LEGE nr. 71 din 3 iunie 2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Avizele de garanție înscrise în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare anterior intrării în vigoare a Codului civil continuă să își producă efectele.
După intrarea în vigoare a Codului civil și până la adoptarea reglementărilor de organizare și funcționare a Arhivei Electronice de Garanții Reale Mobiliare, înscrierea ipotecilor mobiliare și a operațiunilor asimilate acestora se realizează prin folosirea formularelor existente, în mod corespunzător.
Dispozițiile art. 2.426 din Codul civil nu se aplică ipotecilor constituite înainte de data intrării în vigoare a Codului civil .
În sensul art. 2.428 alin. (2) lit. f) din Codul civil , ipoteca se va radia din cartea funciară și în baza unei declarații scrise a creditorului ipotecar. În cazul în care mai mulți creditori sunt beneficiarii unei ipoteci cu privire la bunul în cauză, declarația de radiere nu va aduce atingere drepturilor celorlalți creditori ipotecari. Declarația de radiere se poate face sub forma unui înscris autentic notarial.
În sensul prevederilor art. 2.440 alin. (2) din Codul civil , simpla invocare a posibilității de executare silită și a efectelor neîndeplinirii obligației nu constituie constrângere.
Dovada dreptului de a prelua bunul în sensul art. 2.441 alin. (1) din Codul civil se face cu prezentarea unei copii a contractului de ipotecă mobiliară perfectat în condițiile legii și a unei copii a avizului de ipotecă eliberat de arhivă în condițiile legii.
În orice moment după neîndeplinirea de către debitor a obligației ipotecare și fără a fi necesar să se încerce înainte intrarea în posesie prin mijloace proprii, creditorul poate apela la procedura preluării silite a bunului reglementată de art. 2.442 din Codul civ il.
Încuviințarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului ipotecat prevăzută la art. 2.445 din Codul civil este de competența judecătoriei în a cărei circumscripție își are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul.
Opoziția la executare prevăzută la art. 2.452 din Codul civil este de competența judecătoriei care a încuviințat vânzarea bunului mobil ipotecat.
Numirea administratorului bunului mobil ipotecat prevăzută la art. 2.468 și 2.469 din Codul civil , precum și opoziția la preluarea bunului mobil în vederea administrării sunt de competența judecătoriei în a cărei circumscripție teritorială își are domiciliul sau, după caz, sediul creditorul.
În sensul art. 2.451 lit. c) din Codul civil , notificarea vânzării va preciza capitalul creanței ipotecare și va menționa, în mod generic, că la acesta se adaugă accesoriile.
În cadrul cheltuielilor rezonabile făcute de creditor cu preluarea bunului ipotecat se includ și despăgubirile pe care acesta le datorează conform art. 2.437 alin. (2) și art. 2.443 alin. (3) din Codul civil .
În cazul în care creditorul a preluat bunul ipotecat în contul creanței, creanța ipotecară se stinge, iar creditorul nu mai poate exercita nicio acțiune personală și nici nu îl mai poate urmări pe debitor, chiar dacă valoarea bunului preluat nu acoperă integral creanța ipotecară.
Dispozițiile art. 2.465 din Codul civil se aplică numai în situațiile în care creditorul ipotecar nu și-a exercitat drepturile conferite de art. 2.400 - 2.405 din Codul civil .
Prin "gaj" în sensul titlului XI al cărții a V-a a Codului civil se desemnează toate garanțiile reale mobiliare care necesită deposedarea debitorului de bunul afectat garanției, indiferent de momentul și de temeiul juridic al constituirii lor.
Gajul constituit înainte de data intrării în vigoare a Codului civil este supus, în ceea ce privește condițiile de valabilitate, dispozițiilor legale existente la data constituirii sale.
Gajul pentru care formalitățile de deposedare sau de înregistrare au fost îndeplinite înainte de data intrării în vigoare a Codului civil și pentru care condiția deposedării nu s-a pierdut până la data intrării în vigoare a Codului civil este supus, în ceea ce privește ordinea de preferință, opozabilitatea și efectele față de terți, dispozițiilor legale existente la data deposedării debitorului sau la data înregistrării gajului.
Executarea silită a gajului începută înainte de data intrării în vigoare a Codului civil va fi continuată în conformitate cu dispozițiile legale existente la data începerii executării.
În sensul prevederilor art. 2.482 alin. (2) din Codul civil , deținerea se poate realiza și prin intermediul controlului unic sau comun al unei casete de valori în care se află depozitate sumele de bani.
Drepturile de retenție exercitate înainte de data intrării în vigoare a Codului civil vor fi supuse, în ceea ce privește condițiile de valabilitate, dispozițiilor legale existente la data exercitării lor.
Drepturile de retenție înregistrate înainte de data intrării în vigoare a Codului civil vor fi supuse, în ceea ce privește ordinea de preferință, opozabilitatea și efectele față de terți, dispozițiilor legale existente la data înregistrării lor.
Articolul 1.166 Noțiune Contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic
La articolul 1.174, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
Contractul este real atunci când, pentru validitatea sa, este necesară remiterea bunului
Articolul 1.178 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.178 Libertatea formei Contractul se încheie prin simplul acord de voințe al părților, dacă legea nu impune o anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă
La articolul 1.179 alineatul (1), punctele 2-4 se modifică și vor avea următorul cuprins
consimțământul părților
un obiect determinat și licit
o cauză licită și morală
La articolul 1.193, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Revocarea ofertei nu împiedică încheierea contractului decât dacă ajunge la destinatar înainte ca ofertantul să primească acceptarea sau, după caz, înaintea săvârșirii actului ori faptului care, potrivit prevederilor art. 1.186 alin. (2), determină încheierea contractului
Articolul 1.202 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.202 Clauze standard
Sub rezerva prevederilor art. 1.203, dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și atunci când la încheierea contractului sunt utilizate clauze standard.
Sunt clauze standard stipulațiile stabilite în prealabil de una dintre părți pentru a fi utilizate în mod general și repetat și care sunt incluse în contract fără să fi fost negociate cu cealaltă parte.
Clauzele negociate prevalează asupra clauzelor standard.
Atunci când ambele părți folosesc clauze standard și nu ajung la o înțelegere cu privire la acestea, contractul se încheie totuși pe baza clauzelor convenite și a oricăror clauze standard comune în substanța lor, cu excepția cazului în care una dintre părți notifică celeilalte părți, fie anterior momentului încheierii contractului, fie ulterior și de îndată, că nu intenționează să fie ținută de un astfel de contract
Articolul 1.213 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.213 Adaptarea contractului
Dacă o parte este îndreptățită să invoce anulabilitatea contractului pentru eroare, dar cealaltă parte declară că dorește să execute ori execută contractul așa cum acesta fusese înțeles de partea îndreptățită să invoce anulabilitatea, contractul se consideră că a fost încheiat așa cum l-a înțeles această din urmă parte.
În acest caz, după ce a fost informată asupra felului în care partea îndreptățită să invoce anulabilitatea a înțeles contractul și înainte ca aceasta să fi obținut anularea, cealaltă parte trebuie, în termen de cel mult 3 luni de la data când a fost notificată ori de la data când i s-a comunicat cererea de chemare în judecată, să declare că este de acord cu executarea sau să execute fără întârziere contractul, astfel cum a fost înțeles de partea aflată în eroare.
Dacă declarația a fost făcută și comunicată părții aflate în eroare în termenul prevăzut la alin. (2) sau contractul a fost executat, dreptul de a obține anularea este stins și notificarea prevăzută la alin. (2) este considerată lipsită de efecte
La articolul 1.214, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Contractul este anulabil și atunci când dolul provine de la reprezentantul, prepusul ori gerantul afacerilor celeilalte părți
Articolul 1.217 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.217 Amenințarea cu exercițiul unui drept Constituie violență și temerea insuflată prin amenințarea cu exercițiul unui drept făcută cu scopul de a obține avantaje injuste
La articolul 1.222, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
În toate cazurile, instanța poate să mențină contractul dacă cealaltă parte oferă, în mod echitabil, o reducere a propriei creanțe sau, după caz, o majorare a propriei obligații. Dispozițiile art. 1.213 privitoare la adaptarea contractului se aplică în mod corespunzător
Articolul 1.223 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.223 Termenul de prescripție
Dreptul la acțiunea în anulare sau în reducerea obligațiilor pentru leziune se prescrie în termen de un an de la data încheierii contractului.
Anulabilitatea contractului nu poate să fie opusă pe cale de excepție când dreptul la acțiune este prescris
La articolul 1.238, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Lipsa cauzei atrage anulabilitatea contractului, cu excepția cazului în care contractul a fost greșit calificat și poate produce alte efecte juridice
Articolul 1.246 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.246 Nulitatea
Orice contract încheiat cu încălcarea condițiilor cerute de lege pentru încheierea sa valabilă este supus nulității, dacă prin lege nu se prevede o altă sancțiune.
Nulitatea poate fi absolută sau relativă.
Dacă prin lege nu se prevede altfel, nulitatea contractului poate fi constatată sau declarată prin acordul părților.
Prin acordul părților nu pot fi instituite și nici suprimate cauze de nulitate. Orice convenție sau clauză contrară este considerată nescrisă
Articolul 1.254 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.254 Desființarea contractului și a actelor subsecvente
Contractul lovit de nulitate absolută sau anulat este considerat a nu fi fost niciodată încheiat.
Desființarea contractului atrage, în condițiile legii, și desființarea actelor subsecvente încheiate în baza lui.
În cazul în care contractul este desființat, fiecare parte trebuie să restituie celeilalte, în natură sau prin echivalent, prestațiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639-1.647, chiar dacă acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu
La articolul 1.263, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dispozițiile alin. (3) se aplică în mod corespunzător și în cazul actelor încheiate fără autorizarea instanței de tutelă
Articolul 1.264 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.264 Cuprinsul actului confirmativ Pentru a fi valabil, actul confirmativ trebuie să cuprindă obiectul, cauza și natura obligației și să facă mențiune despre motivul acțiunii în anulare, precum și despre intenția de a repara viciul pe care se întemeiază acea acțiune
La articolul 1.270, alineatul (3) se abrogă
Articolul 1.271 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.271 Impreviziunea
Părțile sunt ținute să își execute obligațiile, chiar dacă executarea lor a devenit mai oneroasă, fie datorită creșterii costurilor executării propriei obligații, fie datorită scăderii valorii contraprestației.
