ORDONANȚĂ nr. 57 din 16 august 2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Institutul național de cercetare-dezvoltare - INCD, reglementat prin prezenta ordonanța, denumit în continuare institut național, reprezintă o forma de organizare instituțională specifica activităților de cercetare-dezvoltare, cu scopul de a asigura desfășurarea acestor activități, precum și consolidarea competentei științifice și tehnologice în domeniile de interes național, stabilite în acord cu strategia de dezvoltare a României.
Institutul național este persoana juridică română care are ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare și care funcționează pe baza de gestiune economică și autonomie financiară, calculează amortismente și conduce evidența contabilă în regim economic.
Institutul național are patrimoniu propriu și administrează patrimoniul public și privat al statului pentru asigurarea desfășurării activității și funcționează în coordonarea unui organ de specialitate al administrației publice centrale. Patrimoniul propriu al institutelor naționale nu poate fi înstrăinat decât prin lege.
Institutul național participă la elaborarea strategiilor de dezvoltare în domeniul specific, desfășoară activități de cercetare-dezvoltare pentru realizarea obiectivelor cuprinse în Strategia națională de cercetare, constituie baze de competenta științifică și tehnologică, de expertiză, de perfecționare a resurselor umane și de documentare științifică și tehnică.
Institutul național poate desfășura, în secundar, activități comerciale și de producție, conform regulamentului propriu, și se poate înregistra la registrul comerțului ca INCD.
În cazul în care institutul național realizează și activități comerciale și de producție conform regulamentului propriu de organizare și funcționare, evidența contabilă a acestor activități se va realiza în mod distinct față de activitățile de cercetare-dezvoltare, care nu au drept scop obținerea de profit, astfel încât să fie asigurată identificarea clară pentru fiecare dintre cele două tipuri de activități a veniturilor și cheltuielilor aferente și să se elimine orice posibilitate de subvenționare încrucișată.
Înființarea institutului național se face prin hotărâre a Guvernului, pe baza rezultatelor evaluării privind îndeplinirea condițiilor pentru acreditare, conform prevederilor art. 33 , la propunerea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Înființarea și acreditarea unui institut național trebuie să asigure concentrarea resurselor financiare și umane din domeniile de cercetare ale institutului.
Evaluarea capacității de cercetare-dezvoltare pentru acreditarea unui institut național se realizează în conformitate cu prevederile art. 33 .
Institutul național care, în urma evaluării, nu obține acreditarea sau reacreditarea, se reorganizează sau se desființează prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Prin actul de înființare al institutului național se stabilesc denumirea și sediul principal, obiectul de activitate, patrimoniul și organul administrației publice centrale în coordonarea căruia funcționează și se aproba regulamentul de organizare și funcționare.
Regulamentul de organizare și funcționare a institutului național se întocmește pe baza regulamentului-cadru, elaborat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanțe, și se aproba prin hotărâre a Guvernului.
Structura organizatorică a institutului național este aprobată de organul administrației publice centrale în coordonarea căruia funcționează.
Institutul național poate înființa în cadrul structurii organizatorice subunități cu sau fără personalitate juridică, necesare realizării obiectului sau de activitate. Modalitatea de constituire a acestora și relațiile funcționale din cadrul institutului național, precum și cu terții sunt stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a institutului național.
Institutul național prevăzut la art. 7 este sprijinit financiar de la bugetul de stat pentru realizarea unor investiții, dotări cu aparatura, echipamente, instalații și altele asemenea, respectându-se prevederile legale în vigoare.
Conducerea institutului național se exercită de către consiliul de administrație, format din maximum 5 persoane, din care fac parte, în mod obligatoriu, reprezentantul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, reprezentantul organului administrației publice coordonator al institutului național, reprezentantul Ministerului Finanțelor, reprezentantul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și directorul general al institutului național, care este și președintele consiliului de administrație, precum și președintele Consiliului științific al institutului național. Consiliul de administrație se numește prin ordin al conducătorului organului administrației publice coordonator, cu avizul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. Consiliul de administrație își desfășoară activitatea în conformitate cu propriul regulament de organizare și funcționare și hotărăște în toate problemele privind activitatea institutului național, cu excepția celor care, potrivit legii, sunt date în competența altor organe.
