LEGE nr. 99 din 26 mai 1999 (*actualizata*) privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice (actualizata până la data de 21 aprilie 2003*)

Prezenta ordonanță se aplică operațiunilor de leasing prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioadă determinata dreptul de folosință asupra unui bun al cărui proprietar este celeilalte părți, denumita utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfârșitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga să respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale. Utilizatorul poate opta pentru cumpararea bunului înainte de sfârșitul perioadei de leasing, dacă părțile convin astfel și dacă utilizatorul achita toate oblibațiile asumate prin contract.

Operațiunile de leasing pot avea ca obiect bunuri imobile, precum și bunuri mobile de folosință indelungata, aflate în circuitul civil, cu excepția înregistrărilor pe banda audio și video, a pieselor de teatru, manuscriselor, brevetelor și a drepturilor de autor."

În cadrul unei operațiuni de leasing poate avea calitatea de finantator o societate de leasing, persoana juridica română sau străină.

Calitatea de utilizator o poate avea orice persoană fizica sau juridica, română sau străină."

Contractul de leasing trebuie să cuprindă minimum urmatoarele elemente

Contractul de leasing financiar trebuie să cuprindă, pe lângă elementele prevăzute la alin. (1), urmatoarele

Părțile pot conveni și alte clauze. Art. 3^2

Drepturile reale ale finanțatorului asupra bunului utilizat în baza unui contract de leasing sunt opozabile judecatorului-sindic, în situația în care utilizatorul se afla în reorganizare judiciara și/sau faliment, în conformitate cu dispozitiile Legii nr. 64/1995 , cu modificările ulterioare.

Dacă utilizatorul se afla în dizolvare și/sau lichidare, dispozitiile alineatului precedent se aplică și lichidatorului numit potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată."

În cazul în care utilizatorul refuza sa primeasca bunul la termenul stipulat în contractul de leasing sau dacă se afla în stare de reorganizare judiciara și/sau faliment, societatea de leasing are dreptul de a rezilia unilateral contractul de leasing cu daune-interese.

Finantatorul nu raspunde dacă bunul care face obiectul contractului de leasing nu este livrat utilizatorului."

Societățile de leasing, persoane juridice române, se infiinteaza și funcționează potrivit Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată.

Societățile de leasing sunt societăți comerciale care au în obiectul de activitate desfășurarea operațiunilor de leasing și un capital social minim, subscris și varsat integral la înființare, de 500 milioane lei."

Bunurile mobile care sunt introduse în tara de către utilizatori, persoane fizice sau juridice române, în baza unor contracte de leasing incheiate cu societăți de leasing, persoane juridice straine, se încadrează în regimul vamal de admitere temporara, pe toata durata contractului de leasing, cu exonerarea totala de la obligația de plată a sumelor aferente drepturilor de import, inclusiv a garantiilor vamale.

Bunurile mobile care sunt introduse în tara de societățile de leasing, persoane juridice române, în baza unor contracte de leasing incheiate cu utilizatori, persoane fizice sau juridice române, se încadrează în regimul vamal de import, cu exceptarea de la plata a sumelor aferente tuturor drepturilor de import.

În cazul în care utilizatorul, din vina societatii de leasing sau a furnizorului, nu și-a exercitat dreptul de optiune prevăzut în contract, privind prelungirea termenului de leasing sau achizitia bunului, iar bunul nu a fost restituit, utilizatorul este obligat sa plateasca taxele vamale la valoarea reziduala a bunului, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului.

În cazul achizitionarii bunurilor introduse în tara în condițiile alin. (1) și (2), utilizatorul este obligat sa achite taxa vamala calculată la valoarea reziduala a bunului din momentul incheierii contractului de vanzare-cumparare, care nu poate fi mai mica de 20% din valoarea de intrare a bunului.

Termenul în cadrul caruia bunurile urmeaza să fie restituite sau sa primeasca o noua destinatie vamala este cel convenit între părți prin contractul de leasing, dar nu poate fi mai mare de 7 ani de la data introducerii în tara a bunului.

Subansamblurile și componentele introduse în tara de societățile de leasing în scopul producerii de bunuri care vor face obiectul unor contracte de leasing sunt exceptate de la plata taxelor vamale și a taxei pe valoarea adăugată."

Între sedintele adunarilor generale, cel mult de doua ori în cursul unui exercitiu financiar, actionarii au dreptul de a se informa asupra gestiunii societatii, consultand documentele prevăzute în actul constitutiv, în conformitate cu art. 8 lit. i). Ei vor putea cere, pe cheltuiala lor, copii legalizate de pe acestea. În urma consultării actionarii vor putea sesiza, în scris, consiliul de administratie, care va trebui să le răspundă tot în scris, în termen de 15 zile de la inregistrarea sesizarii.

Dacă consiliul de administratie nu va raspunde în termenul stabilit la alin. (1), actionarii se vor putea adresa instanței competente, care va putea obliga societatea la plata unei sume de bani pentru fiecare zi de intarziere. Art. 133^2. -

Unul sau mai mulți actionari, detinand cel puțin 10% din actiunile reprezentand capitalul social, vor putea cere - individual sau împreună - instanței sa desemneze unul sau mai mulți experti, insarcinati sa analizeze anumite operațiuni din gestiunea societatii și sa intocmeasca un raport, care să le fie inmanat și, totodata, predat oficial cenzorilor societatii, spre a fi analizat și a se propune măsuri corespunzătoare.

Onorariile expertilor vor fi suportate de societate, cu excepția cazurilor în care sesizarea a fost facuta cu rea-credinta."

Toate cheltuielile aferente procedurii instituite prin prezenta lege vor fi suportate din averea debitorului.

Plățile se vor face dintr-un cont deschis la o unitate a unei societăți bancare, pe bază de dispozitii emise, în cursul procedurii de reorganizare, de debitor sau de judecatorul-sindic, iar în cursul falimentului, numai de judecatorul-sindic.

În lipsa disponibilitatilor în contul debitorului se va utiliza fondul de lichidare, constituit din taxele platite de persoanele fizice și/sau juridice registrului comerțului pentru serviciile prestate de acesta.

Fondul prevăzut la alin. (3) va fi constituit prin majorarea cu 10% a taxelor percepute de oficiile registrului comerțului.