Cu toate acestea, dacă executarea contractului a devenit excesiv de oneroasă datorită unei schimbări excepționale a împrejurărilor care ar face vădit injustă obligarea debitorului la executarea obligației, instanța poate să dispună
adaptarea contractului, pentru a distribui în mod echitabil între părți pierderile și beneficiile ce rezultă din schimbarea împrejurărilor
încetarea contractului, la momentul și în condițiile pe care le stabilește.
Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile numai dacă
schimbarea împrejurărilor a intervenit după încheierea contractului
schimbarea împrejurărilor, precum și întinderea acesteia nu au fost și nici nu puteau fi avute în vedere de către debitor, în mod rezonabil, în momentul încheierii contractului
debitorul nu și-a asumat riscul schimbării împrejurărilor și nici nu putea fi în mod rezonabil considerat că și-ar fi asumat acest risc
debitorul a încercat, într-un termen rezonabil și cu bună-credință, negocierea adaptării rezonabile și echitabile a contractului
La articolul 1.272, denumirea marginală și alineatul (1) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 1.272 Conținutul contractului
Contractul valabil încheiat obligă nu numai la ceea ce este expres stipulat, dar și la toate urmările pe care practicile statornicite între părți, uzanțele, legea sau echitatea le dau contractului, după natura lui
La articolul 1.275, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Dacă cineva a transmis succesiv către mai multe persoane proprietatea unui bun mobil corporal, cel care a dobândit cu bună-credință posesia efectivă a bunului este titular al dreptului, chiar dacă titlul său are dată ulterioară.
Dacă niciunul dintre dobânditori nu a obținut posesia efectivă a bunului mobil corporal și creanța fiecăruia de predare a bunului este exigibilă, va fi preferat cel care a sesizat cel dintâi instanța de judecată
La articolul 1.282, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Drepturile, precum și, în cazurile prevăzute de lege, obligațiile contractuale în strânsă legătură cu un bun se transmit, odată cu acesta, succesorilor cu titlu particular ai părților
Articolul 1.290 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.290 Efecte față de terți
Contractul secret nu poate fi invocat de părți, de către succesorii lor universali, cu titlu universal sau cu titlu particular și nici de către creditorii înstrăinătorului aparent împotriva terților care, întemeindu-se cu bună-credință pe contractul public, au dobândit drepturi de la achizitorul aparent.
Terții pot invoca împotriva părților existența contractului secret, atunci când acesta le vatămă drepturile
Articolul 1.291 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.291 Raporturile cu creditorii
Existența contractului secret nu poate fi opusă de părți creditorilor dobânditorului aparent care, cu bună-credință, au notat începerea urmăririi silite în cartea funciară sau au obținut sechestru asupra bunurilor care au făcut obiectul simulației.
Dacă există un conflict între creditorii înstrăinătorului aparent și creditorii dobânditorului aparent, sunt preferați cei dintâi, în cazul în care creanța lor este anterioară contractului secret
La articolul 1.304, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Contractul încheiat de reprezentant cu sine însuși, în nume propriu, este anulabil numai la cererea reprezentatului, cu excepția cazului în care reprezentantul a fost împuternicit în mod expres în acest sens sau cuprinsul contractului a fost determinat în asemenea mod încât să excludă posibilitatea unui conflict de interese
La articolul 1.308, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Reprezentantul nu poate reține acest înscris drept garanție a creanțelor sale asupra reprezentatului, dar poate să ceară o copie a înscrisului, certificată de reprezentat, cu mențiunea că puterea de reprezentare a încetat
Articolul 1.310 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.310 Răspunderea reprezentantului Cel care încheie un contract în calitate de reprezentant, neavând împuternicire ori depășind limitele puterilor care i-au fost încredințate, răspunde pentru prejudiciile cauzate terțului contractant care s-a încrezut, cu bună-credință, în încheierea valabilă a contractului
La articolul 1.318, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul în care a declarat că nu îl liberează pe cedent, contractantul cedat se poate îndrepta împotriva acestuia atunci când cesionarul nu își execută obligațiile. În acest caz, contractantul cedat trebuie, sub sancțiunea pierderii dreptului de regres împotriva cedentului, să îi notifice neexecutarea obligațiilor de către cesionar, în termen de 15 zile de la data neexecutării sau, după caz, de la data la care a cunoscut faptul neexecutării
Articolul 1.319 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.319 Excepțiile contractantului cedat Contractantul cedat poate opune cesionarului toate excepțiile ce rezultă din contract. Contractantul cedat nu poate invoca însă față de cesionar vicii de consimțământ, precum și orice apărări sau excepții născute din raporturile sale cu cedentul decât dacă și-a rezervat acest drept atunci când a consimțit la substituire
La articolul 1.338, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Cel care ignoră împotrivirea titularului este răspunzător pentru prejudiciile cauzate chiar și din cea mai ușoară culpă
La articolul 1.342, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Restituirea nu poate fi dispusă atunci când, în urma plății, cel care a primit-o cu bună-credință a lăsat să se împlinească termenul de prescripție ori s-a lipsit, în orice mod, de titlul său de creanță sau a renunțat la garanțiile creanței
Articolul 1.345 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.345 Condiții Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei sale îmbogățiri
Articolul 1.347 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.347 Condițiile și întinderea restituirii
Restituirea nu este datorată decât dacă îmbogățirea subzistă la data sesizării instanței.
Cel care s-a îmbogățit este obligat la restituire, în condițiile prevăzute la art. 1.639 și următoarele
Articolul 1.352 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.352 Fapta victimei sau a terțului Fapta victimei înseși și fapta terțului înlătură răspunderea chiar dacă nu au caracteristicile forței majore, ci doar pe cele ale cazului fortuit, însă numai în cazurile în care, potrivit legii sau convenției părților, cazul fortuit este exonerator de răspundere
Articolul 1.353 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.353 Exercițiul drepturilor Cel care cauzează un prejudiciu prin chiar exercițiul drepturilor sale nu este obligat să îl repare, cu excepția cazului în care dreptul este exercitat abuziv
La articolul 1.357, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare
Articolul 1.358 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.358 Criterii particulare de apreciere a vinovăției Pentru aprecierea vinovăției se va ține seama de împrejurările în care s-a produs prejudiciul, străine de persoana autorului faptei, precum și, dacă este cazul, de faptul că prejudiciul a fost cauzat de un profesionist în exploatarea unei întreprinderi
La articolul 1.371, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Vinovăția comună. Pluralitatea de cauze
La articolul 1.372, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Cel obligat la supraveghere este exonerat de răspundere numai dacă dovedește că nu a putut împiedica fapta prejudiciabilă. În cazul părinților sau, după caz, al tutorilor, dovada se consideră a fi făcută numai dacă ei probează că fapta copilului constituie urmarea unei alte cauze decât modul în care și-au îndeplinit îndatoririle decurgând din exercițiul autorității părintești
Articolul 1.377 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.377 Noțiunea de pază În înțelesul dispozițiilor art. 1.375 și 1.376, are paza animalului sau a lucrului proprietarul ori cel care, în temeiul unei dispoziții legale sau al unui contract ori chiar numai în fapt, exercită în mod independent controlul și supravegherea asupra animalului sau a lucrului și se servește de acesta în interes propriu
Articolul 1.378 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.378 Răspunderea pentru ruina edificiului Proprietarul unui edificiu sau al unei construcții de orice fel este obligat să repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor părți din ele, dacă aceasta este urmarea lipsei de întreținere sau a unui viciu de construcție
Articolul 1.380 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.380 Cauze de exonerare În cazurile prevăzute la art. 1.375, 1.376, 1.378 și 1.379 nu există obligație de reparare a prejudiciului, atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei înseși ori a unui terț sau este urmarea unui caz de forță majoră
La articolul 1.385, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă fapta ilicită a determinat și pierderea șansei de a obține un avantaj sau de a evita o pagubă, reparația va fi proporțională cu probabilitatea obținerii avantajului ori, după caz, a evitării pagubei, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a victimei
La articolul 1.408, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Obligația afectată de condiție se poate prelua, dispozițiile art. 1.599-1.608 aplicându-se în mod corespunzător
La articolul 1.417, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
În sensul prevederilor alin. (1), starea de insolvabilitate rezultă din inferioritatea activului patrimonial ce poate fi supus, potrivit legii, executării silite, față de valoarea totală a datoriilor exigibile. Dacă prin lege nu se prevede altfel, această stare se constată de instanță, care, în acest scop, poate ține seama de anumite împrejurări, precum dispariția intempestivă a debitorului, neplata unor datorii devenite scadente, declanșarea împotriva sa a unei proceduri de executare silită și altele asemenea
Articolul 1.421 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.421 Categorii Obligațiile pot fi divizibile sau indivizibile
Articolul 1.422 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.422 Obligația divizibilă
Obligația este divizibilă între mai mulți debitori atunci când aceștia sunt obligați față de creditor la aceeași prestație, dar fiecare dintre ei nu poate fi constrâns la executarea obligației decât separat și în limita părții sale din datorie.
Obligația este divizibilă între mai mulți creditori atunci când fiecare dintre aceștia nu poate să ceară de la debitorul comun decât executarea părții sale din creanță
Articolul 1.423 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.423 Prezumția de egalitate Dacă prin lege ori prin contract nu se dispune altfel, debitorii unei obligații divizibile sunt ținuți față de creditor în părți egale. Această regulă se aplică, în mod similar, și în privința creditorilor
Articolul 1.424 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.424 Prezumția de divizibilitate. Excepții Obligația este divizibilă de plin drept, cu excepția cazului în care indivizibilitatea a fost stipulată în mod expres ori obiectul obligației nu este, prin natura sa, susceptibil de divizare materială sau intelectuală
La articolul 1.425, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Fiecare dintre debitori sau dintre moștenitorii acestora poate fi constrâns separat la executarea întregii obligații și, respectiv, fiecare dintre creditori sau dintre moștenitorii acestora poate cere executarea integrală
La articolul 1.431, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Novația, remiterea de datorie, compensația ori confuziunea consimțită sau care operează față de un creditor nu stinge obligația decât pentru partea din creanță ce revine acestuia. Față de ceilalți creditori, debitorul rămâne obligat pentru tot
La articolul 1.432, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Novația, remiterea de datorie, compensația ori confuziunea consimțită sau care operează în privința unui debitor stinge obligația indivizibilă și îi liberează pe ceilalți debitori, aceștia rămânând însă ținuți să plătească celui dintâi echivalentul părților lor.
