ORDONANȚĂ nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică

Institutele naționale de cercetare-dezvoltare pot fi evaluate în vederea acreditării din punctul de vedere al activității de cercetare, dezvoltare și inovare.

Eliminat.

Pentru instituțiile de învățământ superior cu grad ridicat de încredere, evaluarea instituțională reprezintă și certificarea pentru activitatea de cercetare științifică.

Normele metodologice pentru evaluarea în vederea acreditării instituțiilor prevăzute la alin. (1) se elaborează de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu consultarea Colegiului consultativ, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Abrogat.

Criteriile de evaluare prevăzute la alin. (2) includ obligatoriu aspectele privind capacitatea și performanța în plan științific și/sau tehnic, realizările în planul inovării și transferului tehnologic.

Institutele naționale certificate sau aflate în proces de certificare la momentul adoptării prezentei ordonanțe și care obțin astfel certificarea își păstrează această calitate și sunt considerate acreditate până la supunerea spre evaluare conform normelor prevăzute la alin. (2) , dar nu mai mult decât perioada pentru care le-a fost acordată certificarea.

Eliminat.

Pentru fiecare unitate și instituție evaluată, echipa de experți elaborează un raport care se face public pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Abrogat.

Eliminat.

Abrogat.

Eliminat.

Acreditarea sau reacreditarea se acordă pe o perioadă de cel mult 5 ani.

Eliminat.

Abrogat.

Abrogat.

Eliminat.

Abrogat.

Abrogat.

Strategia națională stabilește obiectivele de interes național și cuprinde mijloacele pentru realizarea acestora. Obiectivele principale ale Strategiei naționale sunt

Obiectivele Strategiei naționale sunt în concordanta cu obiectivele Programului de guvernare și ale strategiilor sectoriale și sunt stabilite pe baza consultării cu organele administrației publice centrale și locale, cu Academia Română și cu academiile de ramură, cu instituțiile de învățământ superior, cu unitățile de cercetare-dezvoltare, cu marii agenți economici, cu patronatele și cu sindicatele.

Strategia națională se actualizează periodic, în funcție de evoluția economico-socială.

În vederea asigurării coordonării dintre ministerele cu atribuții în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, se înființează Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare, organism cu rol în procesul decizional, fără personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului. Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este unicul organism interministerial cu rol în procesul decizional în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este format din următorii membri cu drept de vot: prim-ministru, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, ministrul educației, ministrul finanțelor, ministrul energiei, ministrul investițiilor și proiectelor europene, secretarul general al Guvernului, președintele Academiei Române, precum și câte un reprezentant al Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești», al Academiei de Științe Medicale din România, al Academiei de Științe Tehnice din România, al Academiei Oamenilor de Știință și al Consiliului Național al Rectorilor.

La întrunirile Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare participă cu statut de observatori, fără drept de vot, conducătorii organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, un reprezentant desemnat de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, reprezentanții confederațiilor patronale reprezentative, un reprezentant desemnat de către Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România, precum și 3 reprezentanți ai mediului privat, cu experiență relevantă în sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare, desemnați prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării. Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare poate decide invitarea la întrunirile sale, ocazional, și a unor reprezentanți ai mediului privat și ai societății civile, cu statut de observator fără drept de vot.

Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este prezidat de către prim-ministrul României. Ministrul cercetării, inovării și digitalizării ocupă funcția de vicepreședinte.

Deciziile Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare se adoptă prin consens. În lipsa consensului, decizia aparține președintelui Comitetului.

Deciziile adoptate de Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare de la alin. (5) vor fi publicate pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare se reunește în ședințe trimestriale sau ori de câte ori este necesar. Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare se adoptă în prima ședință de lucru, prin consens, pe baza propunerii ministrului cercetării, inovării și digitalizării.

Anual, Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare prezintă Guvernului, în cadrul unei ședințe de Guvern, un raport de activitate.

Raportul menționat la alin. (7) va fi publicat pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

În vederea exercitării atribuțiilor sale, Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare poate dispune constituirea de grupuri de lucru la nivel tehnic, cu caracter temporar sau permanent.

Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este asigurat de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, printr-un compartiment distinct în structura organizatorică a acestuia.

Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare asigură acestuia suportul tehnic necesar pentru a-și exercita atribuțiile.

Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare în colaborare cu celelalte direcții de specialitate ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării are rolul de a monitoriza și evalua implementarea Strategiei naționale în domeniul cercetării și evoluția întregului sistem de cercetare, dezvoltare și inovare.

În vederea asigurării coordonării la nivel tehnic, fiecare membru al Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare va desemna un reprezentant care va colabora cu Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare.

În vederea monitorizării implementării politicilor publice privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea, Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare identifică domeniile de cercetare și inovare în care România poate avea cele mai importante performanțe în contextul internațional și studiază evoluțiile naționale în cercetare, dezvoltare și inovare corelate cu tendințele internaționale, propunând Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare, dacă este cazul, măsuri de ajustare sau dezvoltare a politicilor publice privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea.

În vederea exercitării atribuțiilor sale, Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare poate coopta experți interni și internaționali în domeniile cercetării, inovării și specializărilor inteligente și beneficiază de sprijinul organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.

Organismele consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării sprijină, la cerere, activitatea Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare.

Raportul prevăzut la art. 40^2 lit. f) include propuneri privind stabilirea și actualizarea obiectivelor strategice specifice domeniului, inclusiv propuneri de revizuire la nivelul Strategiei naționale în domeniu, precum și modul de realizare a obiectivelor strategice propuse.

Planul național conține programe de cercetare-dezvoltare-inovare.

Programele cuprinse în Planul național, aprobat prin hotărâre a Guvernului, se evaluează și se detaliază anual de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

La elaborarea, evaluarea și detalierea Planului național, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării consultă Colegiul consultativ, Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, Academia Română și academiile de ramură, precum și alți factori interesați.

Colegiul consultativ este principalul organ consultativ de specialitate, fără personalitate juridică, al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și este format din cercetători și cadre didactice universitare recunoscuți/ recunoscute pe plan internațional și specialiști care provin din mediul economic. Structura și componența Colegiului consultativ sunt aprobate prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului consultativ, precum și a organelor de lucru ale acestuia se aproba prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Pentru activitatea desfășurată, membrii Colegiului consultativ și ai organelor de lucru ale acestuia sunt remunerați, în afara activității de bază, în funcție de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare, stabilit pentru unitățile bugetare.

Cheltuielile necesare funcționarii Colegiului consultativ sunt asigurate din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Pentru coordonarea științifică a unor programe din Planul național, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate înființa consilii consultative de nivel național, fără personalitate juridică. Structura, componența și regulamentul de funcționare ale acestor consilii se stabilesc prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Pentru activitatea desfășurată, membrii consiliilor consultative de nivel național prevăzute la alin. (1) și ai organelor de lucru ale acestora sunt remunerați, în afara activității de bază, în funcție de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetaredezvoltare stabilit pentru unitățile bugetare.

Cheltuielile necesare funcționării consiliilor consultative de nivel național prevăzute la alin. (1) sunt asigurate din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Planurile sectoriale în domeniul cercetării-dezvoltării conțin programe și proiecte de interes prioritar pentru domeniul respectiv, sunt aprobate prin ordin al ordonatorilor principali de credite și se finanțează din bugetul acestora. Programele și proiectele din planurile sectoriale sunt avizate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

La elaborarea planurilor sectoriale se solicita propuneri de teme de cercetare de la marii agenți economici din domeniu, de la unitățile de cercetare, instituții de învățământ superior, patronate, sindicate, asociații profesionale și alte structuri ale societății civile importante pentru domeniul respectiv. (3) Implementarea strategiilor de ramura și realizarea planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare se asigura de unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare din domeniu, în urma atribuirii în sistem competițional sau în mod direct de către ministerele de resort, academiile de ramura sau/și de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, potrivit art. 47 .