Acoperirea cheltuielilor de lichidare a societatilor la care statul detine pachetul de control se va face de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participatiilor Statului din veniturile realizate din privatizare."

Curtea de apel va fi instanța de recurs, pentru hotărârile date de judecatorul-sindic, în baza art. 10.

Recursul va fi judecat în termen de 30 de zile de la inregistrarea dosarului la curtea de apel, citarea părților urmand a fi facuta prin publicitate, în condițiile art. 95 din Codul de procedură civila. (3) Prin derogare de la art. 300 alin. 3 și 4 din Codul de procedură civila, hotărârile judecatorului-sindic, cu excepția celei de respingere a contestației debitorului - facuta în temeiul art. 26 alin. 5 -, nu vor putea fi suspendate de instanța de recurs."

Creditorii cunoscuti vor fi convocati de către administrator sau de lichidator ori de cate ori va fi necesar; adunarea creditorilor va fi convocata însă și la cererea creditorilor detinand creante în valoare de cel puțin 50% din valoarea totala a acestora. La prima sedinta ei vor fi convocati de judecatorul-sindic, în condițiile prevăzute la art. 28.

La sedintele adunarii creditorilor vor participa debitorul și 2 delegați ai salariatilor acestuia, votand pentru creantele reprezentand salariile și alte drepturi banesti.

De asemenea, la adunarea creditorilor va putea participa un reprezentant al camerei de comert și industrie teritoriale.

Prima sedinta a adunarii creditorilor va fi prezidata de judecatorul-sindic, iar celelalte, de către administrator sau lichidator."

În cadrul sedintelor adunarii creditorilor acestia vor avea dreptul sa analizeze situația debitorului, masurile luate de administrator sau de lichidator și efectele acestora și sa propuna, motivat, și alte măsuri.

Planul de reorganizare sau de lichidare va fi supus votului adunarii creditorilor, în condițiile stabilite la art. 63 din prezenta lege."

În cadrul primei ședințe adunarea creditorilor va alege, cu majoritate simpla, un comitet format din 3-5 creditori dintre cei cu creante garantate și cei chirografari, care se vor fi oferit voluntar. Dacă nu se va obtine aceasta majoritate, comitetul va fi desemnat de judecatorul-sindic." 15. Articolul 16 va avea urmatorul cuprins: "Art. 16. -

Comitetul creditorilor face parte dintre cei indreptatiti ca, atunci când nu a fost propus de debitor sau nu a fost confirmat un plan de reorganizare, sa ceara judecatorului-sindic sa ridice debitorului dreptul de a-și mai conduce activitatea.

Comitetul creditorilor poate fi autorizat de judecatorul-sindic să introducă acțiuni pentru anularea unor transferuri cu caracter patrimonial - facute de debitor în frauda creditorilor -, atunci când astfel de acțiuni nu au fost introduse de administrator sau de lichidator."

În cadrul primei ședințe a adunarii creditorilor creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totala a creanțelor pot decide angajarea unui administrator - persoana fizica sau societate comerciala -, stabilindu-i și retributia, indiferent dacă, prin hotărârea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic a desemnat un administrator.

Creditorii nemultumiti pot contesta aceasta decizie în termen de 5 zile la judecatorul-sindic, care va solutiona, de urgenta și deodata, toate contestațiile printr-o sentinta, prin care va desemna administratorul propus de creditori sau, după caz, va menține administratorul desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii.

Dacă în termenul stabilit la alin. (2) decizia adunarii creditorilor nu este contestata, judecatorul-sindic, printr-o încheiere, va desemna administratorul propus de creditori, dispunand totodata încetarea atribuțiilor administratorului pe care l-a desemnat prin hotărârea de deschidere a procedurii.

Administratorul, persoana fizica, sau delegatul permanent, persoana fizica, al societatii comerciale administratoare va trebui să fie contabil autorizat, expert contabil, licentiat în studii economice sau în drept ori inginer și să aibă cel puțin 5 ani de activitate practica - economica sau juridica.

Dacă creditorii nu decid angajarea unui administrator, judecatorul-sindic poate dispune, în aceeasi zi, printr-o încheiere, desemnarea unui administrator, dacă nu fusese desemnat un administrator prin hotărârea de deschidere a procedurii."

al articolului 21 va avea urmatorul cuprins: "f) o declaratie prin care debitorul își arata intentia de a-și reorganiza activitatea sau de a-și lichida averea, conform unui plan, în vederea achitarii datoriilor sale; dacă aceasta declaratie nu va fi depusa până la expirarea termenului stabilit la alin. (2), se va considera ca debitorul este de acord cu începerea procedurii falimentului." 22. Articolul 25 va avea urmatorul cuprins: "Art. 25

Dacă cererea debitorului corespunde condițiilor stabilite la art. 20, 21 și 23, judecatorul-sindic va da o încheiere de deschidere a procedurii, pe care o va notifica în condițiile art. 27. În cazul în care creditorii se opun la aceasta cerere în termen de 15 zile de la emiterea notificarii, judecatorul-sindic îi va cita, împreună cu debitorul, la o sedinta în urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile.

În termen de 48 de ore de la inregistrarea cererii creditorilor/camerei de comert și industrie teritoriale judecatorul-sindic va comunică cererea, în copie, debitorului și va dispune afisarea unei copii la usa instanței.

Dacă în termen de 5 zile de la primirea copiei debitorul contesta ca ar fi în incetare de plati, în condițiile stabilite la art. 24, judecatorul-sindic va tine, în termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati creditorii care au introdus cererea, debitorul și camera de comert și industrie teritoriala. (4) La cererea debitorului judecatorul-sindic îi poate obliga pe creditorii care au introdus cererea sa consemneze, în termen de 5 zile, la o banca comerciala, o cautiune de cel mult 30% din valoarea creanțelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, dacă cererea lor va fi admisa. Dacă cererea va fi respinsa, cautiunea poate fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitor. Dacă nu este consemnata în termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.

Dacă judecatorul sindic stabileste ca debitorul este în incetare de plati, îi va respinge contestația și va deschide procedura printr-o sentinta.

Dacă judecatorul-sindic stabileste ca debitorul nu este în incetare de plati, respinge cererea creditorilor și dispune ca sentinta să fie afisata la usa instanței. În cazul respingerii cererii, aceasta va fi considerata ca lipsita de orice efect chiar de la inregistrarea ei.