Punerea în întârziere a unuia dintre debitori, de drept sau la cererea creditorului, nu produce efecte împotriva celorlalți debitori
La articolul 1.448, alineatul (3) se abrogă
La articolul 1.464, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă, în același caz, ambele prestații devin imposibil de executat, iar imposibilitatea cu privire la una dintre prestații este cauzată de culpa debitorului, acesta este ținut să plătească valoarea prestației care a devenit ultima imposibil de executat
La articolul 1.468, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Debitorul este liberat dacă, fără culpa sa, prestația principală devine imposibil de executat
La articolul 1.482, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Debitorul unui bun individual determinat este liberat prin predarea acestuia în starea în care se afla la momentul nașterii obligației
La articolul 1.483, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Obligația de a strămuta proprietatea implică și obligațiile de a preda lucrul și de a-l conserva până la predare
Articolul 1.493 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.493 Cesiunea de creanță în locul executării
Atunci când, în locul prestației inițiale, este cedată o creanță, obligația se stinge în momentul satisfacerii creanței cedate. Dispozițiile art. 1.568-1.584 sunt aplicabile în mod corespunzător.
Dacă, potrivit înțelegerii părților, obligația în locul căreia debitorul își cedează propria creanță se stinge încă de la data cesiunii, dispozițiile art. 1.586 sunt aplicabile în mod corespunzător, cu excepția cazului în care creditorul preferă să ceară prestația inițială
La articolul 1.494, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Partea care, după încheierea contractului, își schimbă domiciliul sau, după caz, sediul determinat, potrivit prevederilor alin. (1), ca loc al plății suportă cheltuielile suplimentare pe care această schimbare le cauzează
Articolul 1.515 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.515 Retragerea bunului consemnat Debitorul are dreptul să retragă bunul consemnat cât timp creditorul nu a declarat că acceptă consemnarea sau aceasta nu a fost validată de instanță. Creanța renaște cu toate garanțiile și toate celelalte accesorii ale sale din momentul retragerii bunului
La articolul 1.522, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
Până la expirarea termenului prevăzut la alin. (3), creditorul poate suspenda executarea propriei obligații, poate cere daune-interese, însă nu poate exercita celelalte drepturi prevăzute la art. 1.516, dacă prin lege nu se prevede altfel. Creditorul poate exercita aceste drepturi dacă debitorul îl informează că nu va executa obligațiile în termenul stabilit sau dacă, la expirarea termenului, obligația nu a fost executată
La articolul 1.523, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), dacă obligația devine scadentă după decesul debitorului, moștenitorii acestuia nu sunt în întârziere decât după trecerea a 15 zile de la data la care creditorul i-a notificat sau, după caz, de la data notificării curatorului desemnat în condițiile art. 1
136
Articolul 1.524 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.524 Oferta de executare Debitorul nu este în întârziere dacă a oferit, când se cuvenea, prestația datorată, chiar fără a respecta formalitățile prevăzute la art. 1.510-1.515, însă creditorul a refuzat, fără temei legitim, să o primească
Articolul 1.530 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.530 Dreptul la daune-interese Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat și care este consecința directă și necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligației
La articolul 1.531, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferită de creditor și beneficiul de care acesta este lipsit. La stabilirea întinderii prejudiciului se ține seama și de cheltuielile pe care creditorul le-a făcut, într-o limită rezonabilă, pentru evitarea sau limitarea prejudiciului
La articolul 1.532, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Prejudiciul ce ar fi cauzat prin pierderea unei șanse de a obține un avantaj poate fi reparat proporțional cu probabilitatea obținerii avantajului, ținând cont de împrejurări și de situația concretă a creditorului
La articolul 1.534, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Debitorul nu datorează despăgubiri pentru prejudiciile pe care creditorul le-ar fi putut evita cu o minimă diligență
La articolul 1.535, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă nu sunt datorate dobânzi moratorii mai mari decât dobânda legală, creditorul are dreptul, în afara dobânzii legale, la daune-interese pentru repararea integrală a prejudiciului suferit
La articolul 1.544, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Dacă partea care a dat arvuna nu execută obligația fără justificare, cealaltă parte poate declara rezoluțiunea contractului, reținând arvuna. Atunci când neexecutarea provine de la partea care a primit arvuna, cealaltă parte poate declara rezoluțiunea contractului și poate cere dublul acesteia.
Creditorul obligației neexecutate poate însă opta pentru executare sau pentru rezoluțiunea contractului și repararea prejudiciului potrivit dreptului comun
Articolul 1.547 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.547 Vinovăția debitorului Debitorul este ținut să repare prejudiciul cauzat cu intenție sau din culpă
La articolul 1.549, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Rezoluțiunea poate avea loc pentru o parte a contractului, numai atunci când executarea sa este divizibilă. De asemenea, în cazul contractului plurilateral, neîndeplinirea de către una dintre părți a obligației nu atrage rezoluțiunea contractului față de celelalte părți, cu excepția cazului în care prestația neexecutată trebuia, după circumstanțe, să fie considerată esențială
Articolul 1.550 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.550 Modul de operare
Rezoluțiunea poate fi dispusă de instanță, la cerere, sau, după caz, poate fi declarată unilateral de către partea îndreptățită.
De asemenea, în cazurile anume prevăzute de lege sau dacă părțile au convenit astfel, rezoluțiunea poate opera de plin drept
La articolul 1.552, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
În toate cazurile, declarația de rezoluțiune sau de reziliere se înscrie în cartea funciară ori, după caz, în alte registre publice, pentru a fi opozabilă terților
La articolul 1.552, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
Declarația de rezoluțiune este irevocabilă de la data comunicării ei către debitor sau, după caz, de la data expirării termenului prevăzut la alin. (1)
Articolul 1.557 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.557 Imposibilitatea de executare
Atunci când imposibilitatea de executare este totală și definitivă și privește o obligație contractuală importantă, contractul este desființat de plin drept și fără vreo notificare, chiar din momentul producerii evenimentului fortuit. Dispozițiile art. 1.274 alin. (2) sunt aplicabile în mod corespunzător.
Dacă imposibilitatea de executare a obligației este temporară, creditorul poate suspenda executarea propriilor obligații ori poate obține desființarea contractului. În acest din urmă caz, regulile din materia rezoluțiunii sunt aplicabile în mod corespunzător
La articolul 1.566 alineatul (2), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins
transferului titlurilor de valoare și altor instrumente financiare, cu excepția dispozițiilor secțiunii a 2-a din prezentul capitol
La articolul 1.578 alineatul (1), litera b) se modifică și va avea următorul cuprins
primește o comunicare scrisă a cesiunii, pe suport hârtie sau în format electronic, în care se arată identitatea cesionarului, se identifică în mod rezonabil creanța cedată și se solicită debitorului să plătească cesionarului. În cazul unei cesiuni parțiale, trebuie indicată și întinderea cesiunii
La articolul 1.603, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de apărare întemeiate pe raportul juridic dintre noul debitor și debitorul inițial, chiar dacă acest raport a fost motivul determinant al preluării
La articolul 1.611, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul novației prin schimbarea debitorului, ipotecile legate de creanța inițială nu subzistă asupra bunurilor debitorului inițial fără consimțământul acestuia din urmă și nici nu se strămută asupra bunurilor noului debitor fără acordul său
Articolul 1.612 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.612 Mijloacele de apărare Atunci când novația are loc prin schimbarea debitorului, noul debitor nu poate opune creditorului mijloacele de apărare pe care le avea împotriva debitorului inițial și nici cele pe care acesta din urmă le avea împotriva creditorului, cu excepția situației în care, în acest ultim caz, debitorul poate invoca nulitatea absolută a actului din care s-a născut obligația inițială
Articolul 1.633 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.633 Fideiusiunea
Remiterea de datorie făcută debitorului principal liberează pe fideiusor, ca și pe oricare alte persoane ținute pentru el.
Remiterea de datorie consimțită în favoarea fideiusorului nu liberează pe debitorul principal.
Dacă remiterea de datorie este convenită cu unul dintre fideiusori, ceilalți rămân obligați să garanteze pentru tot, cu includerea părții garantate de acesta, numai dacă au consimțit expres la exonerarea lui.
Prestația pe care a primit-o creditorul de la un fideiusor pentru a-l exonera de obligația de garanție se impută asupra datoriei, profitând, în proporția valorii acelei prestații, atât debitorului principal, cât și celorlalți fideiusori
La articolul 1.635, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
Obligația de restituire beneficiază de garanțiile constituite pentru plata obligației inițiale
La articolul 1.640, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă restituirea nu poate avea loc în natură din cauza imposibilității sau a unui impediment serios ori dacă restituirea privește prestarea unor servicii deja efectuate, restituirea se face prin echivalent
Articolul 1.641 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.641 Pieirea sau înstrăinarea bunului În cazul pieirii totale sau înstrăinării bunului supus restituirii, debitorul obligației de restituire este ținut să plătească valoarea bunului, considerată fie la momentul primirii sale, fie la acela al pierderii ori al înstrăinării, în funcție de cea mai mică dintre aceste valori. Dacă debitorul este de rea-credință ori obligația de restituire provine din culpa sa, atunci restituirea se face în funcție de valoarea cea mai mare
Articolul 1.642 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.642 Pieirea fortuită a bunului Dacă bunul supus restituirii a pierit fortuit, debitorul obligației de restituire este liberat de această obligație, însă el trebuie să cedeze creditorului, după caz, fie indemnizația încasată pentru această pieire, fie, atunci când nu a încasat-o încă, dreptul de a primi această indemnizație. Dacă debitorul este de rea-credință ori obligația de restituire provine din culpa sa, el nu este liberat de restituire decât dacă dovedește că bunul ar fi pierit și în cazul în care, la data pieirii, ar fi fost deja predat creditorului
La articolul 1.643, denumirea marginală și alineatul (1) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 1.643 Pierderea parțială
Dacă bunul ce face obiectul restituirii a suferit o pierdere parțială, cum este o deteriorare sau o altă scădere de valoare, cel obligat la restituire este ținut să îl indemnizeze pe creditor, cu excepția cazului în care pierderea rezultă din folosința normală a bunului sau dintr-o împrejurare neimputabilă debitorului
Articolul 1.645 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.645 Restituirea fructelor și a contravalorii folosinței bunului
Dacă a fost de bună-credință, cel obligat la restituire dobândește fructele produse de bunul supus restituirii și suportă cheltuielile angajate cu producerea lor. El nu datorează nicio indemnizație pentru folosința bunului, cu excepția cazului în care această folosință a fost obiectul principal al prestației și a cazului în care bunul era, prin natura lui, supus unei deprecieri rapide.
