LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare

Ofițerii, maiștrii militari și subofițerii în activitate au obligația de a nu efectua activități care contravin demnității, prestigiului și normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.

Cadrelor militare în activitate le este interzis

Disciplina militară constituie unul dintre factorii determinanți ai capacității operaționale a forțelor armate și se bazează atât pe acceptarea conștientă a normelor de comportament stabilite, cât și pe acordarea recompenselor și aplicarea sancțiunilor disciplinare.

Disciplina militară asigură respectarea de către militari a normelor legale, a ordinelor comandanților/șefilor date cu respectarea normelor de drept, regulilor de angajare ori obiceiurilor războiului, pentru menținerea capacității operaționale a unității, îndeplinirea misiunilor specifice și buna desfășurare a activităților din armată.

Comandantul/Șeful dispune de prerogativă disciplinară, având competența de a acorda recompense și de a aplica sancțiuni disciplinare cadrelor militare, potrivit prezentei legi.

Încălcarea de către cadrele militare, cu vinovăție, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea acestora disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.

Cadrele militare răspund individual pentru faptele și actele proprii sancționate de lege, săvârșite atât în exercitarea atribuțiilor de serviciu ori în legătură cu acesta, cât și în afara serviciului.

Sunt absolvite de orice răspundere cadrele militare care prin exercitarea, în limitele legii, a atribuțiilor de serviciu au cauzat vătămări unor persoane ori au adus prejudicii patrimoniului acestora.

Cadrelor militare li se pot aplica următoarele sancțiuni disciplinare

Pentru aceeași abatere se poate aplica doar o singură sancțiune disciplinară.

Sancțiunile disciplinare se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data constatării, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii faptei; termenul de 6 luni este termen de prescripție, iar cel de 2 ani este termen de decădere.

Termenul de 6 luni prevăzut la alin. 3 se suspendă, de drept, pe perioada și în situațiile următoare

Prin excepție de la prevederile alin. 3 , sancțiunile disciplinare se pot aplica după expirarea termenului de 2 ani de la data săvârșirii faptei, doar în situația în care organele de urmărire penală sesizate decid că fapta săvârșită nu constituie infracțiune și comunică decizia după expirarea acestui termen.

În situația prevăzută la alin. 5 , sancțiunea se aplică în termen de cel mult 6 luni de la data comunicării deciziei organului de urmărire penală, care este termen de decădere.

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a)-d) se aplică de către

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e) și f) se aplică de către comandanții/șefii care au competențe de numire în funcții.

Sancțiunea disciplinară prevăzută la art. 35 alin. 1 lit. g) se aplică de către conducătorul instituției militare.

Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, sancțiunile disciplinare pentru cadrele militare în activitate se aplică astfel

Șefii structurilor centrale aplică sancțiunile prevăzute la alin. 4 pentru întregul personal militar din subordine.

Dispozițiile alin. 4 și 5 se aplică în mod corespunzător Serviciului de Informații Externe, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Protecție și Pază și Serviciului de Telecomunicații Speciale, funcțiile similare celor prevăzute la alin. 4 fiind echivalate prin ordin al conducătorului instituției.

Comandantul/Șeful aplică sancțiuni disciplinare cadrelor militare din subordinea sa ori de câte ori constată sau este sesizat că acestea au săvârșit o abatere disciplinară, în mod direct sau, după caz, pe baza rezultatului cercetării disciplinare prealabile ori a hotărârii consiliului de onoare.

În cazul în care comandantul/șeful este sesizat cu privire la comiterea unei fapte care poate constitui abatere disciplinară, persoana care sesizează are obligația de a susține reclamația cu date și indicii de natură obiectivă referitoare la fapta săvârșită.

La individualizarea sancțiunii disciplinare se ține seama de gravitatea faptei, care se evaluează după următoarele criterii

La stabilirea sancțiunii disciplinare pentru abaterile disciplinare săvârșite pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, comandantul/șeful cu competențe de aplicare a acesteia are în vedere gravitatea faptei care constituie abatere disciplinară și efectele produse de aceasta, prin raportare la împrejurarea în care aceasta a fost săvârșită.

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a) și b) se aplică direct de către comandanții/șefii care au competențe în acest sens.

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. c)-g) se aplică după efectuarea cercetării disciplinare prealabile.

Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. e)-g) se aplică numai în baza hotărârii consiliului de onoare.

Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, prin excepție de la prevederile alin. 2 și 3 , comandanții/șefii aplică sancțiunile disciplinare în mod direct sau pot dispune efectuarea unei cercetări disciplinare pentru fundamentarea deciziei.

Pentru efectuarea cercetării disciplinare prevăzute la alin. 4 , comandanții/șefii desemnează, în funcție de complexitatea faptelor, un ofițer sau o comisie, care întocmește și prezintă un raport, în termen de maximum 7 zile calendaristice de la data desemnării.

Prin procedură disciplinară, în sensul prezentei legi, se înțelege cercetarea disciplinară prealabilă și/sau activitatea consiliilor de onoare.

Cercetarea disciplinară și activitatea consiliilor de onoare au la bază următoarele principii

Procedura disciplinară nu este publică.

Comunicarea actelor în procedura disciplinară se poate efectua în oricare dintre modalitățile prevăzute de lege.

Comandantul/Șeful unității militare unde își desfășoară activitatea cadrul militar care a săvârșit fapta dispune efectuarea cercetării disciplinare prealabile de către un ofițer sau o comisie, în funcție de complexitatea faptelor.

Cadrele militare desemnate conform alin. 1 nu se pot afla în una dintre următoarele situații

În situația în care, la nivelul unității militare în care își desfășoară activitatea cadrul militar ale cărui fapte sunt cercetate, nu sunt identificate cadre militare care să corespundă criteriilor prevăzute la alin. 2 , comandantul/șeful unității militare solicită sprijin eșalonului ierarhic superior.

Ofițerul sau comisia prevăzut/prevăzută la art. 35^5 alin. 1 întocmește un raport, pe care îl prezintă comandantului/șefului ierarhic care a dispus efectuarea cercetării, în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data desemnării.

Raportul prevăzut la alin. 1 conține concluziile cercetării și propuneri privind aplicarea/neaplicarea unei sancțiuni disciplinare cadrului militar a cărui fapte au fost cercetate sau trimiterea acestuia în fața consiliului de onoare, după caz.

Comandantul/Șeful ierarhic analizează raportul cercetării prealabile și poate adopta una dintre următoarele decizii

În termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii raportului, comandantul/șeful ierarhic aduce la cunoștința cadrului militar în cauză decizia prevăzută la alin. 3 , în formă scrisă.

Pentru apărarea onoarei cadrelor militare în activitate, precum și pentru cercetarea faptelor sesizate ca abateri disciplinare, în cadrul instituțiilor militare se constituie consilii de onoare.

Consiliul de onoare are în componență 3 sau 5 membri titulari, ofițeri în activitate, care se aleg pe o perioadă de 2 ani; ofițerul cu gradul și funcția cele mai mari este și președintele consiliului.

Pentru fiecare membru titular al consiliului de onoare se desemnează, în condițiile prevăzute la alin. 2 , câte un membru supleant.

Nivelul structurilor la care se constituie consiliile de onoare, modul de constituire, procedurile de lucru ale acestora, precum și alte aspecte procedurale pentru aplicarea prevederilor prezentei secțiuni referitoare la procedura disciplinară se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale, ministrului afacerilor interne, directorului Serviciului Român de Informații, directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, directorului Serviciului de Informații Externe, respectiv al directorului Serviciului de Protecție și Pază, după caz.

Hotărârea consiliului de onoare se adoptă cu majoritatea voturilor exprimate de membrii acestuia și se aduce la cunoștința cadrelor militare, pe bază de semnătură.

Consiliul de onoare poate adopta una dintre următoarele hotărâri

În situația aplicării sancțiunii disciplinare în baza unei hotărâri a consiliului de onoare, actul administrativ de sancționare se emite și se comunică cadrului militar în termen de 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării hotărârii consiliului de onoare la unitatea/structura al cărei comandant/șef are competența de aplicare a sancțiunii disciplinare.

Actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare se emite, în formă scrisă, de comandantul/șeful care are competențe de aplicare a acesteia și se comunică în scris celui sancționat.