Dacă debitorul nu contesta în termenul prevăzut la alin. (3) ca ar fi în incetare de plati, judecatorul-sindic va da o încheiere de deschidere a procedurii.

Prin incheierea sau, după caz, sentinta de deschidere a procedurii judecatorul-sindic va desemna, dacă este necesar, un administrator, stabilindu-i atribuțiile, potrivit art. 17^1, precum și retributia

Notificarea va cuprinde convocarea sedintei adunarii creditorilor, care va trebui să aibă loc în cel mult 30 de zile de la deschiderea procedurii, termenul limita pentru inregistrarea creanțelor asupra averii debitorului și cerințele pentru ca o creanta înregistrată să fie considerata valabila." 28. Articolul 29 va avea urmatorul cuprins: "Art. 29. -

Debitorul va trebui să depună la dosarul cauzei actele cerute prin art. 21 alin. (1), în termen de 10 zile de la deschiderea procedurii, potrivit art. 26 alin. (5) sau (7).

Nerespectarea fără motive intemeiate a dispozitiei prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă civila de 200.000 lei pe zi de intarziere, amenda care va fi imputata persoanelor care îl reprezinta legal pe debitor.

Cuantumul amenzii stabilite la alin. (2) se va modifica periodic, prin hotărâre a Guvernului, în functie de indicele inflatiei."

După ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 26, este interzis administratorilor societatii comerciale, sub sancțiunea nulitatii, sa instraineze, fără acordul judecatorului-sindic, actiunile sau părțile lor sociale, deținute la debitorul care face obiectul acestei proceduri.

Judecatorul-sindic va dispune indisponibilizarea acțiunilor sau a părților sociale, potrivit alin. (1), în registrele speciale de evidenta sau în conturile înregistrate electronic."

Administratorul/lichidatorul poate introduce la tribunal acțiuni pentru anularea constituirilor sau transferurilor de drepturi patrimoniale către terti și pentru restituirea de către acestia a bunurilor transmise și a valorii altor prestatii executate, realizate de debitor prin urmatoarele acte

Urmatoarele operațiuni comerciale, incheiate, în anul anterior deschiderii procedurii, cu persoane aflate în raporturi juridice cu debitorul, vor putea, de asemenea, să fie anulate și prestațiile recuperate, dacă sunt în paguba intereselor creditorilor

Actiunea pentru anularea unui transfer cu caracter patrimonial, potrivit art. 39 sau 40, poate fi introdusa de administrator/lichidator în termen de un an de la deschiderea procedurii.

Judecatorul-sindic poate autoriza comitetul creditorilor să introducă o astfel de actiune, dacă administratorul/lichidatorul nu o face."

În vederea cresterii la maximum a valorii averii debitorului, administratorul/lichidatorul poate să mențină sau sa denunte orice contract, inchirierile neexpirate sau alte contracte pe termen lung, atâta timp cat aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substantial de către toate părțile implicate. Administratorul/lichidatorul trebuie să răspundă, în termen de 30 de zile, unei notificari a contractantului, prin care i se cere sa opteze pentru menținerea ori denuntarea contractului; în lipsa unui astfel de răspuns, administratorul/lichidatorul nu va mai putea cere executarea contractului, acesta fiind socotit denuntat.

În cazul denuntarii unui contract, o actiune pentru despăgubiri poate fi introdusa de către cocontractant împotriva debitorului.

Cu acordul creditorilor, administratorul/lichidatorul va putea menține contractele de credit și va putea modifica clauzele lor, astfel încât acestea să asigure echivalenta viitoarelor prestatii ale debitorului. Modificările vor fi supuse aprobării judecatorului-sindic, care va avea în vedere dacă ele sunt atât în folosul averii debitorului, cat și în cel al creditorilor.

Un contract de muncă sau de închiriere, în calitate de locatar, va putea fi denuntat numai cu respectarea termenelor legale de preaviz.

Intr-un contract prevazand plati periodice din partea debitorului, menținerea contractului nu îl va obliga pe administrator/lichidator sa faca plati restante pentru perioadele anterioare deschiderii procedurii. Pentru astfel de plati pot fi formulate cereri împotriva debitorului."

ale articolului 55 vor avea urmatorul cuprins: "(2) Planul va prevedea fie reorganizarea și continuarea activității debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea acestuia.

Declaratia debitorului persoana fizica, facuta în condițiile art. 21 alin. (1) lit. f), cu privire la intentia de a-și reorganiza activitatea, nu va fi acceptata și nici un plan propus de acesta nu va fi admis în condițiile art. 62, dacă el a mai fost în ultimii 5 ani debitor intr-o procedură în conformitate cu prezenta lege sau a fost condamnat definitiv pentru: bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita, infractiuni împotriva proprietății publice sau private ori infractiuni incrimitate prin Legea concurentei nr. 21/1996 .

Planul va trebui să fie propus în termen de 30 de zile de la data deschiderii procedurii. Termenul poate fi prelungit de judecatorul-sindic cu cel mult 60 de zile.

Nerespectarea termenelor prevăzute la alin. (4) conduce la decaderea părților din dreptul de a depune un plan de reorganizare sau de lichidare și, ca urmare, la trecerea, din dispoziția tribunalului, la procedura falimentului."

În cazul în care redresarea debitorului depinde de inlocuirea unuia sau mai multor conducatori ai acestuia, judecatorul-sindic poate dispune aceasta la cererea administratorului, a comitetului creditorilor sau din oficiu.

În acelasi scop și în aceleasi condiții judecatorul sindic poate suspenda dreptul de vot pentru conducătorii debitorului, indiferent dacă sunt sau nu sunt retribuiti. În aceste cazuri judecatorul sindic va dispune numirea unui mandatar care să exercite dreptul de vot."

Orice furnizor de servicii - electricitate, gaze naturale, apa, servicii telefonice sau altele asemenea - nu are dreptul, în perioada de reorganizare, sa schimbe, sa refuze ori sa intrerupa temporar un astfel de serviciu către debitor sau către averea debitorului, din cauza deschiderii procedurii sau pentru ca acesta nu a achitat astfel de servicii prestate anterior deschiderii procedurii.