Atunci când cel obligat la restituire a fost de rea-credință ori când cauza restituirii îi este imputabilă, el este ținut, după compensarea cheltuielilor angajate cu producerea lor, să restituie fructele pe care le-a dobândit sau putea să le dobândească și să-l indemnizeze pe creditor pentru folosința pe care bunul i-a putut-o procura
La articolul 1.647, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Persoana care nu are capacitate de exercițiu deplină nu este ținută la restituirea prestațiilor decât în limita folosului realizat, apreciat la data cererii de restituire. Sarcina probei acestei îmbogățiri incumbă celui care solicită restituirea
Articolul 1.649 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.649 Situația altor acte juridice În afara actelor de dispoziție prevăzute la art. 1.648, toate celelalte acte juridice făcute în favoarea unui terț de bună-credință sunt opozabile adevăratului proprietar sau celui care are dreptul la restituire. Contractele cu executare succesivă, sub condiția respectării formalităților de publicitate prevăzute de lege, vor continua să producă efecte pe durata stipulată de părți, dar nu mai mult de un an de la data desființării titlului constituitorului
La articolul 1.654 alineatul (1), partea introductivă și litera a) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Sunt incapabili de a cumpăra, direct sau prin persoane interpuse, chiar și prin licitație publică
mandatarii, pentru bunurile pe care sunt însărcinați să le vândă; excepția prevăzută la art. 1.304 alin. (1) rămâne aplicabilă
La articolul 1.669, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Când una dintre părțile care au încheiat o promisiune bilaterală de vânzare refuză, nejustificat, să încheie contractul promis, cealaltă parte poate cere pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de contract, dacă toate celelalte condiții de validitate sunt îndeplinite
Articolul 1.678 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.678 Vânzarea bunurilor de gen Atunci când vânzarea are ca obiect bunuri de gen, inclusiv bunuri dintr-un gen limitat, proprietatea se transferă cumpărătorului la data individualizării acestora prin predare, numărare, cântărire, măsurare ori prin orice alt mod convenit sau impus de natura bunului
La articolul 1.690, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă în urma verificării se constată existența unor vicii aparente, cumpărătorul trebuie să îl informeze pe vânzător despre acestea fără întârziere. În lipsa informării, se consideră că vânzătorul și-a executat obligația prevăzută la alin. (1)
La articolul 1.707, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Este ascuns acel viciu care, la data predării, nu putea fi descoperit, fără asistență de specialitate, de către un cumpărător prudent și diligent
La articolul 1.709, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Cumpărătorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat să le aducă la cunoștința vânzătorului într-un termen rezonabil, stabilit potrivit cu împrejurările, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a cere măsura prevăzută la art. 1.710 alin. (1) lit. d)
La articolul 1.709, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
În cazul în care cumpărătorul este profesionist, iar bunul vândut este mobil corporal, termenul prevăzut la alin. (1) este de două zile lucrătoare
La articolul 1.718, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Sub sancțiunea decăderii din dreptul de garanție, cumpărătorul trebuie să comunice defecțiunea înainte de împlinirea termenului de garanție. Dacă această comunicare nu a putut fi făcută în termenul de garanție, din motive obiective, cumpărătorul are obligația să comunice defecțiunea într-un termen rezonabil de la data expirării termenului de garanție
La articolul 1.725, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Punerea de drept în întârziere
La articolul 1.726, denumirea marginală și alineatul (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: Executarea directă
Dacă vânzarea are ca obiect bunuri fungibile supuse unui preț curent în sensul alin. (2), iar contractul nu a fost executat din culpa vânzătorului, cumpărătorul are dreptul de a cumpăra bunuri de același gen pe cheltuiala vânzătorului, prin intermediul unei persoane autorizate
La articolul 1.727, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul prevăzut la alin. (1), dacă acțiunea în restituire nu a fost introdusă în condițiile stabilite de acesta, vânzătorul nu mai poate opune celorlalți creditori ai cumpărătorului efectele rezoluțiunii ulterioare a contractului pentru neplata prețului. Dispozițiile art. 1.648 sau ale art. 1.649, după caz, rămân aplicabile
La articolul 1.728, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Punerea de drept în întârziere
La articolul 1.730, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Titularul dreptului de preempțiune care a respins o ofertă de vânzare nu își mai poate exercita acest drept cu privire la contractul ce i-a fost propus. Oferta se consideră respinsă dacă nu a fost acceptată în termen de cel mult 10 zile, în cazul vânzării de bunuri mobile, sau de cel mult 30 de zile, în cazul vânzării de bunuri imobile. În ambele cazuri, termenul curge de la comunicarea ofertei către preemptor
Articolul 1.754 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.754 Alte forme de înstrăinare a moștenirii Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică și altor forme de înstrăinare, fie cu titlu oneros, fie cu titlu gratuit, a unei moșteniri. În privința înstrăinărilor cu titlu gratuit se aplică în mod corespunzător și dispozițiile privitoare la donații
La articolul 1.762, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul în care diferența dintre prețul răscumpărării și prețul plătit pentru vânzare depășește nivelul maxim stabilit de lege pentru dobânzi, prețul răscumpărării va fi redus la prețul plătit pentru vânzare
Articolul 1.772 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.772 Noțiune
Contractul de report este acela prin care reportatorul cumpără de la reportat cu plata imediată titluri de credit și valori mobiliare circulând în comerț și se obligă, în același timp, să revândă reportatului titluri sau valori mobiliare de aceeași specie, la o anumită scadență, în schimbul unei sume determinate.
Contractul de report se încheie prin remiterea titlurilor sau valorilor mobiliare, iar dacă acestea sunt nominative, prin îndeplinirea formalităților necesare pentru transmiterea lor
La articolul 1.778, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Locațiunea spațiilor destinate exercitării activității unui profesionist este supusă prevederilor prezentei secțiuni, precum și dispozițiilor art. 1.824 și 1.828-1
831
Articolul 1.783 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.783 Durata maximă a locațiunii Locațiunile nu se pot încheia pentru o perioadă mai mare de 49 de ani. Dacă părțile stipulează un termen mai lung, acesta se reduce de drept la 49 de ani
La articolul 1.784, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
De asemenea, sunt aplicabile, prin analogie, și dispozițiile art. 1.653, inclusiv atunci când există litigiu cu privire la dreptul de proprietate asupra bunului ce urmează a face obiectul locațiunii
La articolul 1.785, litera a) se modifică și va avea următorul cuprins
pentru un an, în cazul locuințelor nemobilate sau spațiilor pentru exercitarea activității unui profesionist
La articolul 1.788, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă, după încheierea contractului, se ivește nevoia unor reparații care sunt în sarcina locatorului, iar acesta din urmă, deși încunoștințat, nu începe să ia de îndată măsurile necesare, reparațiile pot fi făcute de locatar. În acest caz, locatorul este dator să plătească, în afara sumelor avansate de locatar, dobânzi socotite de la data efectuării cheltuielilor
La articolul 1.790, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Locatorul nu răspunde pentru viciile care erau aparente la data încheierii contractului și pe care locatarul nu le-a reclamat în condițiile art. 1.690 alin. (3). Locatorul poate fi obligat la despăgubiri pentru prejudiciile pe care viciile aparente le cauzează vieții, sănătății sau integrității corporale a locatarului
La articolul 1.795, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Introducerea în proces a locatorului
Articolul 1.798 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.798 Caracterul executoriu Contractele de locațiune încheiate prin înscris sub semnătură privată care au fost înregistrate la organele fiscale, precum și cele încheiate în formă autentică constituie titluri executorii pentru plata chiriei la termenele și în modalitățile stabilite în contract sau, în lipsa acestora, prin lege
La articolul 1.812, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă părțile convin astfel, locațiunea încetează în cazul înstrăinării bunului dat în locațiune
La articolul 1.813, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Locatorul inițial rămâne răspunzător pentru prejudiciile cauzate locatarului anterior înstrăinării
Articolul 1.815 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.815 Cesiunea și plata anticipată a chiriei Plata anticipată a chiriei sau cesiunea creanței privind chiria nu poate fi opusă dobânditorului decât dacă în privința acestora au fost îndeplinite, înainte ca înstrăinarea să devină opozabilă locatarului, formalitățile de publicitate prin înscrierea la arhivă sau, după caz, în cartea funciară, în funcție de obiectul locațiunii, ori dacă plata anticipată sau cesiunea a fost cunoscută de dobânditor pe altă cale
Articolul 1.817 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.817 Rezilierea locațiunii Atunci când, fără justificare, una dintre părțile contractului de locațiune nu își execută obligațiile născute din acest contract, cealaltă parte are dreptul de a rezilia locațiunea, cu daune-interese, dacă este cazul, potrivit legii
La articolul 1.823, alineatul (4) se abrogă
La articolul 1.830, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul în care, fără justificare, una dintre părțile contractului de închiriere nu își execută obligațiile născute din acest contract, cealaltă parte are dreptul la rezilierea contractului
Articolul 1.834 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.834 Decesul chiriașului
Contractul de închiriere a locuinței încetează în termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului chiriașului.
Descendenții și ascendenții chiriașului au dreptul, în termenul prevăzut la alin. (1), să opteze pentru continuarea contractului de închiriere până la expirarea duratei acestuia, dacă sunt menționați în contract și dacă au locuit împreună cu chiriașul. Dispozițiile art. 323 alin. (3) sunt aplicabile în privința soțului supraviețuitor.
Persoanele prevăzute la alin. (2), care au cerut continuarea contractului, desemnează de comun acord persoana sau persoanele care semnează contractul de închiriere în locul chiriașului decedat. În cazul în care aceștia nu ajung la un acord în termen de 30 de zile de la data înregistrării decesului chiriașului, desemnarea se face de către locator.
