LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare

Degradarea militară se aplică, în condițiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezervă și în retragere, condamnate la pedeapsa complimentară a degradării militare prin hotărâre judecătorească.

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate, în rezervă și în retragere, cărora li s-a aprobat renunțarea la cetățenia română ori au dobândit și o altă cetățenie și s-au stabilit în străinătate, se scot din evidența militară.

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii prevăzuți la art. 69 și 70 se scot din evidența militară, astfel

În cazul în care intervine o altă hotărâre judecătorească, prin care s-a pronunțat achitarea sau prin care nu se mai aplică pedeapsa complimentară a degradării militare, cei în cauză sunt reluați în evidența militară, cu gradul avut, prin ordinul celor care au dispus scoaterea din evidență. În această situație, timpul cât au fost degradați se include în calculul stagiului în grad, iar cadrele militare respective pot cere prin instanța judecătorească reparații morale și materiale pentru prejudiciile ce li s-au adus.

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii cărora li s-a aplicat degradarea militară și care au fost amnistiați sau grațiați de pedeapsa complimentară a degradării militare, precum și cei care au fost reabilitați se reiau în evidența militară și, în raport cu nevoile forțelor armate, li se poate reda orice grad militar, până la gradul avut inclusiv.

Cadrele militare în rezervă care au redobândit cetățenia română și anterior au fost scoase din evidența militară, pot fi reluate în evidență, la repatriere.

Redarea gradului potrivit alin. 2 se face prin: a) decret al Președintelui României, pentru generali și amirali

Redarea gradului ca urmare a amnistierii, grațierii sau reabilitării nu atrage, de drept, rechemarea în activitate, iar timpul cât au fost degradați nu se ia în calculul stagiului în grad și al vechimii de cadre militare în activitate.

Cadrelor militare li se întocmesc aprecieri de serviciu.

Aprecierea de serviciu constituie unicul document de valoare a competentei profesionale, a calității morale, a perspectivelor de dezvoltare și promovare, pe baza căruia ofițerii, maiștrii militari și subofițerii sunt înaintați în gradul următor.

Aprecierea de serviciu a cadrelor militare în activitate se face periodic, precum și în cazurile stabilite de ministrul apărării naționale.

Cadrelor militare în rezervă li se întocmesc aprecieri de serviciu în anul în care sunt propuse la înaintarea în grad.

Metodologia întocmirii aprecierilor de serviciu, în timp de pace, precum și sistemul de apreciere în timp de război se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, directorului Serviciului de Informații Externe, respectiv al directorului Serviciului de Protecție și Pază. Aprecierea se exprimă prin unul dintre următoarele calificative: «excepțional», «foarte bun», «bun», «corespunzător», «mediocru» sau «necorespunzător

Încadrarea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în funcții se face ținând seama de nevoile forțelor armate, de competența și conduita morală ale acestora.

La numirea în funcții se va respecta principiul potrivit căruia ofițerii, maiștrii militari și subofițerii să nu fie subordonați altora cu grade mai mici. Excepție de la acest principiu pot face cadrele militare care nu au studii superioare de specialitate și care se subordonează celor care au o astfel de pregătire, precum și cadrele militare aparținând Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Ministerului Justiției și Serviciului de Protecție și Paza.

La încadrarea ofițerilor în funcții se va tine seama și de experiența dobândită pe treptele ierarhiei militare, promovarea efectuându-se, de regulă, în funcții sau la eșaloane imediat superioare.

Pentru determinarea aptitudinilor și cunoștințelor ofițerilor, necesare la încadrarea în anumite funcții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, se vor folosi teste ori se va organiza examen sau concurs. Condițiile privind studiile, stagiul în funcții și alte criterii necesare pentru încadrarea și promovarea ofițerilor în unele funcții se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Numirea în funcții și avansarea în grad a cadrelor militare în activitate, cărora le sunt incidente reglementări profesionale specifice, stabilite la nivel național, se realizează în baza prezentului statut, cu respectarea condițiilor stabilite prin reglementările respective.