Prin derogare de la alin. (1) judecatorul-sindic poate, la cererea furnizorului, sa dispună ca debitorul să depună la o banca comerciala o cautiune, ca o condiție pentru indatorirea furnizorului de a-i presta serviciile sale, în timpul desfășurării procedurii prevăzute în prezenta lege. O astfel de cautiune nu va putea depăși 30% din costul serviciilor prestate debitorului și neachitate."

După depunerea planului de către cei indreptatiti potrivit art. 55 alin. (1) judecatorul-sindic va dispune convocarea adunarii creditorilor în termen de 30 de zile.

Judecatorul-sindic va dispune, în termen 48 de ore de la înregistrare, publicarea planului în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, cu indicarea celui care l-a propus, a datei când se va da votul cu privire la plan și a faptului ca este admisibila votarea prin scrisoare, cu legalizarea semnaturii creditorului de către notarul public, comunicata prin orice mijloace și înregistrată la tribunal cu cel puțin 5 zile înainte de data fixata pentru exprimarea votului cu privire la plan. În cazul unui plan care ar depăși 100 de pagini, judecatorul-sindic va putea aproba publicarea unui extras, cu condiția asigurarii de către debitor a posibilității consultării planului la sediul sau. (3) Din momentul publicarii toate părțile interesate vor fi socotite ca au cunoștința de plan."

În termen de 30 de zile de la publicarea planului potrivit art. 62 alin. (2) judecatorul-sindic va tine o sedinta cu creditorii cu garantii, cu creditorii cu creante privilegiate și cu cei chirografari; debitorul și administratorul vor fi citati în scris. Actionarii și asociații participa la sedinta, dacă sunt și creditori ai debitorului.

Dacă sunt mai multe planuri, toate vor fi supuse votării în aceeasi sedinta.

Urmatoarele categorii de creditori vor vota separat

La inceputul votării judecatorul-sindic va informa creditorii prezenți despre voturile valabile primite în scris.

Un plan va fi socotit acceptat de către o categorie de creditori, dacă în fiecare categorie detinatorii unei majoritati prin valoarea creanțelor voteaza acceptarea planului."

Un plan va fi confirmat de judecatorul-sindic, dacă cel puțin două dintre categoriile de creditori menționate la art. 63 alin. (4) accepta planul.

Dacă, potrivit alin. (1), pot fi confirmate mai multe planuri, judecatorul-sindic va confirma planul debitorului. Dacă planul debitorului nu intruneste condiția prevăzută la alin. (1), judecatorul-sindic va confirma planul votat de creditorii titulari ai celei mai mari părți din valoarea totala a creanțelor.

O dată cu confirmarea judecatorul-sindic poate impune debitorului unele condiții sau limitari, concordante cu planul confirmat, pentru desfășurarea activității."

Când hotărârea care confirma un plan intră în vigoare, activitatea debitorului este reorganizata în mod corespunzător; createle și drepturile creditorilor și ale celorlalte părți interesate sunt modificate astfel cum este prevăzut în plan. În cazul unei executari silite, planul confirmat va fi socotit ca o hotărâre definitivă împotriva debitorului.

Dacă nici un plan nu este confirmat, tribunalul va dispune ca judecatorul-sindic sa inceapa de îndată procedura falimentului, în condițiile art. 72 și urmatoarele.

Retributiile persoanelor angajate în temeiul art. 9, al art. 17 alin. (1), al art. 17^4 și al art. 18 și alte cheltuieli administrative vor fi achitate la momentul prevăzut, după caz, de lege, cu excepția cazurilor în care părțile interesate ar accepta, în scris, alte termene de plată. Planul trebuie să precizeze cum va fi asigurata aceasta plata.

Plata va putea fi facuta trimestrial, pe bază de acte legale."

Dacă debitorul își declara, potrivit art. 21 alin. (1) lit. f), intentia de a-și reorganiza activitatea și apoi planul de reorganizare este confirmat, conform art. 64, de judecatorul-sindic, el va putea să își conduca activitatea și să își administreze averea, sub supravegherea administratorului, până când judecatorul-sindic va dispune, motivat, ca reorganizarea sa inceteze și să se faca lichidarea averii debitorului, în condițiile art. 72 și urmatoarele.

În cazul reorganizarii unei societăți comerciale, aceasta va fi condusa de persoanele legal imputernicite sa o reprezinte, sub supravegherea administratorului. Actionarii și asociații cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni în conducerea activității ori în administrarea averii debitorului."

În termen de 30 de zile de la deschiderea procedurii toți creditorii ale caror creante sunt anterioare datei deschiderii procedurii, cu excepția salariatilor, vor depune declaratia de creante în adunarea creditorilor.

Declararea creanțelor trebuie facuta chiar dacă acestea nu sunt stabilite printr-un titlu."

Dacă debitorul nu se conformeaza planului, administratorul sau oricare dintre creditori poate cere, în scris, judecatorului-sindic sa aprobe începerea procedurii falimentului, în condițiile art. 72 și urmatoarele.

Dacă judecatorul-sindic aproba o astfel de cerere, modificările aduse creanțelor ori drepturilor părților interesate, prin planul de reorganizare, rămân definitive."

Administratorul caruia i s-a încredințat conducerea continuarii activității debitorului va trebui să prezinte, lunar, rapoarte judecatorului-sindic asupra situației financiare a averii debitorului.

De asemenea, administratorul va prezenta și situația cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activității, în vederea recuperării acestora, potrivit art. 65 alin. (3). Asupra acestei cereri judecatorul-sindic se va pronunță prin încheiere.

Creditorii vor fi convocati la sfârșitul fiecarui trimestru pentru a asculta raportul și darea de seama contabila."

În lipsa unui plan de reorganizare, confirmat de judecatorul-sindic în condițiile art. 64, debitorul, un creditor, comitetul creditorilor sau camera de comert și industrie teritoriala poate adresa judecatorului-sindic o cerere de a se ridica debitorului dreptul de a-și conduce activitatea.

Judecatorul-sindic va examina, în termen de 10 zile, o astfel de cerere, intr-o sedinta la care vor fi citati debitorul, creditorii, administratorul, comitetul creditorilor și camera de comert și industrie teritoriala. Cererea va putea fi admisa numai motivat, printre motive figurand pierderile continue din averea debitorului sau lipsa probabilitatii de realizare a unui plan rational de activitate.

Dacă cererea este admisa, judecatorul-sindic va dispune și aplicarea de îndată a dispozițiilor prezentei secțiuni."