Subînchirierea consimțită de chiriaș încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1), dacă locațiunea nu continuă în condițiile alin. (2). În acest ultim caz, persoana desemnată potrivit alin. (3) semnează contractul de subînchiriere în locul chiriașului decedat
Articolul 1.872 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.872 Rezoluțiunea sau rezilierea contractului imputabilă antreprenorului Beneficiarul are dreptul să obțină rezilierea sau, după caz, rezoluțiunea contractului în cazurile în care, fără justificare
respectarea termenului convenit pentru recepția lucrării a devenit vădit imposibilă
lucrarea sau serviciul nu se execută în modul convenit și într-un termen stabilit de beneficiar potrivit cu împrejurările, antreprenorul nu remediază lipsurile constatate și nu schimbă pentru viitor modul de executare a lucrării sau serviciului
nu se execută alte obligații ce revin antreprenorului potrivit legii sau în temeiul contractului
Articolul 1.873 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.873 Rezoluțiunea sau rezilierea contractului imputabilă beneficiarului Dacă antreprenorul nu poate începe sau continua executarea contractului din cauza neîndeplinirii fără justificare de către beneficiar a propriilor obligații, antreprenorul este îndreptățit să obțină rezoluțiunea ori rezilierea contractului, cu daune-interese, dacă este cazul
Articolul 1.875 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.875 Obligații accesorii ale beneficiarului
Beneficiarul este obligat să permită antreprenorului, în măsura în care este necesară pentru executarea lucrării, folosirea căilor de acces, a instalațiilor proprii de alimentare cu apă și a altor utilități ce deservesc imobilul.
Beneficiarul este obligat să obțină toate autorizațiile cerute de lege pentru executarea lucrării. În vederea executării acestei obligații, antreprenorul trebuie să coopereze cu beneficiarul, furnizându-i informațiile necesare pe care le deține sau pe care ar trebui să le dețină în considerarea specializării sale
La articolul 1.879, alineatele (1)-(3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Termenele de garanție contra viciilor lucrării sunt cele stabilite de legea specială.
Arhitectul sau inginerul este exonerat de răspunderea pentru viciile lucrării numai dacă dovedește că acestea nu rezultă din deficiențe ale expertizelor sau planurilor pe care le-a furnizat și, dacă este cazul, din vreo lipsă de diligență în coordonarea sau supravegherea lucrărilor.
Antreprenorul este exonerat de răspundere numai dacă dovedește că viciile rezultă din deficiențe ale expertizelor sau planurilor arhitectului ori ale inginerului ales de către beneficiar. Subantreprenorul nu este exonerat decât dacă dovedește că viciile rezultă din deciziile antreprenorului sau din expertizele ori planurile arhitectului sau ale inginerului
La articolul 1.920, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Creditorul personal al unui asociat, în măsura în care nu s-a putut îndestula din bunurile proprii ale acestuia, va putea cere, după caz, să se înapoieze sau să se despartă și să se atribuie debitorului său partea ce se cuvine acestuia din bunurile comune ale asociaților, cu aplicarea, în mod corespunzător, a dispozițiilor art. 1
929
La articolul 1.921, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Societatea nu va răspunde față de terțul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terțului în eroare
Articolul 1.922 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.922 Răspunderea asociaților oculți Asociații oculți răspund față de terții de bună-credință ca și ceilalți asociați
Articolul 1.925 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.925 Cazuri generale Pierderea calității de asociat are loc prin cesiunea părților în societate, executarea silită a acestora, moartea, încetarea personalității juridice, falimentul, punerea sub interdicție judecătorească, retragerea și excluderea din societate
Articolul 1.933 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.933 Regimul nulității
Nulitatea se acoperă și nu va fi constatată sau declarată în cazul în care cauza nulității a fost înlăturată înainte de a se pune concluzii în fond în fața instanței de judecată.
Instanța, sesizată cu o cerere în constatarea sau declararea nulității, este obligată să pună în discuția părților posibilitatea de remediere a cauzelor de nulitate care afectează contractul de societate și să fixeze un termen util pentru acoperirea nulității, chiar dacă părțile se împotrivesc.
Dreptul la acțiune, cu excepția nulității pentru obiectul ilicit al societății, se prescrie în termen de 3 ani de la data încheierii contractului
La articolul 1.934, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul anulabilității societății pentru vicierea consimțământului sau incapacitatea unui asociat și atunci când regularizarea este posibilă, orice persoană interesată poate să pună în întârziere pe acela care este îndreptățit să invoce nulitatea, fie pentru a se face regularizarea, fie pentru a exercita acțiunea în anulare în termen de 6 luni de când a fost pus în întârziere, sub sancțiunea decăderii. Despre punerea în întârziere va fi înștiințată și societatea
La articolul 1.946, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
După plata datoriilor sociale, activul rămas este destinat rambursării aporturilor subscrise și vărsate de asociați, iar eventualul excedent constituie profit net, care va fi repartizat între asociați proporțional cu partea fiecăruia la beneficii, dacă nu s-a prevăzut altfel prin contractul de societate sau prin hotărâre a asociaților, și cu aplicarea, dacă este cazul, a prevederilor art. 1.912 alin. (1)
La articolul 1.954, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Forma și condițiile asocierii
La articolul 1.958, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dispozițiile prezentului capitol se aplică tuturor modurilor de transport, în măsura în care nu se dispune altfel prin legi speciale sau nu sunt aplicabile practici statornicite între părți ori uzanțe
Articolul 1.967 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.967 Predarea bunurilor transportatorului Expeditorul trebuie să predea bunurile la locul și în condițiile convenite prin clauzele contractului sau, în lipsa acestora, potrivit practicilor statornicite între părți ori uzanțelor, să completeze și să predea documentul de transport, fiind răspunzător pentru prejudiciile cauzate prin întârziere
Articolul 1.969 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1.969 Termenul de transport Transportul trebuie efectuat în termenul stabilit de părți. Dacă termenul în care trebuie făcut transportul nu a fost determinat de părți, se ține seama de practicile statornicite între părți, de uzanțele aplicate la locul de plecare, iar în lipsa acestora, se stabilește potrivit împrejurărilor
La articolul 1.976, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Transportatorul este obligat să pună bunurile transportate la dispoziția destinatarului sau posesorului documentului de transport la ordin ori la purtător, în locul și termenele indicate în contract sau, în lipsă, potrivit practicilor statornicite între părți ori uzanțelor. Posesorul documentului de transport la ordin sau la purtător este obligat să îl remită transportatorului la preluarea bunurilor transportate.
Predarea bunurilor transportate se face la domiciliul sau sediul destinatarului, dacă din contract, din practicile statornicite între părți ori conform uzanțelor nu rezultă contrariul
La articolul 1.981, alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
În cazurile prevăzute la alin. (1), dacă există urgență sau bunurile sunt perisabile, transportatorul va retransmite expeditorului bunurile, pe cheltuiala acestuia, sau le va vinde, potrivit art. 1.726, fără să mai solicite instrucțiuni expeditorului.
La sfârșitul perioadei de depozitare sau la expirarea termenului pentru primirea instrucțiunilor expeditorului, obligațiile transportatorului sunt cele de la depozitul gratuit, cu obligația pentru expeditor de a-i rambursa integral cheltuielile de conservare și depozitare a bunurilor
Articolul 2.033 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.033 Publicitatea revocării procurii autentice notariale
Dacă procura a fost dată în formă autentică notarială, în vederea informării terților, notarul public căruia i se solicită să autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat să transmită, de îndată, revocarea către Registrul național notarial, ținut în format electronic, potrivit legii.
Notarul public care autentifică actul pentru încheierea căruia a fost dată procura are obligația să verifice la Registrul național notarial dacă acea procură a fost revocată.
Dispozițiile alin. (1) și (2) sunt aplicabile și în cazul autentificărilor realizate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României
La articolul 2.057, alineatele (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
În cazul prevăzut la alin. (2), consignantul va da consignatarului un termen rezonabil de preaviz pentru pregătirea predării bunurilor.
În cazul deschiderii procedurii insolvenței în privința consignantului, bunurile intră în averea acestuia, iar în cazul deschiderii procedurii insolvenței în privința consignatarului, bunurile nu intră în averea acestuia și vor fi restituite imediat consignantului
La articolul 2.058, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Contractul de consignație este prezumat cu titlu oneros, iar remunerația la care are dreptul consignatarul se stabilește prin contract sau, în lipsă, ca diferența dintre prețul de vânzare stabilit de consignant și prețul efectiv al vânzării
La articolul 2.097, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
În lipsa convenției părților sau a unor prevederi legale speciale, intermediarul are dreptul la o remunerație în conformitate cu practicile anterioare statornicite între părți sau cu uzanțele existente între profesioniști pentru astfel de contracte
La articolul 2.115, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul în care nu s-a convenit un termen, depozitarul poate restitui oricând bunul, dar poate fi obligat la plata de despăgubiri, dacă restituirea este intempestivă sau are loc inoportun
La articolul 2.116, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă nu s-a convenit altfel, restituirea bunului primit trebuie să se facă la locul unde acesta trebuia păstrat, iar cheltuielile ocazionate de restituire sunt în sarcina deponentului. Totuși, atunci când depozitarul, fără să se fi aflat în ipoteza avută în vedere la art. 2.111, a schimbat unilateral locul păstrării bunului, deponentul poate cere depozitarului fie să aducă bunul în acel loc în vederea restituirii, fie să suporte diferența dintre cheltuielile prilejuite de restituire și acelea care s-ar fi făcut în lipsa acestei schimbări
La articolul 2.119, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Când există mai mulți deponenți, iar obligația este indivizibilă sau solidară între aceștia, depozitarul este liberat prin restituirea bunului oricăruia dintre ei, dacă nu s-a stabilit altfel prin contractul de depozit
La articolul 2.120, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă depozitarul descoperă că bunul depozitat fusese furat ori pierdut, precum și pe adevăratul proprietar al bunului, el trebuie să îl informeze pe acesta din urmă despre depozitul ce i s-a făcut și să îl someze să își exercite drepturile într-un termen determinat și îndestulător, fără încălcarea dispozițiilor penale aplicabile. Numai după expirarea acelui termen depozitarul se poate libera prin restituirea lucrului către deponent. În această perioadă, depozitarul este îndreptățit să primească aceeași remunerație ca și în cursul depozitului. Chiar și atunci când contractul de depozit fusese încheiat cu titlu gratuit, deponentul datorează, pentru această perioadă, remunerație, al cărei cuantum se stabilește potrivit art. 2.106 alin. (2)
La articolul 2.126 se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
Depozitarul răspunde, în caz de pieire a lucrului, conform regulilor aplicabile depozitului neremunerat
Articolul 2.137 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.137 Localuri asimilate hotelurilor Dispozițiile prezentei secțiuni se aplică în mod corespunzător și bunurilor aduse în sanatorii, spitale, pensiuni, vagoane de dormit și altele asemănătoare
La articolul 2.155, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă termenul nu este convenit și fie contractul nu prevede întrebuințarea pentru care s-a împrumutat bunul, fie întrebuințarea are un caracter permanent, comodatarul este obligat să înapoieze bunul la cererea comodantului
La articolul 2.156, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Restituirea anticipată
La articolul 2.157, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dacă nu s-a stipulat un termen pentru restituire, contractul de comodat constituie titlu executoriu numai în cazul în care nu se prevede întrebuințarea pentru care s-a împrumutat bunul ori întrebuințarea prevăzută are un caracter permanent
Articolul 2.158 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.158 Noțiune. Capacitate
Împrumutul de consumație este contractul prin care împrumutătorul remite împrumutatului o sumă de bani sau alte asemenea bunuri fungibile și consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă să restituie, după o anumită perioadă de timp, aceeași sumă de bani sau cantitate de bunuri de aceeași natură și calitate.