Cadrele militare se numesc în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade egale sau mai mari față de cele pe care le au. Competențele de numire se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

În structurile Ministerului Apărării Naționale, cadrele militare pot fi numite în funcții prevăzute cu grade egale sau mai mari cu cel mult două trepte față de gradele pe care le dețin. (3) În structurile Ministerului Apărării Naționale, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate, proveniți în condițiile art. 36 alin. 1 lit. e)-g) și i)-k) , respectiv ale art. 38 lit. e)-h) și art. 40 alin. 1 lit. b) , e) și g) , pot încadra funcții prevăzute în statele de organizare cu gradul de cel mult locotenent-colonel/similar, respectiv maistru militar clasa I/plutonier-adjutant.

Fac excepție de la prevederile alin. 2 și 3 cadrele militare confirmate în armele și specialitățile militare și care își desfășoară activitatea în domeniile stabilite prin Ghidul carierei militare.

Selecționarea cadrelor militare din Ministerul Apărării Naționale pentru numirea în funcții prevăzute în statele de organizare cu grad superior celui pe care îl au se face de către comisiile de selecție constituite în acest scop, potrivit Ghidului carierei militare, iar în situații care impun adoptarea de măsuri urgente, cadrele militare pot fi numite în funcții similare celor deținute sau superioare acestora prin ordin al ministrului apărării naționale.

Cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale nu pot fi numite în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade inferioare celor pe care le au. În mod excepțional căpitănii și maiorii în vârsta de până la 42 de ani pot fi menținuți sau numiți în funcții prevăzute în statele de organizare cu grade inferioare celor pe care le au, până la data de 31 decembrie 2003.

Mutarea cadrelor militare în activitate dintr-o unitate în alta, precum și în cadrul aceleiași unități se efectuează o singură dată pe an, cu excepția situațiilor deosebite stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, mutarea cadrelor militare dintr-o unitate în alta, precum și în cadrul aceleiași unități poate fi efectuată ori de câte ori este nevoie.

Cadrele militare în activitate pot fi detașate la alte unități pentru îndeplinirea unor misiuni sau pentru a urma o forma de perfecționare a pregătirii pe o perioadă de cel mult un an, durata care poate fi prelungită, cu aprobarea ministrului apărării naționale, până la cel mult 2 ani.

Pe timpul detașării, cadrele militare rămân încadrate în funcțiile și unitățile militare din care au fost detașate și beneficiază de toate drepturile legale.

Cadrele militare în activitate pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuțiile unei alte funcții vacante, în condițiile stabilite prin ordin al conducătorului instituției, pentru o perioadă de până la 6 luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea conducătorului instituției, în aceleași condiții.

Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuțiile unei alte funcții vacante, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, pentru o perioadă de până la 6 luni, interval care poate fi prelungit cu aprobarea ministrului apărării naționale până la cel mult un an.

Cadrele militare în activitate pot îndeplini, temporar, prin împuternicire, atribuțiile unei alte funcții al cărei titular lipsește o perioadă mai mare de o lună, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, până la încetarea situației care a condus la vacantarea temporară a funcției.

Pe timpul exercitării atribuțiilor funcțiilor în care au fost împuternicite, cadrele militare au obligațiile și drepturile corespunzătoare funcțiilor respective.

Prin excepție de la prevederile alin. 1 , în Ministerul Afacerilor Interne, prelungirea perioadei de împuternicire se aprobă potrivit competențelor de gestiune a resurselor umane.

Numirea în funcție și eliberarea din funcție în unitățile militare, cu excepția funcțiilor publice în care numirea se face potrivit legii, precum și detașarea cadrelor militare în condițiile art. 77 se fac, în timp de pace și în timp de război, conform competentelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Numirea în funcțiile prevăzute în statele de organizare cu grade de general de corp de armată, general-comandor, viceamiral-comandor și superioare acestora se face cu avizul Consiliului Superior de Apărare a Țării.

Împuternicirea sau încetarea împuternicirii cadrelor militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale se efectuează conform competențelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Încadrarea și promovarea în funcții a ofițerilor de justiție se fac potrivit actelor normative specifice acestora.

Încadrarea și promovarea ofițerilor în funcții didactice se fac potrivit prevederilor prezentei legi și ale actelor normative aplicabile instituțiilor militare de învățământ.

Medicilor și farmaciștilor militari li se acordă grade profesionale conform normelor legale.