Activitatea curentă a institutului național este condusă de directorul general, numit prin ordin al conducătorului organului administrației publice coordonator, cu avizul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, conform rezultatelor concursului organizat potrivit prevederilor metodologiei elaborate în acest scop de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Directorul general, numit în condițiile alin. (1) , încheie un contract de management cu conducătorul autorității publice în coordonarea căreia funcționează institutul național, conform metodologiei prevăzute la alin. (1) *).
Prin hotărârea Guvernului de înființare sau reorganizare a institutului național se stabilesc bunurile din domeniul public prevăzute de Legea nr. 213/1998 , cu modificările ulterioare, bunurile din proprietatea privată a statului, administrate de institut, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii, după caz.
Institutul național administrează, cu diligența unui bun proprietar, bunuri proprietate publică și privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, precum și bunurile proprii dobândite în condițiile legii sau realizate din venituri proprii.
Pentru valorificarea rezultatelor proprii de cercetaredezvoltare, institutul național poate înființa societăți comerciale sau poate dobândi acțiuni sau părți sociale în cadrul unor societăți comerciale, conform legii, cu acordul consiliului de administrație și al consiliului științific al institutului. Pentru aceasta, institutul își poate angaja exclusiv experiența științifică și tehnologică acumulată, metode, tehnici, scheme, planuri, procedee, rețete sau alte forme de cunoaștere și experiență, inclusiv cele protejate prin titluri de proprietate intelectuală.
Institutul național întocmește anual bugetul de venituri și cheltuieli, potrivit metodologiei stabilite de Ministerul Finanțelor Publice, și situații financiare conform reglementărilor contabile aplicabile.
Bugetul de venituri și cheltuieli se aprobă de organul administrației publice centrale coordonator, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Ministerului Muncii și Justiției Sociale.
Abrogat.
Profitul contabil rămas după deducerea impozitului pe profit se utilizează după cum urmează
acoperirea pierderilor contabile din anii precedenți
20% pentru cointeresarea personalului
până la 60% se poate utiliza pentru finanțarea dezvoltării institutului național, în conformitate cu planul de investiții și dotări ale acestuia, aprobat de organul administrației publice centrale coordonator
restul rămâne la dispoziția institutului național pentru desfășurarea activității curente, inclusiv pentru cofinanțarea proiectelor.
În situația în care sumele prevăzute la alin. (1) nu sunt utilizate cu destinația stabilită prin prezenta ordonanța, ele se reportează în vederea utilizării în anul următor.
În situația în care în cursul unui an încasările din veniturile institutului național nu sunt suficiente pentru acoperirea plăților ocazionate de cheltuielile curente, acesta poate contracta credite bancare în valoare de cel mult 20% din veniturile brute realizate în anul precedent.
Contractarea de credite peste plafonul stabilit se face cu aprobarea organului administrației publice centrale coordonator.
În cazul angajării răspunderii contractuale sau delictuale a institutului național creditorii pot cere executarea silită numai asupra bunurilor proprii ale acestuia.
Bunurile proprietate publică și privată a statului sunt inalienabile și nu pot fi constituite drept garanții.
Institutul național hotărăște cu privire la investițiile ce urmează să fie realizate potrivit obiectului sau de activitate, finanțarea efectuându-se din surse proprii și credite bancare, cu excepția investițiilor care intra sub incidenta art. 20 și art. 49 alin. (5) .
Execuția investițiilor se adjudecă potrivit legii care reglementează achizițiile publice.