Conducerea programelor prevăzute în Planul național sau a altor planuri, programe sau proiecte de cercetaredezvoltare și inovare ale autorităților contractante se poate face direct de către acestea sau se poate atribui, în baza caracterului de recurență, Unității executive pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării, instituțiilor și unităților cu profil de cercetare-dezvoltare și inovare sau de management al activității de cercetare-dezvoltare și inovare, academiilor de ramură, instituțiilor de învățământ superior acreditate, organizațiilor neguvernamentale, precum și operatorilor economici, pe bază de criterii de capabilitate, în sistem competițional sau în mod direct, potrivit legii.

Abrogat.

Abrogat.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate atribui direct Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării conducerea de programe prevăzute în Planul național.

Conducerea programelor și a proiectelor finanțate în sistem competițional din fonduri de la bugetul de stat se atribuie pe baza următoarelor proceduri de selectare a contractorilor

Stabilirea contractorilor pentru serviciile și bunurile prevăzute la alin. (5) se poate face în mod direct, în situațiile în care acestea nu pot fi procurate din mai multe surse.

Atribuirea conducerii programelor și realizării lucrărilor se face pe baza contractuală, conform normelor metodologice prevăzute la art. 60 alin. (2) .

Fiecărui conducător de program i se pot atribui programe/subprograme/module din Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare.

Fondurile alocate anual în bugetul de stat pentru activitatea de cercetare-dezvoltare reprezintă o prioritate a României.

Abrogat.

Din fonduri publice se alocă sume pentru acțiuni finanțate pe bază de programe, precum și pentru celelalte cheltuieli, stabilite în condițiile legii, asigurându-se anual o creștere a alocațiilor bugetare, astfel încât în anul 2020 să se atingă nivelul de 1% din produsul intern brut. Conform alineatului

al articolului XI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 17 decembrie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1202 din 18 decembrie 2021, prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2023. Potrivit art. XXVI alin. (5) din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial nr. 139 din 15 decembrie 2023, prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2025. Potrivit alin. (5) al art. LI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2026.

Fondurile alocate de la bugetul de stat se utilizează cu prioritate pentru finanțarea obiectivelor din Strategia națională și Planul național, precum și pentru finanțarea activităților unităților de cercetare care obțin finanțare parțială pe programe internaționale, la care statul român contribuie cu fonduri, conform acordurilor încheiate cu partenerii străini.

Se finanțează de la bugetul de stat, prin fonduri alocate în acest scop, cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea, dezafectarea și paza instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național, în limita fondurilor bugetare alocate anual.

Cheltuielile necesare pentru realizarea sau achiziționarea de noi instalații și obiective speciale de interes național, precum și cheltuielile necesare pentru dezvoltarea instalațiilor și obiectivelor existente reprezintă cheltuieli de investiții finanțate integral sau parțial de la bugetul de stat. Aceste cheltuieli se cuprind în proiectele bugetului de stat, pe baza listei de investiții, elaborată de ordonatorii principali de credite, la propunerea academiilor care au în subordine/coordonare institutele și stațiunile de cercetare, a institutelor naționale din coordonarea acestora și cu avizul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Lista instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național pentru care se aloca fonduri de la bugetul de stat se stabilește și se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Conducerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării aproba prin ordin criteriile de selectare a instalațiilor și obiectivelor speciale de interes național.

Fondurile prevăzute la art. 49 alin. (1) se utilizează și pentru finanțarea obiectivelor planurilor sectoriale, pentru finanțarea programului-nucleu, inclusiv pentru contracte în regim de cofinanțare, în completarea resurselor financiare ale contractorilor, în scopul realizării unor activități de cercetare, dezvoltare și inovare prin proiecte din cadrul planurilor și programelor prevăzute la art. 41 , precum și din cadrul planurilor și programelor internaționale la care pot participa persoane fizice sau juridice române.

Eliminat.

Institutele naționale acreditate conform art. 33 pot fi sprijinite financiar de la bugetul de stat pentru realizarea de investiții pentru dotări cu aparatură, echipamente, instalații și alte active corporale, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.

În vederea asigurării finanțării în sistem competițional, pe programe, a activităților de cercetare-dezvoltare și inovare, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării elaborează, planifica și executa

Alocația bugetară anuala pentru Planul național se constituie ca buget anual de plăți și se detaliază pe programele în derulare sau care se lansează în anul respectiv, în funcție de necesarul de plăți estimat pentru fiecare program.