Îndată ce este posibil, după deschiderea procedurii, dacă debitorul își declara intentia de a lichida, judecatorul-sindic va dispune sigilarea bunurilor care fac parte din averea debitorului. Când debitorul are bunuri și în alte judete, judecatorul-sindic va putea trimite notificari tribunalelor din acele judete, în vederea sigilarii de urgenta a bunurilor.

Tribunalele din alte judete pot sigila bunurile unui debitor și din oficiu, după ce vor fi aflat ca acesta a înregistrat o cerere prin care și-a declarat intentia de a lichida. Documentele intocmite de alte tribunale, certificand ca sigiliile au fost aplicate, vor fi trimise judecatorului-sindic."

al articolului 77 va avea urmatorul cuprins: "d) numerarul pe care lichidatorul îl va depune la banca în contul averii debitorului." 73. Articolul 78 va avea urmatorul cuprins: "Art. 78

Inventarul va trebui sa descrie toate bunurile debitorului, chiar și pe cele nepuse sub sigiliu, și sa indice valoarea lor aproximativa la data inventarului. La cererea comitetului creditorilor sau a lichidatorului, judecatorul-sindic poate numi un expert, pe cheltuiala averii debitorului, pentru evaluarea bunurilor.

Actul de inventar va fi semnat de lichidator, de debitor și de expert, dacă este cazul."

În timpul actiunii de sigilare lichidatorul va lua masurile necesare pentru conservarea bunurilor.

Lichidatorul poate să vanda oricand bunurile perisabile sau cele supuse deprecierii iminente. Bunurile care implica cheltuieli de conservare vor putea fi vandute cu aprobarea comitetului creditorilor sau, în cazurile în care acesta nu exista, cu aprobarea adunarii creditorilor.

Judecatorul-sindic va putea dispune vanzarea de bunuri importante din averea debitorului - terenuri, fabrici, instalații - numai cu acordul prealabil al adunarii creditorilor, dat cu o majoritate de două treimi din valoarea creanțelor verificate."

Judecatorul-sindic va trebui sa notifice deschiderea procedurii falimentului, cat mai curand posibil, oficiilor postale, statiilor de cale ferata, antrepozitelor, depozitelor portuare și altor locuri de inmagazinare din circumscripția în care debitorul are sediul social ori filiale sau sucursale și să le ceara sa îi fie predata corespondenta debitorului și orice alte comunicari trimise acestuia. Judecatorul-sindic va da dispozitii tuturor băncilor la care debitorul are disponibil în conturi sa nu dispună de acestea fără un ordin al său sau al lichidatorului.

Dacă debitorul are bunuri supuse transcriptiei, inscriptiei sau înregistrării în registrele de publicitate imobiliara, judecatorul-sindic va trimite instanțelor sau autorităților care țin aceste registre o copie de pe hotărârea de deschidere a procedurii - precizand averea debitorului -, spre a se face mențiune."

Lichidatorul va trimite fiecarui creditor o notificare în care va preciza termenul limita pentru inregistrarea creanțelor împotriva debitorului și cerințele legale pentru ca ele să poată fi luate în considerare.

Dacă creditorii cu sediul sau cu domiciliul în strainatate au reprezentanti în tara, notificarea va fi trimisa acestora din urma.

Totodata lichidatorul va cere notarului public sau instanței din raza teritoriala a circumscriptiei în care este situata averea imobiliara a debitorului o lista cuprinzand sarcinile care o greveaza."

Toate creantele înregistrate la grefa tribunalului vor fi socotite valabile și corecte, atâta timp cat debitorul, lichidatorul sau un creditor nu le contesta, caz în care judecatorul sindic le va stabili, prin sentinta, valabilitatea, valoarea, prioritatea și garantiile."

După expirarea termenului pentru inregistrarea creanțelor lichidatorul va examina cat mai curand posibil toate creantele și actele înregistrate și poate efectua o cercetare corespunzătoare pentru a stabili legitimitatea, valoarea exacta și prioritatea fiecarei creante." 81. Articolul 87 se abroga

Lichidarea bunurilor din averea debitorului va fi efectuata de lichidator sub controlul judecatorului-sindic.

Ea va începe de îndată după afisarea tabelului cuprinzand oblibațiile, mentionat la art. 95. Bunurile vor putea fi vandute în bloc - ca un ansamblu în stare de functionare - sau individual.

Lichidatorul poate angaja un expert-contabil pentru a-l asista la stabilirea preturilor bunurilor din averea debitorului."

În caz de necesitate sau utilitate invederata a vanzarii în bloc, judecatorul-sindic va desemna, după caz, un expert sau o comisie compusa din 3 experti dintre cei figurand pe tabelul tribunalului, care, în termen de cel mult 30 de zile, va depune un raport în care vor fi indicate, descrise și evaluate bunurile ce urmeaza a fi vandute împreună, precizandu-se și sarcinile de care, eventual, sunt grevate, și vor fi propuse modalitatile de vanzare.

Dacă judecatorul-sindic va avea obiectiuni la cuprinsul raportului, îl va inapoia comisiei de experti, care va trebui sa îl prezinte, refacut, în termen de 15 zile.

Dacă judecatorul-sindic va fi de acord cu cuprinsul raportului, îl va supune, de îndată, votului adunarii creditorilor. Dacă adunarea creditorilor îl va aviza favorabil, prin votul tuturor creditorilor cu creante garantate și cu majoritatea simpla, ca valoare a creanțelor, a creditorilor chirografari -, judecatorul-sindic va da, printr-o încheiere, dispoziție lichidatorului să efectueze actele și operațiunile de lichidare, în condițiile propuse prin raport."

Imobilele vor putea fi vandute direct, în urma propunerii lichidatorului, aprobata de judecatorul-sindic.

Propunerea lichidatorului va trebui sa identifice imobilul prin situația de pe teren și prin datele din registrele de publicitate imobiliara și sa arate sarcinile de care este grevat. Înainte de a fi supusă judecatorului-sindic, propunerea va fi notificata debitorului și creditorilor cu garantii reale asupra bunului, care își vor putea formula obiectiunile în termen de 10 zile de la primirea notificarii.

Judecatorul-sindic va analiza, deodata, în termen de 15 zile, obiectiunile intr-o sedinta, la care vor fi citati lichidatorul, debitorul și creditorii cu garantii reale asupra bunului, și le va solutiona printr-o sentinta.

Sentinta judecatorului-sindic va fi notificata celor menționați la alin. (3), dacă nu vor fi dat urmare citarii, afisata la imobilul care urmeaza a fi vandut și publicată în doua ziare locale de larga difuzare.

Vanzarea va putea fi facuta, sub sancțiunea nulitatii, numai după 20 de zile de la data ultimei publicatii în ziar."

Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, constituite ca ipoteci sau ca alte garantii reale în favoarea creditorilor, vor fi distribuite în urmatoarea ordine

În cazul în care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri vor fi insuficiente pentru plata în intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferența, creante chirografare care vor veni în concurs cu cele prevăzute la art. 106 pct. 9 și vor fi supuse dispozițiilor art. 32^1. Dacă după plata sumelor prevăzute la alin. (1) rezultă o diferența în plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, în contul averii debitorului.

Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma, facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit să le primeasca ulterior din prețul obținut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, dacă aceasta este necesar pentru a împiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit dacă bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii."

În cazul în care valoarea bunurilor din averea debitorului este mai mica decat valoarea creanțelor prevăzute la art. 106 pct. 4, judecatorul-sindic va autoriza statul să își exercite drepturile potrivit dispozițiilor Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, aprobata și modificata prin Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare.

În urma vanzarii bunurilor potrivit dispozițiilor Ordonantei Guvernului nr. 11/1996 vor fi platite mai întâi sumele de bani prevăzute la art. 106 pct. 1, aferente procedurii lichidarii pe bază de plan sau a falimentului."

După ce bunurile din averea debitorului vor fi fost lichidate și toate contestațiile cu privire la creante vor fi fost solutionate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final împreună cu un bilant general; copii de pe acestea vor fi comunicate tuturor creditorilor și debitorului și vor fi afisate la usa tribunalului. Creditorii pot formula obiectiuni la raportul final în termen de 10 zile de la afisarea lui. Între 20 și 30 de zile de la comunicarea copiilor către creditori și debitor, judecatorul-sindic va tine, cu lichidatorul, cu debitorul și cu creditorii, o sedinta în care va analiza obiectiunile la raport, în vederea aprobării lui, printr-o sentinta sau, dacă nu vor fi fost obiectiuni, printr-o încheiere." 98. Articolul 115 va avea urmatorul cuprins: "Art. 115

O procedura de lichidare judiciara va fi inchisa atunci când judecatorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului vor fi fost distribuite și când fondurile nereclamate vor fi fost depuse la banca. În urma unei cereri a lichidatorului, judecatorul-sindic va da o încheiere, închizând procedura. Incheierea va fi comunicata în scris debitorului, tuturor creditorilor și camerei de comert și industrie teritoriale." 100. Articolul 117 va avea urmatorul cuprins: "Art. 117

Prin închiderea procedurii debitorul va fi descarcat de oblibațiile pe care le avea înainte de deschiderea ei, însă sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; în astfel de situații el va fi descarcat de obligații numai în măsura în care acestea vor fi fost platite în cadrul procedurii.

Dispozitiile alin. (1) nu se aplică debitorilor care în ultimii 5 ani au fost supuși prezentei proceduri și au beneficiat de dispozitiile acestui alineat. Fața de acesti debitori fiecare creditor își va pastra dreptul la plata restului creanțelor sale, potrivit dreptului comun."

Prezenta lege intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicarii ei în Monitorul Oficial al României.

Pe data intrarii în vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii și lichidarii judiciare.

Curtea de Conturi este autoritatea administrativa autonoma de control financiar care exercită și atribuții jurisdictionale asupra modului de formare, de administrare și de intrebuintare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public." 2. După alineatul (1) al articolului 1 se introduce alineatul (1^1) cu urmatorul cuprins: "(1^1) Curtea de Conturi funcționează pe lângă Parlamentul României și își desfășoară activitatea în mod independent, în conformitate cu dispozitiile prevăzute în Constitutie și în legile tarii." 3. Alineatul (1) al articolului 8 va avea urmatorul cuprins: "Art. 8. -

Curtea de Conturi se compune din: Sectia de control ulterior, Sectia jurisdictionala, Colegiul jurisdictional al Curtii, camerele de conturi judetene și Secretariatul general." 4. Alineatul (2) al articolului 11 se abroga

Controlul executiei bugetelor Presedentiei, Guvernului, Curtii Supreme de Justiție și Curtii Constitutionale se exercită exclusiv de către Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi controlează execuția bugetelor Camerei Deputatilor și Senatului numai la cererea Biroului permanent al fiecarei Camere. Rezultatul controlului se prezinta Biroului permanent pentru a decide.

Controlul bugetului Curtii de Conturi se exercită de către o comisie instituita în acest scop de cele două Camere ale Parlamentului.

Curtea de Conturi supune Parlamentului, spre aprobare, execuția bugetului propus în prima sesiune a fiecarui an, cu avizul comisiei prevăzute la alin. (3)."

Colegiul jurisdictional se investeste prin incheierea de sesizare a completului constituit potrivit art. 36 alin. (1), prin actul de sesizare al procurorului financiar, prin contestația introdusa de persoana obligata la plata împotriva actului de imputatie și prin intampinarea introdusa împotriva deciziei emise, potrivit art. 94 alin. (1), de sefii compartimentelor de control ale camerelor de conturi judetene." 17. Capitolul IV "Atribuții jurisdictionale" se completeaza, după secțiunea a 5-a, cu secțiunea 5^1 "Cai de atac la instantele judecătorești"

Împotriva hotărârilor pronuntate în prima și ultima instanța de colegiile de jurisdictie ale camerelor de conturi judetene și a municipiului București, precum și a incheierilor prevăzute la art. 67 alin. (3), se poate face recurs la sectia de contencios administrativ a curtii de apel în a carei circumscriptie își au sediul camerele de conturi și a municipiului București.

Împotriva hotărârilor pronuntate în prima și ultima instanța de Colegiul jurisdictional a Curtii de Conturi se poate face recurs la Sectia de contencios administrativ a Curtii de Apel București. Art. 84^2

Solutionand recursurile formulate, sectiile de contencios administrativ competente le pot admite sau respinge.

