
Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează
cu amendă de la 10.000.000 lei la 50.000.000 lei în cazul săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. a)
cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei în cazul săvârșirii faptei prevăzute la alin. (1) lit. c)
cu amendă de la 1.000.000 lei la 5.000.000 lei pentru persoana fizica, cele de la alin. (1) lit. b) și d), iar pentru persoana juridică, cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către organele de executare din cadrul unităților teritoriale ale creditorului bugetar.
Dispozițiile prezentei ordonanțe se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Sumele încasate în condițiile prezentului titlu se fac venit la bugetul de stat.