Sub sancțiunea nulității absolute, în actul administrativ de aplicare a sancțiunii disciplinare se înscriu în mod obligatoriu

Cadrele militare au dreptul să conteste aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 35 alin. 1 lit. a)-d) în termen de 5 zile lucrătoare de la comunicarea deciziei de sancționare, prin raport adresat în scris comandantului/șefului ierarhic superior celui care a emis decizia.

Comandantul/Șeful ierarhic prevăzut la alin. 1 se pronunță prin decizie motivată, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării contestației, pe baza unei cercetări efectuate în condițiile prevăzute la art. 35^5 - 35^7 , astfel

Decizia prevăzută la alin. 2 este definitivă, se comunică cadrelor militare contestatare în termen de 5 zile de la data pronunțării și poate fi atacată la instanța de contencios administrativ competentă, potrivit legii.

Ofițerii în activitate provin din: a) absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea ofițerilor, cu excepția celor prevăzuți la art. 37 lit. c)

În Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază, pentru persoanele prevăzute la alin. 1 lit. e) , g) și k) nu se aplică limita de vârstă de cel mult 45 de ani.

În Ministerul Apărării Naționale, persoanele prevăzute la alin. 1 lit. d) și j) pot fi chemate sau rechemate în activitate dacă au vârsta de cel mult 45 de ani.

În Ministerul Afacerilor Interne, ofițerii în activitate provin și din absolvenți ai programelor de studii universitare de master profesional organizate în scopul formării ofițerilor la instituțiile de formare profesională care pregătesc personal pentru nevoile instituției, destinate candidaților care dețin o licență în specializări universitare necesare structurilor instituției.

Maiștrii militari și subofițerii din Ministerul Afacerilor Interne care au promovat concursul de admitere la programul de master profesional, prevăzut la alin. 4 , destinat formării inițiale a ofițerilor, frecventează cursurile acestuia cu scoatere de la locul de muncă, situație în care li se acordă drepturile prevăzute la art. 57 alin. (1) și (3) din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare.

Maiștrii militari în activitate provin din: a) absolvenți cu diplomă ai instituțiilor de învățământ pentru formarea maiștrilor militari, cu excepția celor prevăzuți la art. 39 lit. b)

În Ministerul Apărării Naționale, persoanele prevăzute la alin. 1 lit. b) , c) , e) , g) și h) pot fi chemate sau rechemate în activitate dacă au vârsta de cel mult 45 de ani.

În Serviciul Român de Informații și Serviciul de Telecomunicații Speciale nu se aplică limita de vârstă prevăzută la alin. 1 lit. f) .

Subofițerii în activitate provin din: a) absolvenți cu diplomă ai instituțiilor militare de învățământ pentru formarea subofițerilor; a^1) absolvenți ai învățământului superior medical la programele de licență «Asistent medical generalist» cu diplomă de licență sau ai școlilor sanitare postliceale cu diplomă de bacalaureat și certificat de calificare profesională, organizate în cadrul instituțiilor civile de învățământ, școlarizați pentru nevoi ale Ministerului Apărării Naționale, în condiții stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale

În Ministerul Apărării Naționale, persoanele prevăzute la alin. 1 lit. b) , c) și e) pot fi chemate sau rechemate în activitate dacă au vârsta de cel mult 45 de ani.

În Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Telecomunicații Speciale, Serviciul de Informații Externe și Serviciul de Protecție și Pază nu se aplică limita de vârstă prevăzută la alin. 1 lit. g) .

Persoanele care urmează să devină cadre militare în condițiile art. 36 alin. 1 lit. a)-c^1) și h) , ale art. 38 alin. 1 lit. a) și d) și ale art. 40 alin. 1 lit. a) și a^1) , la admiterea într-o instituție de învățământ pentru formarea ofițerilor, a maiștrilor militari sau a subofițerilor în activitate, încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 8 ani de la numirea lor în prima funcție, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

În condițiile prevăzute la art. 36 alin. 1 lit. d)-g) și i) , la art. 38 lit. b)-c) și e) și la art. 40 alin. 1 lit. b)-g) , persoanele în cauză încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 4 ani, potrivit normelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale.

Durata contractelor încheiate în condițiile alin. 1 , 2 și 14 se prelungește de drept, prin acte adiționale, cu o durată cuprinsă între 4 și 8 ani, stabilită prin ordin al ministrului apărării naționale, în situația în care cadrele militare în activitate sunt trimise cu acordul lor și admise la studii universitare de licență, master, doctorat sau la studii postliceale, finanțate de la bugetul de stat și organizate în instituții de învățământ din țară și străinătate, la forma de învățământ cu frecvență.