Menținerea și dezvoltarea potențialului uman de cercetare-dezvoltare și a bazei de cunoștințe în domeniu reprezintă un atribut important al politicii de cercetare, susținut cu prioritate prin programele privind resursele umane.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării urmărește și identifică bunele practici pentru activitățile de cercetare-dezvoltare din țările Uniunii Europene și ale Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică și organizează popularizarea lor în vederea adoptării acestora de către instituțiile și unitățile de cercetare-dezvoltare.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării urmărește creșterea potențialului național de cercetare și solicita Academiei Române și academiilor de ramura, instituțiilor de învățământ superior, institutelor naționale și instituțiilor publice din sistemul național de cercetare-dezvoltare să elaboreze și să aplice programe privind formarea și dezvoltarea resurselor umane utilizate în cercetare. Programele astfel elaborate vor fi sintetizate în Strategia resurselor umane din activitatea de cercetare-dezvoltare, parte componenta a Strategiei naționale.
Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare, care beneficiază de facilitățile prevăzute în prezenta ordonanța, vor asigura stabilizarea personalului atestat pe grade științifice, vor lua măsuri speciale pentru motivarea tinerilor de a desfășura activități în acest domeniu și vor menține și vor dezvolta potențialul uman de cercetare implicat în domenii de vârf, prin angajarea anuala a unui număr de absolvenți și specialiști cu cea mai buna pregătire, cel puțin egal cu numărul de personal cu studii superioare plecat din institut în anul anterior, cu excepția situațiilor ce rezulta din restructurări. Promovarea cercetătorilor se face ținându-se seama, în principal, de performanta științifică, confirmată la nivel național și internațional.
Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare evaluate în condițiile art. 33 , academiile de ramura și instituțiile de învățământ superior acreditate organizează și participa, cu prioritate, la programele de formare profesională a persoanelor cu studii superioare din domeniu.
Instituțiile de învățământ superior, academiile de ramură, institutele de cercetare și cele de cercetare-dezvoltare pot colabora pe bază de reciprocitate în promovarea unor programe de formare continuă, doctorate, teme de cercetare, în practica studenților și alte asemenea activități.
Finanțarea programelor prevăzute la alin. (1) și (2) se face conform prevederilor legale în vigoare și reglementărilor specifice stabilite la nivelul unităților organizatoare.
Studenții din instituțiile de învățământ superior acreditate și doctoranzii pot face parte din colectivele de cercetare și participa efectiv la rezolvarea problemelor din cadrul contractelor de cercetare. Studenții și doctoranzii care participa la rezolvarea problemelor din cadrul contractelor de cercetare pot fi remunerați conform legii.
Cercetătorii științifici pot fi conducători de doctorat, conform prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011.
Institutele naționale de cercetare-dezvoltare pot fi evaluate în vederea acreditării din punctul de vedere al activității de cercetare, dezvoltare și inovare.
Eliminat.
Pentru instituțiile de învățământ superior cu grad ridicat de încredere, evaluarea instituțională reprezintă și certificarea pentru activitatea de cercetare științifică.
Normele metodologice pentru evaluarea în vederea acreditării instituțiilor prevăzute la alin. (1) se elaborează de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, cu consultarea Colegiului consultativ, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Abrogat.
Criteriile de evaluare prevăzute la alin. (2) includ obligatoriu aspectele privind capacitatea și performanța în plan științific și/sau tehnic, realizările în planul inovării și transferului tehnologic.
Institutele naționale certificate sau aflate în proces de certificare la momentul adoptării prezentei ordonanțe și care obțin astfel certificarea își păstrează această calitate și sunt considerate acreditate până la supunerea spre evaluare conform normelor prevăzute la alin. (2) , dar nu mai mult decât perioada pentru care le-a fost acordată certificarea.
Eliminat.
Pentru fiecare unitate și instituție evaluată, echipa de experți elaborează un raport care se face public pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Abrogat.
Eliminat.
Abrogat.
Eliminat.
Acreditarea sau reacreditarea se acordă pe o perioadă de cel mult 5 ani.
Eliminat.
Abrogat.
Abrogat.
Eliminat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Abrogat.
Unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare finanțate din fonduri publice, pe baza Strategiei naționale, sunt obligate
să elaboreze strategii proprii
să asigure monitorizarea modului de îndeplinire a obiectivelor prevăzute în planurile proprii
să organizeze periodic verificări asupra activității economico-financiare, precum și ale performantelor de management al cercetării, în scopul îmbunătățirii acestora
să raporteze anual Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării rezultatele și performanțele științifice. Impactul acestora în economie și în societate trebuie să fie dat publicității prin orice mijloace posibile, pentru o informare cât mai larga
să își organizeze compartimente de marketing în vederea creșterii gradului de aplicabilitate a cercetărilor finanțate din fonduri publice.
Strategia națională stabilește obiectivele de interes național și cuprinde mijloacele pentru realizarea acestora. Obiectivele principale ale Strategiei naționale sunt
promovarea și dezvoltarea sistemului național de cercetare-dezvoltare pentru susținerea dezvoltării economice și sociale a tarii și a cunoașterii
integrarea în comunitatea științifică internațională
protecția patrimoniului tehnico-științific românesc
dezvoltarea resurselor umane din activitatea de cercetare
dezvoltarea bazei materiale și finanțarea activității de cercetare.
Obiectivele Strategiei naționale sunt în concordanta cu obiectivele Programului de guvernare și ale strategiilor sectoriale și sunt stabilite pe baza consultării cu organele administrației publice centrale și locale, cu Academia Română și cu academiile de ramură, cu instituțiile de învățământ superior, cu unitățile de cercetare-dezvoltare, cu marii agenți economici, cu patronatele și cu sindicatele.
Strategia națională se actualizează periodic, în funcție de evoluția economico-socială.
Abrogat.
În vederea asigurării coordonării dintre ministerele cu atribuții în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, se înființează Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare, organism cu rol în procesul decizional, fără personalitate juridică, în coordonarea prim-ministrului. Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este unicul organism interministerial cu rol în procesul decizional în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.
Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este format din următorii membri cu drept de vot: prim-ministru, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, ministrul educației, ministrul finanțelor, ministrul energiei, ministrul investițiilor și proiectelor europene, secretarul general al Guvernului, președintele Academiei Române, precum și câte un reprezentant al Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești», al Academiei de Științe Medicale din România, al Academiei de Științe Tehnice din România, al Academiei Oamenilor de Știință și al Consiliului Național al Rectorilor.
La întrunirile Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare participă cu statut de observatori, fără drept de vot, conducătorii organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării, un reprezentant desemnat de către Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării, reprezentanții confederațiilor patronale reprezentative, un reprezentant desemnat de către Asociația Agențiilor pentru Dezvoltare Regională din România, precum și 3 reprezentanți ai mediului privat, cu experiență relevantă în sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare, desemnați prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului cercetării, inovării și digitalizării. Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare poate decide invitarea la întrunirile sale, ocazional, și a unor reprezentanți ai mediului privat și ai societății civile, cu statut de observator fără drept de vot.
Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este prezidat de către prim-ministrul României. Ministrul cercetării, inovării și digitalizării ocupă funcția de vicepreședinte.
Deciziile Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare se adoptă prin consens. În lipsa consensului, decizia aparține președintelui Comitetului.
Deciziile adoptate de Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare de la alin. (5) vor fi publicate pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare se reunește în ședințe trimestriale sau ori de câte ori este necesar. Regulamentul de organizare și funcționare a Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare se adoptă în prima ședință de lucru, prin consens, pe baza propunerii ministrului cercetării, inovării și digitalizării.
Anual, Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare prezintă Guvernului, în cadrul unei ședințe de Guvern, un raport de activitate.