Căpitănii, locotenent-coloneii și căpitan-comandorii care, pentru a fi înaintați în gradul următor, trebuie să absolve una dintre formele de pregătire menționate la art. 56 alin. 1 paragrafele B și, respectiv C , însă până la expirarea stagiului minim nu au absolvit-o, nu pot deține funcții prevăzute în statul de organizare cu grade superioare celor pe care le au.

Ofițerii în activitate pot fi numiți în funcții inferioare gradelor pe care le au, în următoarele situații

În situațiile menționate la alin. 1 lit. b) și c) , ofițerii pot fi numiți în funcții prin derogare de la prevederile art. 74 alin. 2 .

Numirea în funcții, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. b) și c) se face cu aprobarea ministrului apărării naționale sau a comandanților stabiliți de acesta.

Situația ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor în activitate, care sunt puși la dispoziție, se soluționează după cum urmează

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii fac parte din arme sau servicii și au specialități militare, în raport cu profilul pregătirii lor profesionale.

Nomenclatorul armelor, serviciilor și specialităților militare se stabilește prin dispoziție a șefului Statului Major General.

Trecerea ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară în alta se poate efectua, în raport cu nevoile armatei, după obținerea unei pregătiri corespunzătoare, prin una dintre următoarele forme

Maiștrii militari și subofițerii pot fi trecuți dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară în alta și prin promovarea examenului de grad, dacă înainte de susținerea acestuia au un stagiu practic neîntrerupt de minimum 2 ani în noua armă, serviciu sau specialitate militară, pe timpul căruia au fost apreciați cu calificativul cel puțin "bun".

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii se trec dintr-o armă, serviciu sau specialitate militară în alta prin ordin al comandanților stabiliți de ministrul apărării naționale.

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate pot fi trecuți în rezervă sau direct în retragere, după caz, în următoarele situații

Trecerea în rezervă sau direct în retragere se face din oficiu, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. a) , b) , d) , e) , e^1) , f) , i^1) , l) , m) și n) , la cererea cadrului militar, în situația prevăzută la alin. 1 lit. a^1) , la propunerea consiliilor de onoare, în condițiile prevăzute la alin. (1) lit. i) și j) , iar în celelalte condiții, la propunerea comandanților unităților din care fac parte, înaintată ierarhic.

În Ministerul Afacerilor Interne, trecerea în rezervă sau direct în retragere din oficiu, în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. e) , m) și n) , se dispune după expirarea perioadei de punere la dispoziție, atunci când nu s-a putut realiza numirea într-o funcție corespunzătoare.

Raportul comandanților privind trecerea în rezervă a cadrelor militare în condițiile prevăzute la alin. 1 lit. h) se înaintează pe cale ierarhică, împreună cu raportul de demisie, celor în a căror competență intră, potrivit art. 43 , trecerea în rezervă. Până la comunicarea ordinului de trecere în rezervă, cei în cauză sunt obligați să-și îndeplinească atribuțiile funcțiilor în care sunt încadrați, precum și toate îndatoririle ce le revin. (4) Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, cadrele militare nu se trec în rezervă în condițiile alin. 1 lit. a) , a^1) , c) , d) , e) , e^1) , g) , h) , i) , i^1) și j) .

Ofițerii în activitate care au împlinit limita de vârstă în grad pentru clasa a III-a în rezervă, prevăzută la art. 86 alin. 4 , precum și cadrele militare care au fost clasate medical «inapt pentru serviciul militar cu scoatere din evidență» se trec direct în retragere, prin aplicarea uneia dintre prevederile alin. 1 , în raport cu motivele care determină schimbarea situației militare.

Cadrele militare nu pot fi trecute în rezervă ca urmare a prezentării demisiei pe timpul executării misiunilor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 42/2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, cu modificările ulterioare, precum și pe timpul executării altor misiuni în străinătate.

Limitele de vârstă în grad până la care cadrele militare pot fi menținute în activitate sunt vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislația asigurărilor sociale și pensiilor care reglementează sistemul public de pensii pentru instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale.