Atunci când o persoană acordă un împrumut fără a o face cu titlu profesional, nu îi sunt aplicabile dispozițiile legale privind instituțiile de credit și instituțiile financiare nebancare
La articolul 2.180, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Extrasul sau raportul de cont trimis de un curentist celuilalt se prezumă aprobat, dacă nu este contestat de acesta din urmă în termenul prevăzut în contract sau, în lipsa unui termen, într-un termen rezonabil după practicile dintre părți sau potrivit uzanțelor locului. În lipsa unor astfel de practici sau uzanțe, se va ține seama de natura operațiunilor și situația părților
Articolul 2.181 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.181 Executarea și poprirea
Numai soldul creditor rezultat la încheierea contului curent poate fi supus executării sau popririi pornite contra unuia dintre curentiști.
Creditorii oricăruia dintre curentiști pot solicita instanței să dispună, pe cale de ordonanță președințială, încheierea înainte de termen a contului curent, pentru executarea sau poprirea soldului rezultat în favoarea curentistului debitor
La articolul 2.183, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul contractului încheiat pe durată nedeterminată, fiecare parte poate declara încetarea acestuia la încheierea contului, înștiințând-o pe cealaltă parte cu 15 zile înainte. Dacă părțile nu au convenit altfel, contractul de cont curent pe durată nedeterminată se consideră că are ca termen intermediar de încheiere a contului ultima zi a fiecărei luni
Articolul 2.246 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.246 Constituirea pe durata vieții unui terț deja decedat Este lovit de nulitate absolută contractul care stipulează o rentă constituită pe durata vieții unui terț care era decedat în ziua încheierii contractului
La articolul 2.247, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Constituirea pe durata vieții unei persoane afectate de o boală letală
La articolul 2.251, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Credirentierul are dreptul la rezoluțiune pentru neexecutarea fără justificare a obligației de plată a rentei de către debirentier
La articolul 2.256, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Dispozițiile art. 2.243-2.247, 2.249, art. 2.251 alin. (1) și art. 2.252 se aplică în mod corespunzător și contractului de întreținere
La articolul 2.263, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul prevăzut la alin. (2), precum și atunci când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere, rezoluțiunea nu poate fi pronunțată decât de instanță, dispozițiile art. 1.552 nefiind aplicabile. Orice clauză contrară este considerată nescrisă
La articolul 2.164, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
Dacă nu este posibil să se restituie bunuri de aceeași natură, calitate și în aceeași cantitate, împrumutatul este obligat să plătească valoarea lor la data și locul unde restituirea trebuia să fie făcută
Articolul 2.165 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.165 Titlul executoriu Dispozițiile art. 2.157 alin. (1) se aplică în mod corespunzător și împrumutului de consumație
Articolul 2.193 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.193 Noțiune Facilitatea de credit este contractul prin care o instituție de credit, o instituție financiară nebancară sau orice altă entitate autorizată prin lege specială, denumită finanțator, se obligă să țină la dispoziția clientului o sumă de bani pentru o perioadă de timp determinată sau nedeterminată
La articolul 2.195, alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins:
În lipsa unei clauze contrare, finanțatorul nu poate să denunțe contractul înainte de împlinirea termenului decât pentru motive temeinice, dacă acestea privesc beneficiarul facilității de credit.
Denunțarea unilaterală stinge de îndată dreptul clientului de a utiliza creditul, iar finanțatorul trebuie să acorde un termen de cel puțin 15 zile pentru restituirea sumelor utilizate și a accesoriilor acestora
Articolul 2.196 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.196 Obligația prestatorului În executarea contractului de închiriere a casetei de valori, instituția de credit sau o altă entitate care prestează în condițiile legii astfel de servicii, denumită prestator, răspunde față de client pentru asigurarea unei încăperi adecvate și sigure, precum și pentru integritatea casetei
La articolul 2.197, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
În caz de deces al clientului sau al unuia dintre clienții care foloseau aceeași casetă, prestatorul, odată ce a fost înștiințat, nu poate să consimtă la deschiderea casetei decât cu acordul tuturor celor îndreptățiți sau, în lipsă, în condițiile stabilite de instanța de judecată
La articolul 2.198, alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
La împlinirea termenului prevăzut în contract, după expirarea unei perioade de 3 luni de la notificarea adresată clientului, prestatorul poate cere instanței de judecată, pe cale de ordonanță președințială, autorizarea de a deschide caseta de valori. Notificarea clientului se poate face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire la ultimul domiciliu sau sediu adus la cunoștința instituției de credit.
Instanța de judecată poate, de asemenea, să dispună măsuri de conservare a obiectelor descoperite, precum și vânzarea acestora în măsura necesară acoperirii chiriei și cheltuielilor efectuate de prestator, precum și, dacă este cazul, a prejudiciului cauzat acestuia
Articolul 2.212 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.212 Cesiunea asigurării
Asigurătorul poate cesiona contractul de asigurare numai cu acordul scris al asiguratului.
Dispozițiile alin. (1) nu sunt aplicabile cesiunilor de portofolii între asigurători, în condițiile reglementărilor speciale
La articolul 2.273, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Tranzacția poate fi afectată de aceleași cauze de nulitate ca orice alt contract
Articolul 2.274 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.274 Tranzacția asupra unui act nul
Este nulă tranzacția încheiată pentru executarea unui act juridic lovit de nulitate absolută, în afară de cazul în care părțile au tranzacționat expres asupra nulității.
În cazul în care tranzacția s-a încheiat pentru executarea unui act anulabil, anularea tranzacției poate fi cerută doar de partea care la data încheierii tranzacției nu cunoștea cauza de anulabilitate
La articolul 2.281, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Fideiusiunea obligatorie
La articolul 2.290, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Fideiusorul datorează cheltuielile de judecată și de executare silită avansate de creditor în cadrul procedurilor îndreptate împotriva debitorului principal numai în cazul în care creditorul l-a înștiințat din timp
Articolul 2.292 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.292 Fideiusiunea asimilată În cazul în care o parte se angajează față de o altă parte să acorde un împrumut unui terț, creditorul acestui angajament este considerat fideiusor al obligației de restituire a împrumutului
La articolul 2.321, alineatele (1), (3) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:
Scrisoarea de garanție este angajamentul irevocabil și necondiționat prin care o persoană, denumită emitent, se obligă, la solicitarea unei persoane denumite ordonator, în considerarea unui raport obligațional preexistent, dar independent de acesta, să plătească o sumă de bani unei terțe persoane, denumită beneficiar, în conformitate cu termenii angajamentului asumat.
Emitentul nu poate opune beneficiarului excepțiile întemeiate pe raportul obligațional preexistent angajamentului asumat prin scrisoarea de garanție și nu poate fi ținut să plătească în caz de abuz sau de fraudă vădită.
Emitentul care a efectuat plata are drept de regres împotriva ordonatorului scrisorii de garanție
La articolul 2.322, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Scrisoarea de confort este acel angajament irevocabil și autonom prin care emitentul își asumă o obligație de a face sau de a nu face, în scopul susținerii unei alte persoane, denumită debitor, în vederea executării obligațiilor acesteia față de un creditor al său. Emitentul nu va putea opune creditorului nicio apărare sau excepție derivând din raportul obligațional dintre creditor și debitor
La articolul 2.339, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Creanțele privilegiate asupra anumitor bunuri mobile sunt următoarele
creanța vânzătorului neplătit pentru prețul bunului mobil vândut unei persoane fizice este privilegiată cu privire la bunul vândut, cu excepția cazului în care cumpărătorul dobândește bunul pentru serviciul sau exploatarea unei întreprinderi
creanța celui care exercită un drept de retenție este privilegiată cu privire la bunul asupra căruia se exercită dreptul de retenție, atât timp cât acest drept subzistă
Articolul 2.341 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.341 Strămutarea privilegiului vânzătorului Atunci când cumpărătorul vinde la rândul său bunul, privilegiul menționat la art. 2.339 alin. (1) lit. a) se exercită asupra bunului revândut, chiar dacă prețul celei de-a doua vânzări este încă neplătit de cel de-al doilea cumpărător, cu preferință față de privilegiul de care s-ar bucura primul cumpărător
La articolul 2.342 alineatul (1), punctul 3 se abrogă
Articolul 2.351 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.351 Bunurile inalienabile sau insesizabile
Bunurile inalienabile sau insesizabile nu pot fi ipotecate.
Ipotecarea bunurilor inalienabile sau insesizabile va fi valabilă ca ipotecă asupra unui bun viitor, în situațiile în care bunul în cauză este afectat de o inalienabilitate sau insesizabilitate convențională
La articolul 2.360, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Dreptul de urmărire al creditorului ipotecar
La articolul 2.378, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Contractul de ipotecă se încheie în formă autentică de către notarul public, sub sancțiunea nulității absolute
Articolul 2.383 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.383 Extinderea ipotecii asupra fructelor imobilului
Ipoteca se extinde asupra fructelor naturale și industriale ale imobilului ipotecat produse după notarea începerii urmăririi silite sau, după caz, după notarea deschiderii procedurii insolvenței.
Dreptul de ipotecă se extinde de la aceeași dată și asupra chiriilor și arenzilor imobilului dat în locațiune. Acest drept este opozabil locatarilor numai din momentul comunicării notării începerii urmăririi silite, respectiv al comunicării notării deschiderii procedurii insolvenței, în afară de cazul în care acestea au fost cunoscute pe altă cale.
Actele încheiate de proprietar cu privire la veniturile neajunse la scadență sau urmărirea acestora de alți creditori nu sunt opozabile creditorului ipotecar după notarea începerii urmăririi silite, cu excepția cazului în care aceste acte au fost notate în cartea funciară înainte de notarea începerii urmăririi silite
La articolul 2.384, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Actele de dispoziție asupra imobilului ipotecat sunt valabile chiar dacă cel care a dobândit bunul cunoaște stipulația din contractul de ipotecă ce interzice asemenea acte sau declară că încheierea lor este echivalentă cu neîndeplinirea obligației
La articolul 2.385, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Antihreza
La articolul 2.386, punctele 1 și 4 se modifică și vor avea următorul cuprins
vânzătorul, asupra bunului imobil vândut, pentru prețul datorat; această dispoziție se aplică și în cazul schimbului cu sultă sau al dării în plată cu sultă în folosul celui care înstrăinează, pentru plata sultei datorate
cel care a înstrăinat un imobil în schimbul întreținerii, asupra imobilului înstrăinat, pentru plata rentei în bani corespunzătoare întreținerii neexecutate; dreptul de proprietate al debitorului întreținerii nu se va înscrie în cartea funciară decât odată cu această ipotecă, dispozițiile art. 2.249 aplicându-se în mod corespunzător
Articolul 2.387 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.387 Constituirea și eficacitatea ipotecii Ipoteca mobiliară se constituie prin încheierea contractului de ipotecă, însă ea produce efecte de la data la care obligația garantată ia naștere, iar constituitorul dobândește drepturi asupra bunurilor mobile ipotecate
La articolul 2.391, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
Descrierea se poate face prin întocmirea unei liste a bunurilor mobile ipotecate, prin determinarea categoriei din care acestea fac parte, prin indicarea cantității, prin stabilirea unei formule de determinare și prin orice altă modalitate care permite în mod rezonabil identificarea bunului mobil ipotecat
Articolul 2.392 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.392 Extinderea ipotecii asupra produselor
Ipoteca se extinde asupra fructelor și productelor bunului mobil ipotecat, precum și asupra tuturor bunurilor primite de constituitor în urma unui act de administrare ori de dispoziție încheiat cu privire la bunul mobil ipotecat.
Se consideră, de asemenea, a fi un produs al bunului mobil ipotecat orice bun care îl înlocuiește sau în care trece valoarea acestuia
Articolul 2.398 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.398 Obiectul ipotecii Ipoteca poate să aibă ca obiect fie una sau mai multe creanțe, fie o universalitate de creanțe
La articolul 2.400, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Notificarea debitorului creanței ipotecate
Articolul 2.404 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.404 Drepturile creditorului ipotecar Creditorul ipotecar poate percepe, la scadența creanței ipotecate, capitalul, dobânzile și celelalte sume pe care aceasta le produce și eliberează debitorului creanței afectate de ipotecă chitanță pentru sumele primite. O copie de pe această chitanță va fi trimisă constituitorului ipotecii
Articolul 2.407 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.407 Urmărirea sumelor neplătite Creditorul ipotecar nu este ținut el însuși să recupereze în justiție sumele neplătite de debitorul creanței ipotecate. El este însă dator să îl informeze de îndată pe cel care a constituit ipoteca cu privire la orice nereguli la plata sumelor datorate de către debitorul creanței ipotecate
La articolul 2.409, alineatul (4) se abrogă
La articolul 2.410, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Publicitatea ipotecii asupra conturilor deschise la o instituție de credit se realizează prin înscrierea ipotecii la arhivă sau poate fi satisfăcută prin controlul asupra contului
La articolul 2.413, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Înregistrarea operațiunilor privind ipotecile mobiliare, a operațiunilor asimilate acestora, precum și a altor drepturi prevăzute de lege se efectuează numai în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, dacă prin lege nu se prevede altfel
Articolul 2.420 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.420 Concursul ipotecilor mobiliare
Rangul ipotecilor perfecte se determină potrivit ordinii înscrierii sau perfectării ipotecilor, cu excepțiile prevăzute de lege.
Ipoteca perfectă este întotdeauna preferată ipotecilor care nu au fost perfectate
Articolul 2.422 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.422 Concursul ipotecilor mobiliare cu ipotecile imobiliare Atunci când același bun este grevat atât de ipoteci mobiliare, cât și de ipoteci imobiliare, sunt preferați creditorii a căror ipotecă a fost anterior făcută publică în registrele de publicitate aferente. Cu toate acestea, ipoteca imobiliară înscrisă în aceeași zi cu o ipotecă mobiliară va fi preferată acesteia din urmă
Articolul 2.423 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.423 Concursul dintre ipotecile înscrise și gaj Creditorul a cărui ipotecă este înscrisă în arhivă este preferat creditorului gajist, chiar dacă acesta a obținut detenția bunului ipotecat anterior înscrierii ipotecii
La articolul 2.427, denumirea marginală și alineatele (1) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 2.427 Cesiunea ipotecii. Schimbarea rangului
Creditorul ipotecar poate ceda unui creditor chirografar ipoteca creanței sale ipotecare. De asemenea, creditorii ipotecari pot conveni schimbarea rangului ipotecilor lor, sub condiția notării în registrul de publicitate respectiv. (3) În toate cazurile, cesiunea rangului se face în limita creanței ipotecare al cărei rang a fost cedat, iar schimbul rangului se face în limita creanței ipotecare care are rangul preferat
Articolul 2.431 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.431 Titlurile executorii Contractele de ipotecă valabil încheiate sunt, în condițiile legii, titluri executorii
La articolul 2.440, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Atunci când contractul de ipotecă mobiliară o permite în mod expres, creditorul poate prelua bunul mobil, precum și titlurile și înscrisurile care constată dreptul de proprietate al constituitorului asupra bunului, prin mijloace proprii, după o prealabilă notificare prin intermediul executorului judecătoresc
La articolul 2.442, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
La solicitarea executorului judecătoresc, agenții forței publice sunt obligați să acorde tot sprijinul pentru preluarea bunului
La articolul 2.443, denumirea marginală și alineatele (1) și (2) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 2.443 Obligațiile executorului judecătoresc
În termen de 48 de ore de la primirea cererii, executorul judecătoresc se deplasează la locul unde se află bunul ipotecat, îl ridică și îl predă de îndată creditorului.
Executorul judecătoresc întocmește un proces-verbal, în două exemplare, dintre care unul se păstrează la dosarul de executare, iar celălalt se comunică debitorului în condițiile Codului de procedură civilă
La articolul 2.443, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
În cazul în care este necesar să se recurgă la constrângere, executorul judecătoresc este obligat să revină în cursul aceleiași zile, însoțit de agenți ai forței publice, pentru a prelua bunul afectat garanției. Nu este necesară prezentarea unei hotărâri judecătorești sau a altui act provenind de la autoritățile administrative
La articolul 2.445, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Creditorul ipotecar poate cere instanței de executare încuviințarea executării ipotecii mobiliare prin vânzarea bunului mobil ipotecat. La cererea de încuviințare se vor depune documente care atestă existența creanței ipotecare și a ipotecii mobiliare, împreună cu dovada perfectării ipotecii. Instanța va analiza existența creanței și a ipotecii legal perfectate și va încuviința vânzarea, cu citarea părților interesate
La articolul 2.445, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:
Creditorul ipotecar poate vinde bunurile mobile ipotecate în starea în care se găsesc sau după luarea unor măsuri comercial rezonabile pentru valorificarea acestora
La articolul 2.445, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Creditorul poate vinde bunurile mobile ipotecate prin licitație publică ori prin negociere directă, prin unul sau mai multe contracte, în bloc ori separat, în orice moment sau loc, în condiții comerciale rezonabile
La articolul 2.446 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins
în conformitate cu regulile stabilite prin contractul de ipotecă, atunci când nu există o piață organizată pentru bunul ipotecat sau dacă nu există practici comerciale standardizate
La articolul 2.451, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins
data, ora și locul la care va avea loc licitația publică, precum și prețul de pornire a licitației ori, după caz, data și ora cu începere de la care creditorul va dispune de bun
La articolul 2.452, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Opoziția suspendă de drept procedura de vânzare până la soluționarea definitivă a cauzei. Creditorul ipotecar care nu a preluat încă bunul va putea să o facă și pe perioada judecării opoziției
La titlul XI capitolul IV secțiunea a 2-a, denumirea punctului III se modifică și va avea următorul cuprins: III. Preluarea bunului ipotecat în contul creanței
La articolul 2.460, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Preluarea bunului ipotecat în contul creanței
La articolul 2.460, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Consimțământul constituitorului la preluarea bunului de către creditor în contul creanței trebuie să fie exprimat în scris și să fie ulterior neexecutării
Articolul 2.461 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.461 Notificarea ofertei de preluare în contul creanței Creditorul care dorește să preia bunul ipotecat pentru stingerea creanței sale va înscrie în arhivă un aviz de preluare în contul creanței și va notifica această ofertă persoanelor prevăzute la art. 2
450
La articolul 2.462, denumirea marginală și alineatul (1) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 2.462 Opunerea la preluarea în contul creanței
Opunerea la preluarea bunului în contul creanței făcută de persoanele prevăzute la art. 2.450 produce efecte numai dacă este comunicată creditorului în termen de 15 zile de la notificare
Articolul 2.463 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.463 Efectele preluării în contul creanței
Preluarea bunului de către creditor în contul creanței
stinge creanța ipotecară
transferă creditorului toate drepturile pe care constituitorul le are asupra bunului
stinge toate ipotecile și privilegiile de rang inferior.