Raportul menționat la alin. (7) va fi publicat pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare emite decizii și are în principal următoarele atribuții
stabilește prioritățile naționale în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării
asigură coordonarea integrată a politicilor naționale din domeniul cercetării, dezvoltării, inovării și specializării inteligente
asigură coordonarea cu mediul privat, societatea civilă și alte organisme din sectorul privat, asigurând consultarea acestora în procesul de luare a deciziilor
stabilește revizuirea sau modificarea politicilor și a cadrului legal pentru promovarea investițiilor în cercetare, dezvoltare și inovare, la propunerea ministerelor și instituțiilor publice
avizează elaborarea și modificarea Strategiei naționale și a Planului național în domeniu
emite un raport anual care cuprinde concluzii și recomandări privind sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare, pe care îl face public
evaluează activitatea și atribuțiile organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și propune modificări și completări ale atribuțiilor consiliilor consultative din coordonarea acestora, care se adoptă conform legislației în vigoare, pentru a asigura o structură consultativă adecvată și coerentă.
În vederea exercitării atribuțiilor sale, Comitetul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare poate dispune constituirea de grupuri de lucru la nivel tehnic, cu caracter temporar sau permanent.
Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare este asigurat de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, printr-un compartiment distinct în structura organizatorică a acestuia.
Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare asigură acestuia suportul tehnic necesar pentru a-și exercita atribuțiile.
Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare în colaborare cu celelalte direcții de specialitate ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării are rolul de a monitoriza și evalua implementarea Strategiei naționale în domeniul cercetării și evoluția întregului sistem de cercetare, dezvoltare și inovare.
În vederea asigurării coordonării la nivel tehnic, fiecare membru al Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare va desemna un reprezentant care va colabora cu Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare.
În vederea monitorizării implementării politicilor publice privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea, Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare identifică domeniile de cercetare și inovare în care România poate avea cele mai importante performanțe în contextul internațional și studiază evoluțiile naționale în cercetare, dezvoltare și inovare corelate cu tendințele internaționale, propunând Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare, dacă este cazul, măsuri de ajustare sau dezvoltare a politicilor publice privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea.
În vederea exercitării atribuțiilor sale, Secretariatul Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare poate coopta experți interni și internaționali în domeniile cercetării, inovării și specializărilor inteligente și beneficiază de sprijinul organismelor consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării.
Organismele consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării sprijină, la cerere, activitatea Comitetului Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare.
Raportul prevăzut la art. 40^2 lit. f) include propuneri privind stabilirea și actualizarea obiectivelor strategice specifice domeniului, inclusiv propuneri de revizuire la nivelul Strategiei naționale în domeniu, precum și modul de realizare a obiectivelor strategice propuse.
Implementarea Strategiei naționale se realizează prin: a) Planul național pentru cercetare-dezvoltare și inovare, denumit în continuare Plan național
planuri de cercetare ale autorităților publice centrale și locale, denumite în continuare planuri sectoriale
alte planuri, programe și proiecte de cercetare.
Planul național reprezintă instrumentul principal prin care se asigură
coordonarea, corelarea și realizarea politicilor naționale în domeniul cercetării-dezvoltării și al cunoașterii
corelarea politicilor din domeniul cercetării-dezvoltării și al inovării cu prioritățile de dezvoltare economică și socială susținute de ansamblul politicilor guvernamentale
coerența și continuitatea activităților din domeniul cercetării-dezvoltării, al cunoașterii și inovării.
Planul național conține programe de cercetare-dezvoltare-inovare.
Programele cuprinse în Planul național, aprobat prin hotărâre a Guvernului, se evaluează și se detaliază anual de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
La elaborarea, evaluarea și detalierea Planului național, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării consultă Colegiul consultativ, Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, Academia Română și academiile de ramură, precum și alți factori interesați.
Colegiul consultativ este principalul organ consultativ de specialitate, fără personalitate juridică, al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării și este format din cercetători și cadre didactice universitare recunoscuți/ recunoscute pe plan internațional și specialiști care provin din mediul economic. Structura și componența Colegiului consultativ sunt aprobate prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Regulamentul de organizare și funcționare a Colegiului consultativ, precum și a organelor de lucru ale acestuia se aproba prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Pentru activitatea desfășurată, membrii Colegiului consultativ și ai organelor de lucru ale acestuia sunt remunerați, în afara activității de bază, în funcție de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetare-dezvoltare, stabilit pentru unitățile bugetare.
