ORDONANȚĂ nr. 42 din 28 august 1997 (**republicată**) privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare***)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Pilotajul navelor maritime în porturi și pe căi navigabile interioare este serviciu de siguranță și se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care acestea îl arborează, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea și tarifele practicate.
Prin serviciul de pilotaj se asigură desfășurarea în condiții de siguranță a navigației navelor în porturi și pe căi navigabile interioare, prin intermediul unei persoane calificate și autorizate în acest sens, denumită în continuare pilot, și al unor mijloace specializate.
Pilotul nu face parte din echipajul navei și nu se substituie comandantului, căruia îi revine întreaga responsabilitate privind navigația și manevrele efectuate de nava aflată sub comanda sa.
În situația în care informațiile furnizate de pilot au fost eronate ori au fost transmise eronat cu bună știință, răspunderea pentru accidentul sau evenimentul produs revine pilotului. În acest caz administrația portuară și/sau de căi navigabile interioare, operatorul economic ori asociația profesională căreia îi aparține pilotul poartă răspunderea pentru daunele rezultate.
Comandantul navei pilotate are următoarele obligații
să furnizeze pilotului datele corecte privind pescajul, dimensiunile, tonajul, încărcătura, caracteristicile și puterea motoarelor, a propulsoarelor, manevrabilitatea, precum și orice alte caracteristici ale navei solicitate de pilot
să îl informeze pe pilot în cazul în care părăsește comanda navei, precum și despre persoana desemnată să îl înlocuiască.
Comandantul navei pilotate nu are dreptul să rețină pilotul la bord după ieșirea navei din zona sau din portul unde pilotajul este obligatoriu și are obligația să îl debarce în siguranță.
În cazul în care debarcarea nu se poate face în siguranță datorită condițiilor meteorologice și hidrologice, comandantul navei are obligația de a asigura debarcarea pilotului în cel mai apropiat loc sigur, precum și întoarcerea acestuia la locul său de reședință, pe cheltuiala navei.
Pe timpul cât se află la bordul navei pilotul are obligația de a furniza comandantului toate informațiile referitoare la zona sau portul respectiv, astfel încât nava să navigheze și să efectueze manevrele portuare în deplină siguranță.
Pilotul poate părăsi nava în următoarele situații, numai după ce a primit acordul comandantului
a acostat, respectiv a ancorat nava în siguranță
a scos nava în afară zonei sau portului în care pilotajul este obligatoriu
din motive obiective, a fost necesară înlocuirea sa de către un alt pilot.
În timpul cât se află la bordul navei sau după debarcare, pilotul are obligația de a anunța, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port, administrația portuară și/sau de căi navigabile interioare, după caz, despre
orice modificări apărute în zonele prin care a trecut și care pot pune în pericol siguranța navigației
orice accident sau eveniment petrecut cu nava pe care a pilotat-o sau la alte nave pe care le-a întâlnit
orice nerespectare de către comandantul navei pilotate a regulilor de navigație, de protecție a mediului și a celor privind transportul mărfurilor periculoase și poluante
funcționarea defectuoasă a unor echipamente sau instalații ale navei
începerea/terminarea manevrei și orice problemă privind siguranța navigației în timpul manevrei navei pilotate.
În cazul în care consideră că nava prezintă pericol pentru siguranța navigației sau pentru securitatea portului ori observă nereguli în desfășurarea manevrei, pilotul poate solicita căpităniei de port întreruperea navigației sau a manevrei navei pe care o pilotează, până la restabilirea circumstanțelor care fac posibilă navigația în siguranță.
Pilotul trebuie să dețină un brevet valabil pentru zona de navigație pentru care se asigură pilotajul navei, emis de Autoritatea Navală Română.
Modul de recrutare, formare profesională și perfecționare, de acordare, suspendare și retragere a brevetului piloților se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
Remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi, denumit în continuare remorcaj, este serviciu de siguranță și se efectuează sub controlul statului pentru toate navele, indiferent de pavilionul acestora, în mod nediscriminatoriu privind durata, calitatea și tarifele practicate.
Prin remorcaj se asigură desfășurarea în condiții de siguranță a navigației și a manevrelor portuare.
În timpul folosirii remorcherului comandantul și echipajul acestuia devin subordonați comandantului navei remorcate și respectă în totalitate ordinele primite din partea acestuia.
Remorcherul poate părăsi nava remorcată în următoarele situații, numai după ce a primit acordul comandantului navei remorcate
nava remorcată a acostat, respectiv a ancorat, în siguranță
nava remorcată a ieșit în afară zonei sau a portului unde remorcajul este obligatoriu
din motive obiective, a fost necesară înlocuirea cu un alt remorcher.