După expirare, contractele pot fi reînnoite, în funcție de opțiunea părților, pe perioade succesive cu durata de până la 4 ani, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului apărării naționale.

Contractele încheiate în condițiile alin. 4 încetează de drept în situațiile prevăzute la alin. 3 , la data înmatriculării în instituția de învățământ.

Începând cu data prevăzută la alin. 5 , cadrele militare în cauză încheie noi contracte cu o durată cuprinsă între 4 și 8 ani, care se stabilește prin ordin al ministrului apărării naționale.

Dispozițiile alin. 3 , alin. 5 și 6 se aplică în mod corespunzător în situația prevăzută la art. 36 alin. 1 lit. h) .

Cadrele militare care au o vechime ca ofițer, maistru militar sau subofițer în activitate de cel puțin 15 ani pot încheia cu Ministerul Apărării Naționale contracte până la împlinirea limitei de vârstă în grad.

Cu 6 luni înainte de expirarea contractului, părțile sunt obligate să se încunoștințeze reciproc asupra intenției de reînnoire a acestuia.

În situația în care înainte de expirarea duratei stabilite, cadrele militare reziliază contractul potrivit art. 85 alin. 1 lit. h) , acestea sunt obligate să anunțe Ministerul Apărării Naționale cu cel puțin 30 de zile înainte, iar în cazul în care se află pe perioada contractului prevăzut la alin. 1 , 2 și 14 sau, după caz, alin. 3 , alin. 6 și 7 , cadrele militare sunt obligate și să restituie cheltuielile de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării, proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.

Aceeași obligație de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării revine cadrelor militare, dacă sunt trecute în rezervă de către Ministerul Apărării Naționale, potrivit art. 85 alin. 1 lit. i)-n) , art. 87 și 88 , înainte de expirarea contractelor prevăzute la alin. 1 , 2 și 14 sau, după caz, alin. 3 , alin. 6 și 7 , proporțional cu perioada de contract rămasă neexecutată.

În situația în care Ministerul Apărării Naționale trece în rezervă cadrele militare înainte de expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e) , sau la expirarea contractelor, potrivit art. 85 alin. 1 lit. e^1) , din inițiativa Ministerului Apărării Naționale, acestea beneficiază de măsuri de protecție socială conform prevederilor legale.

Contractele pot fi reziliate prin acordul ambelor părți în situația în care trecerea în rezervă a cadrelor militare se face potrivit art. 85 alin. 1 lit. f) și g) . În aceste cazuri părțile nu au obligații una față de cealaltă.

Prin excepție de la prevederile alin. 1 , personalul navigant de aviație încheie cu Ministerul Apărării Naționale contracte cu durata de 12 ani de la numirea lor în prima funcție.

Durata contractelor prevăzute la alin. 1 pentru ofițerii medici, medici dentiști și farmaciști se prelungește cu un număr de ani egal cu durata corespunzătoare pregătirii în rezidențiat.

Normele de restituire a cheltuielilor de întreținere și de instruire pe timpul școlarizării prevăzute la alin. 10 și 11 se aprobă prin ordin al ministrului apărării naționale.

Trecerea cadrelor militare din activitate în rezervă sau direct în retragere, precum și chemarea din rezervă în activitate se fac după cum urmează

În Ministerul Afacerilor Interne, trecerea cadrelor militare în rezervă sau direct în retragere, precum și chemarea din rezervă în activitate a cadrelor militare prevăzute la alin. 1 lit. b) și c) se face în mod corespunzător de către persoanele care, potrivit art. 45 alin. 2 , au competența de acordare a gradelor militare.

Nu pot fi chemate în activitate cadrele militare cărora li s-au acordat grade în rezervă în baza art. 37 lit. e) și nu au absolvit o instituție civilă de învățământ superior, precum și în baza art. 39 lit. c) .

Subofițerii cărora li s-a acordat grad în rezervă în baza art. 41 lit. e) , f) și h) pot fi chemați în activitate, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale, dacă nu au împlinit vârsta de 45 de ani.