Limitele de vârstă în grad până la care generalii și amiralii pot fi menținuți în activitate sunt

În situația în care limitele de vârstă în grad prevăzute la alin. 2 sunt mai mici decât vârstele standard de pensionare pentru limită de vârstă prevăzute de legislația asigurărilor sociale și pensiilor care reglementează sistemul public de pensii pentru instituțiile din domeniul apărării naționale, ordinii publice și siguranței naționale, generalii și amiralii sunt menținuți în activitate până la vârsta standard.

Prevederile alin. 2 se aplică exclusiv Ministerului Apărării Naționale.

Generalii și amiralii din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Serviciului de Protecție și Pază sunt menținuți în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare, până la vârsta de 60 de ani, sau sunt trecuți în rezervă, la cerere, în condițiile prevederilor legale în vigoare.

În raport cu nevoile de încadrare, cadrele militare pot fi menținute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, cu aprobarea anuală a conducătorului instituției.

Limitele de vârstă în grad până la care cadrele militare în rezervă pot fi menținute în evidență sunt de 55 de ani pentru clasa I, 60 de ani pentru clasa a II-a și 63 de ani pentru clasa a III-a.

După împlinirea vârstei de 60 de ani, generalii și amiralii din Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Serviciul de Informații Externe pot fi menținuți în activitate până la împlinirea vârstei de 62 de ani, la cerere, dacă starea de sănătate le permite rezolvarea în foarte bune condiții a atribuțiilor ce le revin, cu aprobarea conducătorului instituției.

Cadrele militare din Ministerul Afacerilor Interne, altele decât cele prevăzute la alin. 5, sunt menținute în activitate după împlinirea vârstei standard de pensionare până la vârsta de 60 de ani, la cererea acestora, după cum urmează

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate condamnați prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia, precum și cei condamnați pentru infracțiuni săvârșite cu intenție la pedeapsa închisorii cu suspendarea executării ori cu amenda se trec în rezervă sau direct în retragere.

Cadrele militare în activitate condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la pedeapsa închisorii cu executarea acesteia se trec în rezervă sau direct în retragere din oficiu.

Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale condamnate pentru infracțiuni săvârșite cu intenție la pedeapsa amenzii penale sau cu închisoare, cu suspendarea executării ori grațiate înainte de începerea executării pedepsei sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pot fi trecute în rezervă sau direct în retragere ori pot fi menținute în activitate, pe baza propunerilor înaintate ierarhic, prin ordin al comandanților/șefilor care au competențe în acest sens, stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, dispozițiile art. 43 aplicându-se în mod corespunzător. În concluzie, în intervalul 12 mai 2021 - 25 iunie 2021, sintagma „sau cu privire la care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei“, cuprinsă în dispozițiile art. 87 alin. 3 a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data 26 iunie 2021, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.

Hotărârea privind menținerea în activitate a cadrelor militare trimise în judecată pentru săvârșirea de infracțiuni se ia după soluționarea definitivă a cauzei.

Cadrele militare în activitate din Ministerul Apărării Naționale se suspendă din funcție pe perioada în care, fiind în stare de arest preventiv, sunt urmărite penal, trimise în judecată ori sunt judecate de către instanțele judecătorești. Pe perioada suspendării din funcție, ofițerii, maiștrii militari și subofițerii nu beneficiază de niciun drept din partea Ministerului Apărării Naționale.

Prin excepție de la prevederile alin. 2 , cadrele militare, pe perioada suspendării din funcție, pot beneficia de dreptul prevăzut la art. 9 lit. e) și de dreptul de folosință a locuinței de serviciu.

Cadrele militare în activitate din Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale și Serviciul de Protecție și Pază se pun la dispoziție când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate sau împuternicite.

În Ministerul Apărării Naționale, cadrele militare în activitate se pun la dispoziție când sunt trimise în judecată sau sunt judecate de către instanțele judecătorești în stare de libertate pentru fapte în legătură cu exercitarea atribuțiilor funcțiilor în care sunt încadrate, numai la propunerea consiliilor de onoare și a comandanților de unități.

Cadrele militare puse la dispoziție în condițiile prevăzute la alin. 4 și 5 îndeplinesc atribuțiile stabilite, în scris, de comandanții unităților din care fac parte și beneficiază de drepturile bănești corespunzătoare gradului pe care îl au, la minimum, precum și de celelalte drepturi stabilite cadrelor militare în activitate conform dispozițiilor legale.