În timpul cât efectuează serviciul de remorcaj comandantul remorcherului are obligația de a anunța, în cel mai scurt timp posibil, căpitănia de port sau administrația portuară și/sau de căi navigabile, după caz, despre
orice modificări apărute în zonele prin care a trecut și care pot pune în pericol siguranța navigației
orice accident sau eveniment petrecut cu nava remorcată sau la alte nave pe care le-a întâlnit
orice nerespectare a regulilor de navigație de către comandantul navei remorcate
începerea/terminarea manevrei și orice problemă privind siguranța navigației apărută în timpul remorcajului.
În apele naționale navigabile ale României și în porturi, activitățile de scafandrerie se desfășoară numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei zonă de jurisdicție se desfășoară operațiunea.
Activitățile de scafandrerie se desfășoară numai de operatorii economici autorizați în conformitate cu prevederile legale.
Pentru începerea lucrărilor operatorul economic care desfășoară lucrările de scafandrerie este obligat să obțină un permis de lucru din partea căpităniei de port.
După obținerea permisului de lucru prevăzut la alin. (1) , operatorul economic va informa în scris și va depune o copie a permisului de lucru la administrația portuară și/sau de cale navigabilă interioară în a cărei zonă se desfășoară operațiunea.
Abrogat.
La terminarea lucrărilor prevăzute la art. 122^3 alin. (1) , operatorul economic va depune la căpitănia de port un raport privind derularea și rezultatele lucrărilor.
În cazuri de urgență, operatorii economici care desfășoară lucrări de scafandrerie vor interveni numai din dispoziția căpităniei de port.
Regulile de desfășurare a operațiunilor de scafandrerie în porturi și în apele naționale navigabile, precum și forma și conținutul permisului de lucru prevăzut la art. 122^3 alin. (1) se aprobă prin ordin al ministrului transporturilor.
Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, care intră în apele naționale navigabile sau în porturile românești, sunt obligate să respecte legislația națională privind navigația în apele naționale navigabile, intrarea, staționarea, operarea și ieșirea din porturi.
Pe timpul cât navighează în apele naționale navigabile ale României, operează sau staționează în porturile românești, navele maritime și de navigație interioară, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, trebuie
să aibă la bord toate actele, certificatele și documentele navei și ale echipajului, valabile, emise de autoritățile competente din statul al cărui pavilion îl arborează și/sau de societățile de clasificare agreate de respectivele autorități
să aibă la bord echipajul minim de siguranță prevăzut în certificatul eliberat de autoritatea competentă din statul al cărui pavilion îl arborează nava.
Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, pot ancora sau acosta în afară porturilor sau la malul unei căi navigabile numai în locurile aprobate în acest scop și care sunt semnalizate corespunzător.
Ancorarea sau acostarea în locurile prevăzute la alin. (1) se face cu informarea căpităniei de port în a cărei jurisdicție se află acestea.
În cazuri de forță majoră navele pot acosta și în afară zonelor prevăzute la alin. (1) , cu condiția luării tuturor măsurilor pentru a nu stânjeni navigația în siguranță a celorlalte nave și cu informarea imediată a căpităniei de port în a cărei jurisdicție și, după caz, a poliției de frontieră în a cărei zonă de jurisdicție s-a produs acostarea. Cazurile de forță majoră invocate de comandantul/ conducătorul de navă se verifică și se atestă de căpitănia de port în a cărei jurisdicție s-a produs evenimentul sau de căpitănia portului de destinație.
În cazuri de forță majoră când, pentru salvarea navei, a încărcăturii acesteia sau pentru evitarea poluării mediului, încărcătura a fost descărcată, parțial ori integral, pe malul apelor naționale navigabile, comandantul/conducătorul de navă are obligația să informeze cea mai apropiată căpitănie de port și, după caz, poliția de frontieră.
Situațiile în care operațiunile de încărcare/descărcare de mărfuri și/sau de pasageri se pot efectua în afară porturilor și condițiile în care aceste activități se pot desfășura se stabilesc de către Autoritatea Navală Română.
În apele naționale navigabile ale României următoarele activități se efectuează folosindu-se numai nave care arborează pavilionul român
remorcajul de manevră al navelor maritime în porturi
transportul piloților care asigură pilotajul la intrarea și ieșirea din porturi, în interiorul acestora și pe căile navigabile interioare
cabotajul, respectiv transportul de mărfuri și pasageri, efectuat între două sau mai multe porturi situate pe căile navigabile interioare ale României.