Cheltuielile necesare funcționarii Colegiului consultativ sunt asigurate din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Pentru coordonarea științifică a unor programe din Planul național, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate înființa consilii consultative de nivel național, fără personalitate juridică. Structura, componența și regulamentul de funcționare ale acestor consilii se stabilesc prin ordin al conducătorului Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Pentru activitatea desfășurată, membrii consiliilor consultative de nivel național prevăzute la alin. (1) și ai organelor de lucru ale acestora sunt remunerați, în afara activității de bază, în funcție de numărul orelor efectiv lucrate, la nivelul maxim al gradului profesional cel mai mare din activitatea de cercetaredezvoltare stabilit pentru unitățile bugetare.
Cheltuielile necesare funcționării consiliilor consultative de nivel național prevăzute la alin. (1) sunt asigurate din bugetul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Planul național, inclusiv resursele financiare necesare, este elaborat și administrat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, se aproba prin hotărâre a Guvernului și se finanțează în sistem multianual. Cheltuielile anuale pentru realizarea Planului național se aproba prin bugetul de stat, în concordanta cu finanțarea multianuală angajată prin programele componente ale Planului național. Alocarea sumelor anuale pe programele componente ale Planului național se face prin ordin al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
Planurile sectoriale în domeniul cercetării-dezvoltării conțin programe și proiecte de interes prioritar pentru domeniul respectiv, sunt aprobate prin ordin al ordonatorilor principali de credite și se finanțează din bugetul acestora. Programele și proiectele din planurile sectoriale sunt avizate de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării.
La elaborarea planurilor sectoriale se solicita propuneri de teme de cercetare de la marii agenți economici din domeniu, de la unitățile de cercetare, instituții de învățământ superior, patronate, sindicate, asociații profesionale și alte structuri ale societății civile importante pentru domeniul respectiv. (3) Implementarea strategiilor de ramura și realizarea planurilor sectoriale de cercetare-dezvoltare se asigura de unitățile și instituțiile de cercetare-dezvoltare din domeniu, în urma atribuirii în sistem competițional sau în mod direct de către ministerele de resort, academiile de ramura sau/și de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, potrivit art. 47 .
Conducerea programelor prevăzute în Planul național sau a altor planuri, programe sau proiecte de cercetaredezvoltare și inovare ale autorităților contractante se poate face direct de către acestea sau se poate atribui, în baza caracterului de recurență, Unității executive pentru finanțarea învățământului superior, a cercetării, dezvoltării și inovării, instituțiilor și unităților cu profil de cercetare-dezvoltare și inovare sau de management al activității de cercetare-dezvoltare și inovare, academiilor de ramură, instituțiilor de învățământ superior acreditate, organizațiilor neguvernamentale, precum și operatorilor economici, pe bază de criterii de capabilitate, în sistem competițional sau în mod direct, potrivit legii.
Abrogat.
Abrogat.
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării poate atribui direct Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării conducerea de programe prevăzute în Planul național.
Conducerea programelor și a proiectelor finanțate în sistem competițional din fonduri de la bugetul de stat se atribuie pe baza următoarelor proceduri de selectare a contractorilor
licitație sau, după caz, proceduri competiționale simplificate, dacă urmează să fie selectat un singur contractor, pentru procurarea serviciilor de conducere a programelor, serviciilor de conducere a unor proiecte de mare complexitate, bunurilor sau altor servicii
evaluarea propunerilor de proiecte, dacă urmează să fie selectați mai mulți contractori, pentru procurarea serviciilor de conducere și/sau execuție a proiectelor de cercetare-dezvoltare și de inovare.
Stabilirea contractorilor pentru serviciile și bunurile prevăzute la alin. (5) se poate face în mod direct, în situațiile în care acestea nu pot fi procurate din mai multe surse.
Atribuirea conducerii programelor și realizării lucrărilor se face pe baza contractuală, conform normelor metodologice prevăzute la art. 60 alin. (2) .
Fiecărui conducător de program i se pot atribui programe/subprograme/module din Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare.