LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prin cadre militare, în sensul prezentei legi, se înțelege cetățenii români cărora li s-a acordat grad de ofițer, maistru militar sau subofițer, în raport cu pregătirea lor militară și de specialitate, în condițiile prevăzute de lege.
Cadrele militare sunt în serviciul națiunii.
Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofițerilor, corpul maiștrilor militari și corpul ofițerilor.
Gradele cadrelor militare, în ordinea lor ierarhică, sunt
Subofițeri
sergent major
plutonier
plutonier major
plutonier adjutant
plutonier adjutant șef
Maiștri militari
maistru militar clasa a IV-a
maistru militar clasa a III-a
maistru militar clasa a II-a
maistru militar clasa a I
maistru militar principal
Ofițeri
ofițeri cu grade inferioare
sublocotenent, respectiv aspirant pentru cei din marina militară
locotenent
căpitan
ofițeri cu grade superioare
maior, respectiv locotenent-comandor pentru cei din aviația și marina militară
locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor pentru cei din aviația și marina militară
colonel, respectiv comandor pentru cei din aviația și marina militară
generali și amirali, prevăzuți la alin. 2^1 paragraful B lit. c)
Gradele cadrelor militare în ordinea lor ierarhică în Ministerul Apărării Naționale sunt
Subofițeri
sergent
sergent-major
plutonier
plutonier-major
plutonier adjutant
plutonier adjutant principal. A^1. Maiștri militari
maistru militar clasa a V-a
maistru militar clasa a IV-a
maistru militar clasa a III-a
maistru militar clasa a II-a
maistru militar clasa I
maistru militar principal
Ofițeri
ofițeri cu grade inferioare
sublocotenent, respectiv aspirant, pentru cei din arma marină
locotenent
căpitan
ofițeri cu grade superioare
maior, respectiv locotenent-comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină
locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină
colonel, respectiv comandor, pentru cei din arma aviație și arma marină
generali și amirali
general de brigadă - cu o stea, respectiv general de flotilă aeriană - cu o stea, pentru cei din arma aviație și contraamiral de flotilă - cu o stea, pentru cei din arma marină
general-maior - cu două stele, respectiv contra-amiral - cu două stele, pentru cei din arma marină
general-locotenent - cu trei stele, respectiv vice-amiral - cu trei stele, pentru cei din arma marină
general - cu patru stele, respectiv amiral - cu patru stele, pentru cei din arma marină.
În afara acestor grade, pentru merite militare excepționale, în timp de război, Președintele României poate acorda generalilor/amiralilor - cu patru stele - gradul de mareșal, care este cel mai înalt grad militar.
Gradul militar este un drept al titularului și reprezintă recunoașterea în plan social a calității de cadru militar. Gradul de ofițer, maistru militar și subofițer nu se poate pierde decât în cazurile și în condițiile prevăzute de lege.
Cadrele militare se pot afla în una dintre următoarele situații
în activitate, când ocupă o funcție militară. Calitatea de cadru militar în activitate se menține și pe timpul cât acestea sunt eliberate din funcții pentru a urma diferite forme de pregătire în interesul serviciului, sunt suspendate din funcții, precum și atunci când sunt puse la dispoziție: în vederea încadrării sau trecerii în rezervă ori în retragere; pentru cazurile de boală stabilite prin hotărâre a Guvernului; pe timpul cât sunt în captivitate. Pot fi ofițeri, maiștri militari sau subofițeri în activitate persoanele care au cetățenie română și domiciliul în țară
în rezervă, când nu ocupă o funcție militară, dar întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a fi chemate să îndeplinească serviciul militar ca rezerviști concentrați sau mobilizați, iar la nevoie, în calitate de cadre militare în activitate
în retragere, când, potrivit legii, nu mai pot fi chemate pentru îndeplinirea serviciului militar.
Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate sunt militari profesioniști. Profesia de cadru militar este menită să asigure funcționarea, perfecționarea și conducerea organismului militar în timp de pace și de război.
Accesul în profesie, precum și evoluția ulterioară pe treptele ierarhiei militare au la baza principiile și normele cuprinse în prezenta lege. În aplicarea acestora, pentru cadrele militare ale Ministerului Apărării Naționale se elaborează Ghidul carierei militare, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Pentru structurile militare ale Ministerului Afacerilor Interne se elaborează ghiduri ale carierei specifice fiecărei arme, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
În exercitarea atribuțiilor ce le revin potrivit legii și prevederilor regulamentelor militare, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt investiți cu exercițiul autorității publice, bucurându-se de protecție potrivit legii penale.
Cadrele militare prevăzute la art. 2 alin. 2 paragraful C lit. c) și alin. 2^1 paragraful B lit. c) au rangul de demnitari ai statului român în exercitarea funcțiilor prevăzute cu grad de general/similar, fără a beneficia de drepturi suplimentare conferite de această calitate.
Îndatoririle, drepturile și libertățile cadrelor militare sunt cele stabilite de Constituția României, de legile tarii și de prezentul statut.
Profesia de ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate incumbă îndatoriri suplimentare, precum și interzicerea ori restrângerea exercitării unor drepturi și libertăți, potrivit legii.
Cadrele militare au următoarele îndatoriri principale
să fie loiale și devotate statului român și forțelor sale armate, să lupte pentru apărarea României, la nevoie până la sacrificiul vieții, să respecte și să apere valorile democrației constituționale
să respecte jurământul militar și prevederile regulamentelor militare, să execute întocmai și la timp ordinele comandanților și ale șefilor, fiind responsabile de modul în care îndeplinesc misiunile ce le sunt încredințate. Cadrelor militare nu li se poate ordona și le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului și convențiilor internaționale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiții nu atrage răspunderea penală și civilă a subordonaților
să prețuiască onoarea și gloria de lupta ale forțelor armate ale României, ale armei și unității din care fac parte, precum și demnitatea gradului și a uniformei militare pe care le poarta
să-și perfecționeze pregătirea profesională, să asigure instruirea temeinică și educarea subordonaților și să apere drepturile acestora
să acționeze pentru întreținerea regulamentară și menținerea în stare de operativitate a tehnicii și armamentului și pentru folosirea și administrarea eficienta a bunurilor din dotare
să păstreze cu strictețe secretul militar, de stat și de serviciu, precum și caracterul confidențial al unor activități și documente.
Cadrele militare în activitate au obligația să participe la misiuni în afara teritoriului statului român, în funcție de cerințele Ministerului Apărării Naționale, pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de România prin convenții și tratate internaționale.
Poate face excepție, la cerere, de la prevederile alin. 2 cadrul militar care întâmpină greutăți familiale deosebite și se încadrează în una dintre următoarele situații
formează o familie monoparentală
este întreținător unic de familie, al copilului/fratelui/ părintelui
unul sau ambii părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă, și nu mai are alți frați sau surori majori, apți de muncă, ori mai are frați sau surori, dar aceștia nu pot contribui la întreținerea părinților deoarece sunt elevi sau studenți, sunt invalizi de gradul I sau II ori execută o pedeapsă privativă de libertate
soțul este grav bolnav, încadrat în gradul I sau II de invaliditate
ambii soți sau frați ar urma să participe la misiune în aceeași perioadă și nu își exprimă acordul în acest sens
în caz de calamități naturale.