Ministerul poate autoriza ca activitățile prevăzute la alin. (1) să se execute și cu utilizarea unor nave care arborează pavilionul altor state.
Activitățile prevăzute la alin. (1) se pot efectua și cu nave care arborează pavilionul altor state, dacă în acordurile, în convențiile internaționale la care România este parte sau în legislația Uniunii Europene se prevede acest lucru.
Remorcajul de manevră al navelor de navigație interioară în porturile românești se efectuează după cum urmează
cu remorchere sau împingătoare asigurate de administrația portului respectiv
în cazul în care administrația portului nu poate asigura remorcherele sau împingătoarele necesare, manevra se poate executa cu remorcherele/împingătoarele asigurate de proprietarul/operatorul navei.
Efectuarea lucrărilor de reparații și dezmembrări la nave în afara șantierelor navale se face numai cu aprobarea căpităniei de port în a cărei zonă de jurisdicție se efectuează lucrările, în condițiile legii.
Activitatea de inspecție și control al navelor, personalului navigant și al activităților care se desfășoară în apele navigabile și în porturi se efectuează de Autoritatea Navală Română și căpităniile de port.
Reprezentanții Autorității Navale Române și ai căpităniilor de port, împuterniciți de către directorul general al Autorității Navale Române, au dreptul de inspecție și control, la orice oră din zi sau din noapte, la bordul navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, aflate în apele naționale navigabile sau în porturile românești. Activitatea de control se desfășoară în conformitate cu legislația națională și cu prevederile acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
Navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, au obligația, atunci când se află în apele naționale navigabile ale României și în porturile românești, să respecte dispozițiile Autorității Navale Române, ale căpităniilor de port și ale administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile interioare privind intrarea/ieșirea și navigația prin acestea, staționarea și operarea în porturi.
Autoritatea Navală Română, prin căpităniile de port, eliberează permisul de acostare a navelor, pe baza acceptului de intrare în port eliberat de administrația portului, și permisul de plecare a navelor din port.
În cazul navelor care vin din voiaj internațional, permisul de acostare se eliberează numai după obținerea permisului de liberă practică sanitară.
Pentru navele de navigație interioară permisul de acostare/plecare se eliberează numai în cazul în care sosesc/pleacă din/în voiaj internațional.
Autoritatea Navală Română are dreptul și obligația să controleze și să monitorizeze navele maritime care arborează pavilionul român și personalul navigant român, privind respectarea legislației naționale și, în principal, dacă
au actele de naționalitate valabile
au echipajul minim de siguranță prezent la bord
respectă prevederile convențiilor internaționale la care România este parte privind standardele tehnice și condițiile de muncă și de viață la bord
fiecare membru al echipajului deține brevetul sau certificatul de capacitate corespunzător funcției pe care o îndeplinește la bordul navei.
Abrogat.
În cazul în care constată că navele maritime care arborează pavilionul român nu respectă condițiile prevăzute la alin. (1) , Autoritatea Navală Română va reține navele sau va dispune stoparea operațiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea deficiențelor constatate ori poate aproba remedierea deficiențelor într-un șantier naval ales de către armator.
În cazul în care constată nerespectarea uneia sau mai multor condiții prevăzute la alin. (1) , Autoritatea Navală Română poate lua măsura suspendării ori retragerii dreptului de arborare a pavilionului român pentru acea navă ori retragerea documentului de conformitate companiei care operează nava.
Autoritatea Navală Română are dreptul și obligația de a controla navele care arborează pavilionul altor state, aflate în apele naționale navigabile și în porturile românești, sau care operează pe ori deasupra platoului continental, în ceea ce privește respectarea prevederilor acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
În cazul în care constată că navele prevăzute la alin. (1) nu respectă aceste prevederi, Autoritatea Navală Română va interzice accesul în apele aflate în jurisdicția României, va reține navele sau va dispune stoparea operațiunilor de încărcare/descărcare până la remedierea deficiențelor constatate ori poate aproba remedierea deficiențelor într-un șantier naval ales de către armator.
Autoritatea Navală Română are obligația de a notifica autorității competente a statului care a acordat acelei nave dreptul de a arbora pavilionul său și/sau, după caz, organizației recunoscute care a emis certificatul de clasă navei respective deficiențele constatate care au condus la reținerea, în condițiile legii, a navei.
În cazul în care remedierea deficiențelor constatate nu se poate face în portul în care nava a fost reținută, Autoritatea Navală Română poate autoriza plecarea navei către alt port, numai dacă aceasta poate să navigheze în condiții de siguranță, iar dacă portul respectiv se află pe teritoriul unui alt stat, va notifica în mod corespunzător autoritățile competente din acel stat.