În cazul admiterii recursului, sectiile de contencios administrativ competente pot retine cauzele pentru judecarea în fond sau le pot trimite pentru solutionare, din nou, instanței de jurisdictie din sistemul Curtii de Conturi care a pronuntat hotărârile împotriva cărora s-au formulat recursurile la instantele de contencios administrativ. Art. 84^5

Prezentul titlu reglementeaza regimul juridic al garantiilor reale mobiliare, destinate să asigure indeplinirea unei obligații civile sau comerciale nascute din orice contract incheiat între persoane fizice sau juridice.

În cuprinsul prezentului titlu urmatorii termeni au sensurile menționate mai jos

Cu toate acestea, dispozitiile alin. (1) lit. d) nu se aplică inchirierii de bunuri de către locatorul sau finantatorul care nu are ca obiect de activitate inchirierea de bunuri sau darea de bunuri în leasing, precum și inchirierii de bunuri mobile accesorii unui imobil, necesare pentru buna folosire a acestuia.

Se considera cuprinse în domeniul de aplicare al prezentului titlu toate bunurile mobile, corporale sau necorporale.

De asemenea, cade sub incidența prezentului titlu orice bun mobil corporal sau bun mobil care este accesoriu al altui bun imobil, dar care poate fi inlaturat sau extras din acesta, cu excepția cladirilor și a materialelor de constructii, chiar dacă părțile au denumit contractul respectiv ipoteca.

Prin cladiri se înțelege inaltarea unei structuri, deschiderea unei mine sau începerea unei lucrari executate la suprafața sau în subteran. Expresia materiale de constructii înseamnă acele materiale care se incorporeaza intr-o cladire și include bunurile atasate unei cladiri în asa fel încât sa nu poata fi desprinse decat numai prin producerea unor daune cu o valoare mai mare decat a materialelor obtinute prin inlaturare.

Prezentul titlu se aplică și bunurilor prevăzute la art. 467 și 468 din Codul civil.

Intra sub incidența prezentului titlu urmatoarele bunuri

Garantia reala care se reglementeaza prin acest titlu constituie un drept real care are ca finalitate garantarea indeplinirii oricarei obligații.

Garantia reala acorda creditorului garantat dreptul de a-și satisface creanta cu bunul afectat garantiei inaintea oricărui creditor negarantat și inaintea altor creditori ale caror garantii reale sau drepturi asupra bunului afectat garantiei au un grad de prioritate inferior, potrivit dispozițiilor cuprinse în cap. III.

Garantia reala reglementata prin prezentul titlu se poate constitui cu sau fără deposedarea celui ce constituie garantia de bunul afectat garantiei.

Orice tip de obligație de a da, a face sau a nu face este susceptibila să fie garantata cu garantia reala reglementata prin acest titlu, inclusiv oblibațiile viitoare, sub condiție, divizibile sau determinabile.

Garantia reala acopera în toata intinderea sa obligația garantata. Dacă părțile nu decid altfel, obligația garantata include dobanzile acumulate și neplatite privind obligația principala și cheltuielile suportate de creditor cu luarea în posesie și vanzarea bunului afectat garantiei după neindeplinirea obligației de către debitor. De asemenea, dacă părțile nu decid altfel, iar bunul afectat garantiei se afla în posesia părții garantate, cheltuielile rezonabile, inclusiv costul asigurarii și plata oricăror alte taxe suportate pentru obtinerea și menținerea posesiei bunului afectat garantiei și pastrarea acestuia în bune condiții, cad în sarcina debitorului, fiind, de asemenea, garantate prin bunul afectat garantiei.

Garantia reala poate să aibă ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic ori o universalitate de bunuri mobile. În cazul în care bunul afectat garantiei consta intr-o universalitate de bunuri mobile, inclusiv un fond de comert, conținutul și caracteristicile acestuia vor fi determinate de părți până la data constituirii garantiei reale. În acest caz nu este necesar ca părțile care compun bunurile afectate garantiei să se afle intr-o stare de interdependenta functionala.

Dacă debitorul nu își indeplineste obligația, garantia reala îi da creditorului garantat dreptul de a intră în posesie sau de a retine bunul afectat garantiei și dreptul de a-l vinde pentru a-și obtine plata obligației garantate.

Garantia reala acorda creditorului garantat și urmatoarele drepturi

Potrivit prevederilor prezentului titlu, prin produsele obtinute în urma valorificarii bunului afectat garantiei se înțelege orice bun primit de debitor în urma vanzarii, schimbului, fructele și productele, precum și sumele încasate din asigurare sau alta forma de administrare ori dispunere de acestea, inclusiv sumele obtinute din orice alte operațiuni ulterioare.

Valoarea indemnizatiei de asigurare asupra bunului afectat garantiei reprezinta rezultatul valorificarii bunului afectat garantiei atâta timp cat suma ce trebuie plătită este datorata oricarei părți din contractul de garantie sau imputernicitului acesteia.

Garantia reala mobiliara se constituie numai pe baza unui contract de garantie.

Garantia reala asupra valorilor mobiliare se va constitui, de asemenea, prin indisponibilizarea acestor valori conform regulilor pieței pe care sunt tranzactionate sau în baza convenției părților în ceea ce priveste valorile mobiliare necotate pe o piața autorizata.

Garantia reala asupra valorilor mobiliare poate fi constituita, după caz, și prin andosarea valorilor respective potrivit regulilor care le reglementeaza.

Contractul de garantie reala este contractul în baza caruia se constituie o garantie reala în bunuri sau drepturi în beneficiul unui anumit creditor.

Contractul de garantie se incheie în forma autentica sau prin inscris sub semnatura privată și trebuie semnat de către debitor. Prin inscris sub semnatura privată se înțelege orice mod de comunicare care păstrează înregistrată informatia pe care o contine și care poate fi reprodusa intr-o formă tangibila și care nu poate fi schimbata în mod unilateral.

Contractul de garantie reala trebuie să conțină o descriere a bunului afectat garantiei. Cu toate acestea, bunul afectat garantiei poate fi descris prin gen, obiect cu obiect sau prin formula generica "toate bunurile mobile prezente și viitoare". Toate bunurile mobile reprezinta o descriere suficienta. Dacă însă bunul afectat garantiei consta intr-o sumă de bani depusa într-un cont bancar, respectivul cont trebuie individualizat în mod distinct.

De asemenea, contractul de garantie poate să prevada dreptul creditorului de a culege, în contul creantei, fructele și/sau produsele bunului afectat garantiei, fiind, în acest caz, obligatorie stipularea condițiilor și a proportiei în care urmeaza a se reduce obligația garantata.

