ORDONANȚĂ nr. 42 din 28 august 1997 (**republicată**) privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare***)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Raporturile de muncă ale membrilor echipajelor navelor care arborează pavilionul român cu angajatorii lor se stabilesc pe baza prevederilor legislației naționale, ale acordurilor și ale convențiilor internaționale la care România este parte, precum și pe baza contractelor colective de muncă și a celor individuale de ambarcare.
Timpul de lucru și cel de odihnă, precum și drepturile și condițiile de muncă și viață ce trebuie asigurate la bordul navelor care arborează pavilionul român se stabilesc în conformitate cu legislația muncii, cu acordurile și convențiile internaționale la care România este parte și cu prevederile contractului colectiv de muncă.
Pe perioada în care se află ambarcat, personalul care formează echipajul navei are dreptul la cazare și la hrană gratuită pe navă sau la alocație de hrană zilnică, care se acordă în cuantumul și în condițiile stabilite prin contractul colectiv de muncă și/sau prin contractul individual de ambarcare, pentru societățile comerciale, ori prin hotărâre a Guvernului, pentru instituțiile publice sau regiile autonome. Cheltuielile pentru hrană sau alocația zilnică de hrană se suportă de angajator din cheltuielile de exploatare, sunt deductibile fiscal și nu se includ în veniturile salariale supuse impozitării.
În cazul în care o navă care arborează pavilionul român efectuează voiaj internațional, membrii echipajului au dreptul la o diurnă în valută pe perioada voiajului, din care se reține contravaloarea hranei asigurate la bord. Nivelul diurnei și moneda în care se plătește, precum și nivelul contravalorii hranei se stabilesc prin contractul colectiv de muncă și prin contractul individual de ambarcare, în cazul societăților comerciale, sau prin hotărâre a Guvernului, în cazul instituțiilor publice sau al regiilor autonome.
Proprietarii sau operatorii navelor care arborează pavilionul român au obligația de a respecta prevederile acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte, referitoare la echipajele navelor.
Pentru echipamentul propriu pierdut sau distrus în timpul ambarcării, din cauza serviciului sau a unui eveniment de navigație și fără culpa sa, echipajul are dreptul la o despăgubire al cărei cuantum este stabilit prin contractul colectiv de muncă și/sau prin contractul individual de ambarcare.
Pentru navigația în zone de război, echipajul navei are dreptul de a cere repatrierea sau o compensație suplimentară drepturilor existente, stabilită prin contractul colectiv de muncă negociat.
Comandantul/conducătorul de navă exercită comanda pe navă și în acest scop este învestit cu autoritate asupra tuturor persoanelor ambarcate pe navă și îndeplinește atribuțiile ce îi revin potrivit prevederilor legislației naționale, instrucțiunilor proprietarului sau operatorului navei, precum și acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
Comandantul/conducătorul de navă este reprezentantul proprietarului sau operatorului navei în relațiile cu autoritățile.
În cazul în care comandantul/conducătorul de navă sau șeful mecanic îmbarcat la bordul unei nave care arborează pavilion român, indiferent de motiv, se află în imposibilitatea de a exercita comanda acelei nave, aceasta trece asupra altei persoane din echipaj, în ordine ierarhică, în conformitate cu legislația națională.
Fiecare preluare de comandă se înscrie în jurnalul de bord al navei, menționându-se circumstanțele care au determinat-o.
Comandantul/conducătorul de navă este responsabil de starea de navigabilitate a navei, de menținerea la bord a condițiilor pentru navigația în siguranță și de protecție a mediului, a condițiilor de muncă și viață pentru echipajul navei.
Înaintea începerii oricărui voiaj, precum și în timpul acestuia comandantul/conducătorul de navă trebuie să se asigure că nava îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (1) , în caz contrar acesta trebuind să informeze proprietarul sau, după caz, operatorul navei, pentru remedierea situației.
În cazul în care nava se află în pericol, comandantul/conducătorul de navă trebuie să acționeze pentru a salva persoanele care se află la bord, pentru a proteja nava și încărcătura și pentru a păstra în siguranță jurnalul de bord și celelalte documente ale navei și nu va părăsi nava, cu excepția cazului când nu mai există șanse reale de salvare a navei.
În cazul în care o navă care arborează pavilionul român este arestată, reținută sau sechestrată de autoritățile dintr-un alt stat, comandantul/conducătorul de navă va informa imediat cea mai apropiată misiune diplomatică a României și Autoritatea Navală Română.