Normele privind controlul statului portului asupra navelor care arborează pavilion străin se stabilesc prin ordin al ministrului transporturilor.
Căpităniile de port pot interzice ieșirea din porturi și/sau continuarea navigației în apele naționale navigabile a navelor, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, dacă acestea constată că
actele de bord sau certificatele tehnice ale navei lipsesc sau nu sunt valabile
navele au gaură de apă
funcționarea instalațiilor de guvernare și a celor de ancorare este defectuoasă
nava nu este înzestrată cu suficiente mijloace de salvare, de stingere a incendiilor, de semnalizare și de ancorare
încărcătura de pe punte periclitează stabilitatea navei sau împiedică vizibilitatea în navigație
stivuirea și arimarea mărfurilor în magazii sunt defectuoase, periclitând siguranța navigației
pescajul navei depășește pescajul maxim prevăzut în actele navei
pescajul navei nu permite trecerea prin zonele din apele naționale navigabile prin care aceasta urmează să navigheze
numărul pasagerilor îmbarcați depășește numărul prevăzut în actele navei
membrii echipajului nu posedă brevete sau certificate de capacitate corespunzătoare funcțiilor
la bordul navei nu se află echipajul minim de siguranță
în orice alte cazuri în care siguranța navei este periclitată sau nava ar periclita siguranța navigației în apele naționale navigabile ori nava constituie o sursă evidentă de poluare.
Căpităniile de port pot interzice plecarea oricărei nave dintr-un port sau dintr-un loc de staționare aflat în apele naționale navigabile, la solicitarea Autorității Navale Române, a administrațiilor portuare și/sau de căi navigabile, a altor autorități publice ale statului ori a unor operatori economici, pentru debite ale proprietarului sau operatorului navei ori ale proprietarului mărfii aflate pe navă față de respectivele autorități sau respectivii operatori economici.
În cazul în care proprietarul sau operatorul unei nave înregistrează debite față de instituțiile prevăzute la alin. (1) ori față de alți operatori economici, aceștia pot solicita căpităniei de port interzicerea plecării respectivei nave.
În cazurile prevăzute la alin. (2) interdicția de plecare a navei nu poate depăși 24 de ore din momentul primirii solicitării avizului de plecare a navei. După această perioadă, nava va fi reținută numai dacă solicitantul prezintă la căpitănia de port o încheiere executorie a instanțelor judecătorești. Reținerea poate înceta dacă proprietarul sau, după caz, operatorul navei ori proprietarul mărfii a făcut dovada constituirii unor garanții suficiente în raport cu creanța invocată și aceasta a fost acceptată de cel care a solicitat reținerea. În calculul celor 24 de ore nu se iau în considerare orele din zilele declarate legal ca nelucrătoare.
În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2) solicitarea privind interzicerea plecării navei va fi făcută în scris, răspunderea pentru interdicția de plecare revenind solicitantului.
Prevederile art. 123^1 nu se aplică navelor care arborează pavilion străin, folosite pentru servicii guvernamentale.
În cazul în care primesc, în scris, sesizări sau reclamații referitoare la infracțiuni la regimul navigației sau pe baza rapoartelor privind sinistrele, abordajele și orice avarie, căpităniile de port au dreptul și obligația să efectueze cercetări, să solicite sau să accepte efectuarea de expertize și să administreze probe în limitele competențelor lor.
În cazul în care primesc, în scris, reclamații și plângeri referitoare la abateri în legătură cu navigația sau care au avut loc pe nave, în porturi ori în apele naționale navigabile și sesizări cu privire la marfă și încărcătură, căpităniile de port fac cercetări în limita competenței lor și, în cazul în care este stabilită vinovăția unei persoane, procedează potrivit legii.
Căpităniile de port au dreptul să efectueze din oficiu cercetarea accidentelor de navigație sau alte cercetări la care au calitatea de a se sesiza din oficiu, atunci când consideră că acest lucru este necesar.
În cazurile în care în urma unui sinistru sau a unui naufragiu o navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, s-a pierdut ori a fost abandonată de echipajul ei sau numai de comandant, căpitănia de port în a cărei zonă de activitate s-a produs acest eveniment are obligația de a începe, fără întârziere, cercetările. În timpul cercetărilor căpitănia de port trebuie să stabilească circumstanțele în care s-a produs sinistrul sau naufragiul, cauzele care au condus la pierderea navei, să adune probe materiale și să ia măsurile necesare și suficiente pentru conservarea acestora, să întocmească un raport pentru a fi înaintat organelor abilitate, să continue cercetările și să stabilească responsabilitățile.