Contractul de garantie reala poate să prevada garantarea efectuării de plati în avans. Avans înseamnă acordarea unor sume, credite sau alte valori, care include și obligația debitorului de a plati dobanzi, costurile ocazionate de obtinerea creditului, precum și alte taxe platibile de către debitor în legătură cu avansul sau cu executarea silita a garantiei reale cu care s-a garantat avansul. Avans viitor înseamnă o plata care decurge sau nu dintr-o obligație și include avansurile și cheltuielile rezonabile ocazionate de acestea, precum și cheltuielile facute pentru protectia, întreținerea, pastrarea sau repararea bunului afectat garantiei.

Contractul de garantie se poate referi la o garantie reala asupra unor bunuri viitoare. O astfel de garantie reala produce efecte în momentul când debitorul obtine proprietatea asupra bunurilor care raspund descrierii stabilite în contract.

Gradul de prioritate asupra bunurilor viitoare față de terti se stabileste din momentul indeplinirii formalitatilor de publicitate privind garantia reala în cauza, potrivit regulilor cerute pentru stabilirea prioritatilor, prevăzute la cap. III, chiar dacă acest moment ar putea aparea înainte ca debitorul să obțină un drept asupra bunului afectat garantiei.

Contractul de garantie poate să prevada ca bunul sa garanteze indeplinirea unor obligații viitoare. O astfel de garantie reala se naste atunci când partea garantata transfera fondurile care dau nastere datoriei, indeplinind astfel condiția ceruta pentru existenta obligației garantate principale.

Fața de terti prioritatea garantiei reale care garanteaza obligații viitoare începe din momentul indeplinirii formalitatilor de publicitate a garantiei reale, potrivit cerințelor prevăzute la cap. III. Aceasta ordine de prioritate se păstrează chiar dacă ea se stabileste înainte ca transferul fondurilor sau alte obligații cerute de existenta obligației garantate principale sa fi fost realizate.

Pe durata contractului de garantie debitorul poate administra sau dispune în orice mod de bunul afectat garantiei și de produsele acestuia, inclusiv prin închiriere, constituirea altei garantii sau vanzare.

De asemenea, bunul afectat garantiei poate fi pus sub sechestru în favoarea unui creditor, în temeiul procedurii de executare judecătorească.

Actele de dispoziție asupra bunului afectat garantiei sunt valabile chiar dacă cel care a dobândit bunul are cunoștința de prevederea contractuala din contractul de garantie care interzice transferul sau care declara transferul ca fiind echivalent cu neindeplinirea obligației.

Clauzele unei garantii reale nu pot impune obligații de plată anticipata și imediata la cerere, parțială sau totala, a acelei obligații principale garantate, nici sa reclame prin acestea orice altfel de plată sau datorie debitorului, în cazul în care debitorul constituie o a doua garantie reala pe acelasi bun; astfel de clauze vor fi nule de drept, în afara cazului în care creditorul are motive obiective sa creada ca bunul afectat garantiei a fost sau este pe cale de a fi pus în pericol ori perspectiva platii a fost sau este pe cale de a fi împiedicată.

Orice înțelegere care interzice cesiunea de creante sau o condiționeaza numai de acordul debitorului cedat ori o considera ca neindeplinire a obligației este lovita de nulitate.

Potrivit prezentului titlu, garantia reala își menține existenta și validitatea pe bunul sau dreptul afectat garantiei potrivit art. 38, cu excepția cazului în care creditorul, expres sau implicit, consimte sa urmareasca numai produsele bunului initial.

Dacă debitorul nu își indeplineste obligația și dispune de bunul sau de dreptul afectat garantiei, creditorul are posibilitatea de a-și exercită dreptul asupra bunului afectat garantiei, care se găsește în posesia unui tert, sau asupra produselor rezultate din acesta ori asupra ambelor.

Când un creditor executa o garantie reala atât asupra bunului afectat garantiei, cat și asupra produselor acestuia, suma garantata prin bunul originar și produsele acestuia se limiteaza la valoarea de piața pe care bunul afectat garantiei o are în momentul executarii.

Orice bun care inlocuieste bunul constituit ca garantie sau bunul în care a trecut valoarea bunului afectat garantiei se presupune a fi produs al bunului initial, cu excepția cazului în care debitorul va face dovada contrarie.

Bunul constituit ca garantie mobiliara va continua să fie considerat ca atare, chiar dacă a devenit accesoriu al unui bun imobil conform art. 6. În acelasi mod aceasta dispoziție se va aplica produselor bunului cu care s-a garantat.

Când garantia reala cuprinde toate bunurile debitorului sau numai bunurile de un anumit fel ale acestuia, debitorul poate cere, oricand, o confirmare din partea creditorului cu privire la valoarea obligației care a ramas a fi garantata sau o lista amanuntita a bunurilor afectate garantiei. În acest scop, debitorul va da creditorului o lista cuprinzand evaluarea estimativa a bunurilor afectate garantiei, spre a fi confirmata de acesta.

În termen de 30 de zile creditorul va trebui sa răspundă debitorului. În caz contrar, se va considera ca a consimtit tacit, devenind valida declaratia estimativa a debitorului.

Garantia reala inceteaza o dată cu indeplinirea obligației garantate, în afară de cazul în care părțile au cazut de acord, prin contract, ca garantia reala acopera și obligații viitoare, precum și în alte cazuri prevăzute de lege.

De asemenea, garantia reala poate inceta

În termen de 40 de zile de la stingerea garantiei reale creditorul trebuie să inscrie o notificare la arhiva privind stingerea garantiei reale. Arhiva va introduce în rubrica corespunzătoare o mențiune privind stingerea obligației garantate. Regulamentul de aplicare a prezentului titlu va trebui sa prevada forma și conținutul acestei notificari, precum și modul de inscriere a acesteia la arhiva.

După indeplinirea obligației garantate creditorul garantat va trebui, la cererea debitorului, sa restituie imediat posesia bunului afectat garantiei în cazul în care anterior intrase în posesia acestuia.

Nerespectarea prevederilor stabilite la alin. (3) și (4) poate atrage obligarea creditorului la plata către debitor a unor despăgubiri în cuantum reprezentand cel puțin echivalentul în lei al sumei de 200 euro.