În același mod trebuie să acționeze comandantul/ conducătorul de navă și în situația în care a fost revocată măsura arestării, reținerii sau sechestrării.
Comandantul/Conducătorul de navă, indiferent de pavilionul pe care îl arborează, atunci când nava se află în staționare ori navighează în apele naționale navigabile ale României, navighează în apele interioare naționale navigabile ale altor state sau în marea liberă și urmează să facă escală într-un port românesc, este obligat să informeze căpitănia portului cea mai apropiată și să întocmească un raport scris despre orice eveniment petrecut pe navă, precum: abordaj, avarie, poluare, incendiu, înec, acte de indisciplină sau revoltă la bord și altele asemenea, pe care îl va depune la căpitănia portului de escală.
Comandantul/conducătorul de navă este obligat să depună raportul asupra evenimentelor prevăzute la alin. (1) , după cum urmează
la căpitănia de port în a cărei jurisdicție se afla nava în momentul producerii incidentului
la căpitănia primului port românesc în care va sosi nava, dacă în momentul evenimentului nava se afla în marș în apele naționale navigabile ale României, în marea liberă sau dacă evenimentul s-a produs pe căile navigabile interioare între ultimul port străin și primul port din apele naționale ale României.
În cazul în care navele care arborează pavilionul român se află în afară apelor naționale navigabile ale României, raportul comandantului/ conducătorului de navă privind evenimentele prevăzute la art. 77 alin. (1) se depune după cum urmează
la autoritatea locală competentă în domeniul navigației, dacă evenimentul s-a produs în apele aparținând unui alt stat, fie că nava se afla în marș, fie că se afla în staționare; raportul va fi trimis la Autoritatea Navală Română și la misiunea diplomatică a României în acel stat
la autoritatea locală competentă în domeniul navigației din primul port de escală a navei, dacă evenimentul s-a produs în marea liberă; raportul va fi trimis la Autoritatea Navală Română și la misiunea diplomatică a României în statul în care se află portul de escală.
Dacă raportul se depune după acest termen, comandantul/conducătorul de navă devine răspunzător de eventuala dispariție a probelor sau de imposibilitatea conservării lor, precum și de consecințele acestora.
În cazul în care evenimentul se produce în timpul operațiunilor de încărcare/descărcare, comandantul/ conducătorul de navă este obligat să anunțe despre producerea evenimentului, în afară de căpitănia de port, și pe operatorul portuar.
Prin raport al comandantului/conducătorului de navă se înțelege inclusiv protestul sau reclamația pe care o face comandantul/conducătorul de navă, în cazul tuturor evenimentelor prevăzute la art. 77 alin. (1) .
În situații deosebite, comandantul/ conducătorul de navă are dreptul de a impune măsuri excepționale la bordul navei, în funcție de gravitatea situației.
Comandantul/conducătorul de navă are dreptul să izoleze orice persoană aflată la bord, dacă acțiunile acesteia, chiar dacă nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracțiuni, pun în pericol siguranța navei, a persoanelor sau a lucrurilor aflate pe navă.
Comandantul/conducătorul de navă are obligația de a face cercetările care se impun în cazul în care la bordul navei sunt descoperite elemente ale unei infracțiuni prevăzute de legislația română, să acorde persoanei acuzate dreptul la apărare, să o protejeze pe ea și proprietățile ei, să o rețină în condiții normale de viață la bord și să o predea autorităților competente din primul port de escală, împreună cu documentele întocmite în timpul cercetării.
Comandantul/conducătorul de navă are obligația de a consemna în jurnalul de bord al navei evenimentele prevăzute la alin. (1) și să informeze în scris misiunea diplomatică a României din statul în al cărui port face escală nava.
Comandantul/conducătorul de navă are obligația de a înregistra în jurnalul de bord nașterile, căsătoriile și decesele care au loc la bordul navei și are dreptul și obligația de a certifica testamentul unei persoane aflate la bord, când nava se află în marș. Certificarea acordată de comandantul/conducătorul de navă este echivalentă cu certificarea acordată de un notar public.
Abrogat.
Abrogat.
Asistența și salvarea navelor aflate în pericol pe mare sau în apele naționale navigabile, a bunurilor, a încărcăturii și a persoanelor aflate la bordul acestora sunt reglementate prin prevederile legislației naționale și ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte.