Stabilirea bugetelor anuale de plăți pentru programele din Planul național, în conformitate cu legile bugetare anuale, se face prin ordin al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, după aprobarea prin lege a bugetului de stat.

Plafonul anual de autorizare a angajării fondurilor, aprobat prin legile bugetare anuale, pentru programele din Planul național reprezintă nivelul maxim de contractare din anul curent, pentru fiecare din anii următori, a sumelor aferente programelor a căror execuție se realizează pe unul sau mai mulți ani. Angajamentele cumulate din anii anteriori și până la finele anului curent, pentru anul următor, nu pot depăși bugetul aprobat pentru anul curent. Pentru următorii 2 ani angajamentele cumulate nu pot depăși 75%, respectiv 65% din bugetul aprobat pentru anul în curs.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prevede anual în proiectul bugetului propriu resursele financiare necesare realizării politicilor în domeniul cercetării și în domeniul stimulării inovării.

În bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării se înscrie o suma globală de la bugetul de stat pentru realizarea programelor prevăzute în Planul național.

Programele prevăzute în Planul național cuprind activități de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovării, care se finanțează din suma prevăzută în bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și din alte surse de finanțare care pot fi atrase în acest scop.

Programele sunt anuale sau multianuale.

Suma globală alocată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, în vederea realizării programelor Planului național, se contractează cu conducătorii de programe și cu conducătorii și realizatorii de proiecte sau de părți din acestea.

Din sumele contractate potrivit alin. (1) se pot efectua cheltuieli curente și de capital în conformitate cu prevederile contractelor încheiate.

Categoriile de cheltuieli pentru activități de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovării, finanțate de la bugetul de stat, se stabilesc prin norme metodologice elaborate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe și se aproba prin hotărâre a Guvernului.

Categoriile de cheltuieli care pot fi efectuate se stabilesc astfel încât să se asigure corespondenta cu cele stabilite în cadrul programelor internaționale la care România este parte.

Din fondurile alocate Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării de la bugetul de stat pentru activitatea de cercetare se pot finanța și următoarele categorii de cheltuieli

Pentru a sprijini realizarea politicilor de cercetare-dezvoltare și de stimulare a inovării, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării prevede anual în bugetul propriu și sume necesare contractării unor servicii de consultanța și expertiza, pentru realizarea de studii, analize, monitorizări, evaluări, precum și pentru activități similare ce țin de atribuțiile Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, evaluarea și controlul conducerii programelor/proiectelor, organizarea de seminarii și mese rotunde, acțiuni promoționale, de imagine și diseminare de informații, traduceri și altele asemenea.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate prevedea, de asemenea, în bugetul propriu resurse financiare necesare efectuării și a altor categorii de cheltuieli prevăzute de lege, precum și ajutoare de stat de tip minimis pentru investițiile necesare activităților specifice unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare de drept privat, organizate ca întreprinderi mici și mijlocii.

Abrogat.

Programele și proiectele de cercetare-dezvoltare și inovare, precum și acțiunile cuprinse în Planul național, în planurile sectoriale și în programul-nucleu finanțat din surse bugetare se realizează pe bază de contracte de finanțare.

Normele metodologice privind contractarea, finanțarea, monitorizarea și evaluarea programelor, proiectelor de cercetare-dezvoltare și inovare și a acțiunilor prevăzute la alin. (1^1) se elaborează de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Contractele de finanțare încheiate pentru finanțarea programelor și proiectelor cuprinse în Planul național din surse bugetare pot avea caracter de recurență.

În baza caracterului de recurență oricare contractor poate să încheie, la rândul sau, alte contracte de finanțare, de aceasta data având calitatea de autoritate contractantă, dacă

În vederea atingerii obiectivelor programelor/proiectelor se pot încheia contracte de finanțare până la nivelul de execuție directa și nemijlocită, inclusiv.

Valoarea contractelor de finanțare încheiate din suma globală prevăzută pentru realizarea programelor prevăzute în Planul național cuprinde

Valoarea contractelor de finanțare încheiate pe perioade multianuale se actualizează anual, luându-se în calcul și coeficientul de inflație prognozat.