În cazul în care s-a dispus achitarea, încetarea procesului penal, renunțarea la aplicarea pedepsei, clasarea ori renunțarea la urmărirea penală, cadrele militare care au fost suspendate din funcție în condițiile alin. 2 și care s-au aflat la dispoziție în condițiile alin. 4 și 5 sunt repuse în drepturile avute la data suspendării din funcție sau la data punerii la dispoziție, după caz, inclusiv în funcția deținută anterior sau în una echivalentă, și vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat în perioada cât s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispoziție, potrivit normelor legale în vigoare la data reîncadrării în funcție.

Cadrele militare din Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Afacerilor Interne suspendate din funcție sau care s-au aflat la dispoziție, în condițiile legii, față de care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, sunt repuse în drepturile avute la data suspendării din funcție sau la data punerii la dispoziție, după caz, inclusiv în funcția deținută anterior sau în una echivalentă, și vor primi toate drepturile ce li s-ar fi acordat în perioada cât s-au aflat suspendate, respectiv puse la dispoziție, potrivit normelor legale în vigoare la data reîncadrării în funcție.

Cadrele militare condamnate prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executarea acesteia care anterior au fost suspendate din funcții se trec în rezervă începând cu data suspendării.

Cadrelor militare care au comis fapte pentru care s-a început urmărirea penală sau pentru care au fost trimise în judecată li se pot aplica sancțiuni disciplinare numai după soluționarea cauzei de către parchet ori de către instanța de judecată. În acest timp procedura disciplinară se suspendă.

Cadrele militare în activitate, care nu îndeplinesc condițiile de pensionare, nu pot fi trecute în rezervă pe timpul cât se află în incapacitate temporară de muncă, fiind internate în spitale ori sanatorii, se găsesc în concedii medicale sau în concediu pentru creșterea copilului, iar cadrele militare femei, nici în perioada gravidității, a concediului de risc maternal și a celui de maternitate, acordate potrivit art. 15 .

Dispozițiile alin. 1 nu se aplică celor care urmează să fie trecuți în rezervă potrivit prevederilor art. 85 alin. 1 lit. g) , h) , j) , k) , l) , m) și n) , art. 87 și 88 .

Candidatul admis în instituțiile de formare profesională inițială ale Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă de 10 ani de la data nașterii raportului de serviciu.

La încetarea calității de elev al unei instituții de formare profesională inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, ca urmare a admiterii într-o altă instituție de formare profesională inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne, se completează un nou angajament, încheiat în condițiile alin. 1 , care cumulează și perioada anterioară rămasă de executat, stabilită proporțional cu perioada de școlarizare.

La admiterea maistrului militar/subofițerului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne la un program de studii de licență, cu frecvență, în cadrul unei instituții de învățământ superior a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne se completează un nou angajament, încheiat în condițiile alin. 1 , care cumulează și perioada anterioară rămasă de executat.

Cadrul militar din Ministerul Afacerilor Interne care urmează un program de formare profesională continuă sau un curs de inițiere în carieră este obligat să încheie un angajament că va lucra în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pentru o perioadă stabilită prin ordin al ministrului afacerilor interne, proporțional cu durata/valoarea cursului sau programului urmat.

Elevul/Studentul unei instituții de formare profesională inițială a Ministerului Afacerilor Interne sau care formează personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne sau cadrul militar din Ministerul Afacerilor Interne care refuză încheierea unui nou angajament în condițiile alin. 2 și 3 sau care nu respectă condițiile angajamentelor încheiate este obligat să restituie, proporțional cu perioada rămasă de executat, cheltuielile efectuate în total pe timpul școlarizării/desfășurării programelor/cursurilor, inclusiv cele aferente drepturilor salariale acordate pe perioada cursurilor cu scoatere de la locul de muncă, după caz, potrivit reglementărilor în vigoare.

Prevederile alin. 3 și 5 se aplică în mod corespunzător și maistrului militar sau subofițerului admis la programul de studii universitare de master profesional pentru formarea ofițerilor organizat în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne.

Pentru gradele de colonel, comandor și superioare acestora nu se stabilesc stagii în grad