În cazul în care comandantul/conducătorul de navă care arborează pavilionul român primește un mesaj care indică faptul că o navă se află în pericol, este obligat ca, în măsura în care nu își pune în primejdie nava, echipajul, pasagerii și/sau încărcătura, să se deplaseze cu toată viteza posibilă în respectivele circumstanțe către acea navă pentru a-i acorda asistența necesară și pentru a salva persoanele aflate în pericol la bordul acelei nave.
Comandantul/conducătorul de navă este obligat a acorda, după abordaj, asistență celeilalte nave, echipajului și pasagerilor acesteia și, în măsura posibilului, a indica celeilalte nave numele propriei sale nave, portul său de înmatriculare și portul cel mai apropiat la care va ajunge.
Comandantul/conducătorul de navă nu mai are obligația de asistență și salvare în cazul în care comandantul/conducătorul navei aflate în pericol refuză expres ajutorul, precum și atunci când s-a primit informația că ajutorul nu mai este necesar.
Motivele de neacordare a ajutorului prevăzut la alin. (1) se vor consemna în jurnalul de bord.
Asistența și salvarea navei, a încărcăturii și/sau a bunurilor aflate pe aceasta se fac potrivit înțelegerii cu comandantul/conducătorul de navă sau cu proprietarul ori cu operatorul acesteia. Înțelegerea poate fi scrisă sau transmisă prin orice mijloc de comunicație și consemnată în jurnalul de bord.
În cazul în care nava în pericol se află în apele naționale navigabile și comandantul/conducătorul de navă, proprietarul sau operatorul acesteia întârzie nejustificat încheierea unei înțelegeri pentru asistență ori salvare și căpitănia de port, în a cărei jurisdicție se află nava în pericol, consideră că respectiva navă constituie un pericol real pentru siguranța navigației, pentru mediu sau pentru populația din împrejurimi, aceasta poate dispune instituțiilor ori operatorilor economici specializați sau altor nave disponibile intervenția pentru salvare.
Pentru cazul prevăzut la alin. (2) proprietarul sau operatorul navei ori, după caz, proprietarul mărfii salvate va suporta cheltuielile ocazionate de intervenția ordonată de căpitănia de port.
Ordinele căpităniei de port, prevăzute la alin. (2) , sunt obligatorii pentru toate navele, indiferent de pavilionul pe care îl arborează.
În cazul prevăzut la alin. (2) căpitănia de port are obligația să întocmească un document care trebuie să cuprindă: situația de pericol în care se află nava, numele navelor și ale persoanelor care au participat la această activitate din dispoziția sa, conformarea operațiunilor de salvare dispuse de ea, precum și a cheltuielilor aferente acestor operațiuni. Acest document, aprobat de Autoritatea Navală Română, constituie titlu executoriu pentru recompensa de salvare cuvenită fiecărui participant, persoană juridică.
În toate cazurile de sinistru, calamitate, de pericol, poluare și altele asemenea sau de interes general, apărute pe mare, în apele naționale navigabile ori în porturi, Autoritatea Navală Română, prin căpitănia de port în a cărei jurisdicție s-au produs acestea, coordonează toate activitățile de salvare și de limitare a efectelor acestora.
În situațiile prevăzute la alin. (1) căpitănia de port poate cere concursul navelor și al echipajelor aflate în port sau în apropiere, precum și al oricărei persoane care desfășoară o activitate de transport naval, acestea fiind obligate să acorde sprijinul solicitat și să respecte ordinele date de căpitănia de port.
În caz de imposibilitate sau dacă, în circumstanțele speciale în care s-ar afla, comandantul/conducătorul de navă consideră că nu este rațional și nici necesar să acorde ajutorul său, el este obligat să înscrie în jurnalul de bord motivul pentru care nu poate să facă aceasta.
Documentele de confirmare a operațiunilor de salvare a navelor și/sau de limitare a efectelor cazurilor prevăzute la art. 90 alin. (2) , aflate în pericol pe mare, în apele naționale navigabile sau în porturile românești, întocmite de căpitănia de port și însoțite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operațiuni, precum și cele privind paza și administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.
Executarea titlului prevăzut la alin. (1) , de către unitatea creditoare, se face cu prioritate înaintea oricărei alte creanțe.
În cazul în care pe mare, în apele naționale navigabile sau în porturile românești a avut loc sinistrul sau salvarea unei nave care arborează pavilion străin, Autoritatea Navală Română are obligația să informeze imediat oficiul consular al statului al cărui pavilion îl arborează nava.
În cazul sinistrului unei nave care arborează pavilionul unui stat cu care statul român a încheiat acorduri internaționale, se vor aplica dispozițiile din aceste acorduri privind termenele, condițiile de informare și relațiile cu oficiul consular al statului respectiv.