Abrogat.

Abrogat.

Plafoanele în baza cărora se calculează costurile salariale se elaborează de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe și se aproba prin hotărâre a Guvernului.

Plafoanele în baza cărora se calculează costurile cu deplasările sunt prevăzute de norme aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, precum și orice altă autoritate contractantă pot acorda contractorului, în baza contractului de finanțare și în limita bugetului de care dispun, trimestrial, semestrial sau, după caz, pentru o altă durată stabilită conform programării prevăzute în contract, plăți în avans, după cum urmează

Recuperarea avansului se face după cum urmează

Autoritatea contractantă poate efectua în avans plățile, prevăzute la alin. (1) lit. b) , numai la începutul perioadei pentru care se acorda avansul, în baza contractului de finanțare și la solicitarea contractorului, care va prezenta o data cu cererea de plata și un deviz al cheltuielilor efectuate, prin care să se confirme utilizarea legală a sumei acordate în avans pentru perioada anterioară.

Autoritatea contractantă va stabili în contractele de finanțare clauze asiguratorii pentru utilizarea corespunzătoare a avansurilor acordate potrivit alin. (1) lit. b) și pentru recuperarea acestora cu ocazia plății sumei aferente reprezentând valoarea serviciilor de conducere a programului/proiectului sau, după caz, de realizare/execuție a proiectului/subproiectului, prestate în perioada pentru care respectivele avansuri au fost acordate.

În cazul în care recuperarea avansului acordat în conformitate cu alin. (1) lit. b) este programată să se efectueze în anul bugetar următor, contractorul va prezenta până la finele anului bugetar curent în care a fost acordat avansul un deviz justificativ al cheltuielilor efectuate, prin care confirma utilizarea integrala și conform destinațiilor legale a avansului acordat.

Plata avansului se poate efectua numai dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții

Este interzisă acordarea avansurilor contractorilor care au beneficiat anterior de avansuri pe care nu le-au justificat sau care nu au fost recuperate în termenele stabilite.

Abrogat.

Institutele naționale acreditate pot contracta cu Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării activități desfășurate pe programul-nucleu de cercetare-dezvoltare al unităților și instituțiilor respective, avizat de organul administrației publice centrale sub autoritatea căruia funcționează și aprobat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Abrogat.

Anual, nivelul alocat de la bugetul de stat pentru finanțarea programului-nucleu de cercetare, dezvoltare și inovare propriu unei unități sau unei instituții prevăzute la art. 67 alin. (1^1) nu poate fi mai mic de 20% și nu poate depăși 70% din media veniturilor din activitatea de cercetare, dezvoltare și inovare din ultimii 3 ani.

Încadrarea veniturilor din activitatea de cercetare-dezvoltare în prevederile anexei, respectiv pct. 1, 2 și 3, se certifică de către comisiile de specialitate ale Colegiului consultativ pentru cercetare, dezvoltare și inovare pentru evaluarea și aprobarea proiectelor/fazelor programelor-nucleu.

Abrogat.

Eliminat.

Finanțarea instituțională complementară se acordă anual, printr-un program specific al Planului național, în baza unor norme metodologice de evaluare a performanței în activitatea de cercetare-dezvoltare elaborate de către Colegiul consultativ, cu consultarea Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, a altor consilii consultative de nivel național din domeniul cercetării-dezvoltării, a Academiei Române și academiilor de ramură, a organizațiilor profesionale neguvernamentale din domeniul cercetării-dezvoltării și a mediului economic, și aprobate prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.

Prin excepție de la prevederile alin. (2) , finanțarea instituțională complementară de susținere a performanței se acordă anual, în funcție de resursele financiare disponibile, printr-un program specific al Planului național, în baza unor norme metodologice de evaluare a performanței în activitatea de cercetare-dezvoltare elaborate de către Colegiul consultativ, cu consultarea Consiliului Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, a altor consilii consultative de nivel național din domeniul cercetării-dezvoltării, a Academiei Române și academiilor de ramură, a organizațiilor profesionale neguvernamentale din domeniul cercetării-dezvoltării și a mediului economic, și aprobate prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.