Asistența și salvarea navelor remorcate sau împinse ori a încărcăturii acestora de către nava care le remorchează sau le împinge dau dreptul salvatorilor la recompensă numai în cazurile în care evenimentul nu s-a produs din culpa echipajului remorcherului sau al împingătorului, dacă acesta a prestat servicii excepționale care nu pot fi considerate ca efectuate în îndeplinirea contractului de remorcare.
Comandantul/conducătorul de navă și ceilalți membri ai echipajelor navelor care au participat la operațiunile de asistență și salvare, precum și angajații aparținând unităților de pe uscat participante, care au contribuit efectiv la organizarea și la efectuarea operațiunilor de asistență și salvare, sunt îndreptățiți să primească o parte din recompensa de salvare. Aceștia sunt îndreptățiți să primească o parte din recompensa de salvare și în cazul în care operațiunile de asistență și salvare au avut loc între nave aparținând aceleiași persoane juridice sau fizice.
Personalul din cadrul Autorității Navale Române și personalul operativ din cadrul căpităniilor de port, care coordonează și participă direct la operațiunile de salvare, au dreptul la o primă de salvare în cuantum de 5% din valoarea netă a recompensei de salvare, pe care beneficiarii recompensei de salvare au obligația să o plătească.
Activitatea de căutare și salvare a vieții omenești pe mare și în apele naționale navigabile se organizează de către minister, în conformitate cu acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
Activitatea de căutare și salvare a vieții omenești, prevăzută la alin. (1) , se efectuează în mod gratuit de statul român, în conformitate cu prevederile acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte, pentru orice persoană, indiferent de naționalitatea acesteia.
Centrul de coordonare a activității de căutare și salvare a vieții omenești pe mare se organizează și funcționează în cadrul Autorității Navale Române.
Fondurile necesare pentru achiziționarea și întreținerea navelor, a echipamentelor și a instalațiilor utilizate la căutarea și salvarea vieții omenești de către instituțiile publice, regiile autonome sau companiile naționale aflate sub autoritatea ori în subordinea ministerului, după caz, se asigură din alocații de la bugetul de stat pentru cheltuieli de capital, în limita sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul ministerului.
Îndeplinirea obligațiilor ce revin statului din prevederile convențiilor internaționale privind prevenirea poluării apelor de către navele aflate în apele naționale navigabile și coordonarea acțiunilor de depoluare se asigură de către minister, prin instituțiile aflate în subordinea sau sub autoritatea sa, prin delegare de competență.
Coordonarea activităților de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naționale navigabile și de intervenție pentru depoluare se deleagă Autorității Navale Române.
În cadrul Autorității Navale Române se organizează și funcționează Centrul de coordonare a activităților de prevenire a poluării apelor de către navele aflate în apele naționale navigabile și de intervenție pentru depoluare.
Activitatea de intervenție în caz de poluare a apelor naționale navigabile de către nave se efectuează de agenți economici care dețin mijloacele necesare, la solicitarea Autorității Navale Române.
Poluatorul are obligația de a suporta cheltuielile ocazionate de intervenția pentru depoluarea apelor naționale navigabile, limitarea și îndepărtarea consecințelor poluării, în cazul poluării acestora de către nave.
Navele eșuate, scufundate, părăsite sau abandonate în apele naționale navigabile reprezintă un pericol pentru siguranța navigației și pentru mediu.
Dacă o navă eșuează sau se scufundă în apele naționale navigabile, proprietarul ori operatorul navei are obligația de a dezeșua sau de a ranflua nava și de a curăța albia. Căpitănia de port în a cărei jurisdicție s-a produs evenimentul va notifica în scris proprietarului sau operatorului navei termenul limită de începere a acestor operațiuni.
În funcție de situația concretă acest termen va fi cuprins între 10 și 60 de zile de la data notificării.
În caz de neîndeplinire a obligației prevăzute la alin. (1) de către proprietar sau operator, căpitănia de port va solicita administrației portuare și/sau de căi navigabile interioare a zonei respective să efectueze aceste operațiuni în contul și pe cheltuiala proprietarului ori operatorului navei, direct sau prin intermediul unui agent economic specializat.
Prevederile art. 103 se aplică și în cazul mărfurilor sau al altor bunuri scufundate în apele naționale navigabile.
În situațiile prevăzute la art. 103 alin. (3) și la art. 104 , administrația portuară și/sau de căi navigabile interioare a zonei respective este îndreptățită să vândă, în condițiile legii, cu avizul căpităniei de port, bunurile ce nu se pot păstra sau a căror conservare necesită o cheltuială mai mare decât valoarea lor.
Sumele obținute prin vânzare vor fi păstrate de administrația portuară și/sau de căi navigabile interioare respectivă și vor sta la dispoziția celor care fac dovada că au fost proprietarii acelor bunuri, mai puțin sumele care reprezintă cheltuielile de scoatere la suprafață, precum și cele privind valorificarea acestora.
După terminarea operațiunilor de scoatere a navei și a încărcăturii, căpitănia de port în a cărei jurisdicție s-a întâmplat sinistrul va face publicitate pentru înștiințarea persoanelor interesate, invitându-le să-și dovedească drepturile pe care le au asupra bunurilor salvate. Înștiințarea se va face prin publicarea anunțului într-un ziar local, în unul național și, după caz, în unul de circulație internațională, precum și prin mijloace electronice și afișarea la sediul căpităniei de port.
Dacă în termen de 90 de zile de la data înștiințării cei interesați nu se prezintă pentru a-și lua în primire bunurile salvate, administrația portuară și/sau de căi navigabile interioare a zonei respective va proceda la vânzarea acestora, în condițiile legii. Sumele rezultate din vânzare sunt utilizate de aceasta pentru acoperirea cheltuielilor efectuate cu ocazia operațiunilor de ranfluare a navei, a cheltuielilor și a primei de salvare, după caz, a plății taxelor și a altor plăți către bugetul de stat, precum și a altor cheltuieli generate de îndeplinirea procedurilor prevăzute în acest capitol. Suma rămasă este consemnată de căpitănia de port și este păstrată într-un cont distinct de către administrația portuară și/sau de căi navigabile interioare a zonei respective.
Dacă până la împlinirea unui an de la data consemnării sumei rămase, conform alin. (2) , cei interesați nu și-au valorificat drepturile sau dacă pretențiile formulate înăuntrul aceluiași termen în fața organelor de jurisdicție au fost respinse prin hotărâre definitivă și irevocabilă, atunci suma consemnată se face venit la bugetul de stat.
În cazul în care căpitănia de port consideră că eșuarea sau scufundarea unei nave în apele naționale navigabile constituie un pericol iminent pentru navigație, aceasta va notifica, în scris, proprietarului sau operatorului navei să procedeze în maximum 24 de ore de la notificare la începerea operațiunilor de scoatere a navei și la curățarea fundului albiei.
În cazul în care proprietarul sau operatorul navei nu începe aceste operațiuni în termenul prevăzut la alin. (1) , căpitănia de port va proceda în conformitate cu prevederile art. 103 alin. (3) .
În situații excepționale în care pericolul de navigație sau poluare determină acțiunea imediată, căpitănia de port dispune administrației portuare și/sau de căi navigabile interioare a zonei respective efectuarea operațiunilor, fără notificarea scrisă prevăzută la alin. (1) .
În situația în care proprietarul sau operatorul navei nu restituie cheltuielile ocazionate de operațiunile de dezeșuare sau ranfluare și de curățare a albiei, nava și toate bunurile recuperate, rămase în custodia administrației portuare și/sau de căi navigabile interioare a zonei respective, vor fi vândute de către aceasta, în conformitate cu prevederile legale.
Sumele obținute din vânzare vor fi utilizate pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de operațiunile de dezeșuare sau ranfluare și de limitare și îndepărtare a consecințelor, precum și de curățare a albiei, pentru plata creanțelor către căpitănia de port și administrația portuară și/sau de căi navigabile interioare care grevează nava, eventuala diferență rămânând la dispoziția proprietarului sau a operatorului navei.
În cazul în care cheltuielile prevăzute la alin. (2) depășesc suma obținută prin vânzare, proprietarul/operatorul navei sau reprezentanții acestora rămân obligați la plata diferenței.
Documentele de confirmare a operațiunilor de scoatere a epavelor, de ranfluare a navelor scufundate sau eșuate, de scoatere a bunurilor scufundate, de curățare a albiei, precum și de limitare și îndepărtare a consecințelor, întocmite de căpitănia de port și însoțite de calculele justificative privind cheltuielile ocazionate de efectuarea acestor operațiuni, precum și cele privind paza și administrarea bunurilor salvate constituie titlu executoriu.
Executarea titlului prevăzut la alin. (1) de către unitatea creditoare se face cu prioritate înaintea oricărei alte creanțe.