Contractul de ipotecă împreună cu notificarea de preluare în contul creanței țin loc de titlu de proprietate
La articolul 2.474, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
El este, de asemenea, obligat să restituie bunurile și să plătească persoanei împotriva căreia a pornit urmărirea o treime din valoarea acestor bunuri
La articolul 2.475, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
Creditorul este, de asemenea, dator să plătească persoanei împotriva căreia a pornit urmărirea o treime din valoarea bunurilor supuse urmăririi la momentul vânzării
La articolul 2.476, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Pentru a stabili valoarea bunului în cazul prevăzut la art. 2.475 alin. (3), creditorul și constituitorul vor desemna câte un expert evaluator
La articolul 2.477, denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins: Încălcarea regulilor privitoare la distribuirea prețului
Articolul 2.480 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.480 Obiectul gajului Gajul poate avea ca obiect bunuri mobile corporale sau titluri negociabile emise în formă materializată
La articolul 2.485, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:
Gajul există numai atât timp cât creditorul deține bunul gajat sau, după caz, cât timp este valabilă andosarea titlului la ordin. 221. Articolul 2.495 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.495 Noțiune
Cel care este dator să remită sau să restituie un bun poate să îl rețină cât timp creditorul nu își execută obligația sa izvorâtă din același raport de drept sau, după caz, atât timp cât creditorul nu îl despăgubește pentru cheltuielile necesare și utile pe care le-a făcut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.
Prin lege se pot stabili și alte situații în care o persoană poate exercita un drept de retenție. Secțiunea a 3-a Modificarea și completarea unor legi speciale
Legea notarilor publici și activității notariale nr. 36/1995 *), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 16 mai 1995, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: La articolul 58, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: Părțile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială autentică. În această situație, notarul este obligat să verifice în Registrul național notarial dacă acea procură a fost revocată, iar în cazul revocării va respinge cererea de autentificare
La articolul 58, după alineatul 2 se introduce un nou alineat, alineatul 3, cu următorul cuprins: În vederea aplicării alin. 2, regulamentul va prevedea organizarea și modalitățile de întocmire și de consultare a Registrului național electronic al revocărilor procurilor autentice.
Legea nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 30 decembrie 1995, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează
Articolele 9-47 se abrogă
Articolul 69^1 va avea următorul cuprins: Articolul 69^1 În România, asigurările și reasigurările sunt supuse dispozițiilor Codului civil și ale prezentei legi
Articolul 69^2 va avea următorul cuprins: Articolul 69^2 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor adoptă norme obligatorii în aplicarea dispozițiilor Codului civil și ale prezentei legi.
Alineatul (3) al articolului 20 din Ordonanța Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 11 noiembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
Contractul de transport în interes public se încheie între transportator și beneficiar în condițiile Codului civil și se probează, pentru transportul de persoane, printr-un titlu de transport înmânat pasagerului, iar pentru transportul de mărfuri, printr-un document specific de transport.
Alineatul (7) al articolului 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 9 septembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:
Contractul de transport se încheie și se execută în conformitate cu prevederile Codului civil, ale Regulamentului privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 7/2005 , republicată, ale acordurilor și convențiilor internaționale la care România este parte și ale actelor normative date în aplicarea acestora.
Alineatul (1) al articolului 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 148 din 8 aprilie 1999, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001 , cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 35
Pentru contractele de închiriere cu durată mai mare de un an, prevăzute la art. 26, proprietarul poate cere majorarea chiriei, dacă nu a renunțat la acest drept prin contractul de închiriere.
Legea nr. 190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiții imobiliare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează
La articolul 3, alineatul (1) va avea următorul cuprins: Articolul 3
Ipoteca imobiliară constituită pentru garantarea creditului ipotecar pentru investiții imobiliare durează până la rambursarea integrală a tuturor sumelor datorate în temeiul respectivului contract de credit ipotecar
La articolul 3^1, alineatul (1) va avea următorul cuprins: Articolul 3^1
Prevederile art. 2.380 din Codul civil nu se aplică ipotecilor imobiliare constituite pentru garantarea creditelor ipotecare pentru investiții imobiliare acordate în condițiile prezentei legi
Articolul 4 se abrogă
Articolul 34 va avea următorul cuprins: Articolul 34 Prevederile prezentei legi se completează cu dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare, ale Ordonanței Guvernului nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale Legii nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianți și consumatori, republicată, cu modificările ulterioare, ale Legii nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii și armonizarea reglementărilor cu legislația europeană privind protecția consumatorilor, cu modificările ulterioare, ale Codului penal, precum și ale Codului civil, în măsura în care prezenta lege nu conține dispoziții contrare.
Ordonanța Guvernului nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligații bănești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 2000, aprobată cu modificări prin Legea nr. 356/2002 , se modifică și se completează după cum urmează
Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 1 Părțile sunt libere să stabilească, în convenții, rata dobânzii atât pentru restituirea unui împrumut al unei sume de bani, cât și pentru întârzierea la plata unei obligații bănești. Dobânda datorată de debitorul obligației de a da o sumă de bani la un anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenței obligației, este denumită dobândă remuneratorie. Dobânda datorată de debitorul obligației bănești pentru neîndeplinirea obligației respective la scadență este denumită dobândă penalizatoare. Dacă nu se precizează altfel, termenul de "dobândă" din prezenta ordonanță privește atât dobânda remuneratorie, cât și dobânda penalizatoare. Prin dobândă se înțelege nu numai sumele socotite în bani cu acest titlu, ci și alte prestații, sub orice titlu sau denumire, la care debitorul se obligă drept echivalent al folosinței capitalului
La articolul 3, alineatul 1 se modifică și va avea următorul cuprins: Dobânda legală se stabilește la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României
La articolul 3, alineatul 2 se abrogă
La articolul 3, alineatul 3 se modifică și va avea următorul cuprins: În raporturile care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ în sensul prevăzut la art. 3 alin. (3) din Codul civil , dobânda legală se stabilește la nivelul dobânzii de referință a Băncii Naționale a României, diminuat cu 20%
Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 4 În raporturile juridice cu element de extraneitate, atunci când legea română este aplicabilă și când s-a stipulat plata în monedă străină, dobânda legală este de 6% pe an
Articolul 5 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 5 În raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi, în sensul art. 3 alin. (3) din Codul civil , dobânda nu poate depăși dobânda legală cu mai mult de 50% pe an. Orice clauză prin care se încalcă dispozițiile alin. 1 este nulă de drept. În acest caz, creditorul este decăzut din dreptul de a pretinde dobânda legală. Valabilitatea nivelului dobânzii convenționale se determină prin raportare la dobânda legală în vigoare la data stipulării
Articolul 6 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 6 Dobânda trebuie să fie stabilită prin act scris. În lipsa acestuia, se datorează numai dobânda legală
Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 7 Plata anticipată a dobânzii remuneratorii se poate efectua pe cel mult 6 luni. Dobânda astfel încasată nu este supusă restituirii, indiferent de variațiile ulterioare
Articolul 8 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 8 Dobânda se va calcula numai asupra cuantumului sumei împrumutate. Cu toate acestea, dobânzile remuneratorii se pot capitaliza și pot produce dobânzi. Dispozițiile alin. 1 și 2 nu se aplică contractului de cont curent și atunci când prin lege s-ar dispune altfel
Articolul 9 se abrogă
Articolul 10 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 10 Dobânzile percepute sau plătite de Banca Națională a României, de instituțiile de credit, de instituțiile financiare nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice
După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins: Articolul 10^1 Dispozițiile art. 1.535 și 1.538 - 1.543 din Codul civil sunt aplicabile dobânzii penalizatoare.
Litera c) a alineatului
al articolului 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins
câștigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate într-o activitate independentă, exclusiv contravaloarea bunurilor rămase după încetarea definitivă a activității
Articolul 53^3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 22 iulie 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006 , cu modificările și completările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 53^3 Executarea transportului rutier public și a activităților conexe acestuia se realizează pe bază de contract de transport.
Alineatul (2) al articolului 5 din Ordonanța Guvernului nr. 9/2004 privind unele contracte de garanție financiară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 30 ianuarie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 222/2004 , se modifică și va avea următorul cuprins:
Contractelor de garanție financiară și garanțiilor financiare prevăzute de prezenta ordonanță nu le sunt aplicabile dispozițiile referitoare la ipotecile mobiliare cuprinse în Codul civil .
Prescripțiile începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a Codului civil sunt și rămân supuse dispozițiilor legale care le-au instituit
Dreptul de a obține executarea silită în temeiul contractului de ipotecă se stinge, pe cale accesorie, prin efectul prescripției executării silite a creanței întemeiate pe contractul de credit, dacă aceasta din urmă începe să curgă anterior datei de 1 octombrie 2011
În cazul în care prescripția dreptului de a obține executarea silită a creanței garantate începe să curgă după 1 octombrie 2011 (inclusiv), executarea silită a ipotecii nu se stinge, pe cale accesorie, chiar dacă dreptul de a obține executarea silită a creanței principale este prescris, situație în care termenul de prescripție aplicabil este de
3 ani, potrivit art. 405 alin. 1 teza I din Codul de procedură civilă din 1865 , dacă prescripția dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă în intervalul 1 octombrie 2011-14 februarie 2013
10 ani, potrivit art. 706 alin. (1) teza a II-a din Codul de procedură civilă , dacă prescripția dreptului creditorului ipotecar de a obține executarea silită în temeiul contractului de credit a început să curgă după 15 februarie 2013 (inclusiv).
Dispozițiile art. 2.515 din Codul civil nu validează convențiile având ca obiect modificarea regimului legal al prescripției încheiate anterior intrării în vigoare a Codului civil .
Dispozițiile art. 2.532 pct. 6 și 7 din Codul civil privitoare la suspendarea cursului prescripției se aplică și în cazul prescripțiilor începute înainte de intrarea în vigoare a Codului civil , dacă împrejurările care atrag suspendarea s-au produs după această din urmă dată.
Dispozițiile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil se aplică și în cazul cererii de chemare în judecată sau de arbitrare introduse după intrarea în vigoare a Codului civil .
Dispozițiile art. 2.548 alin. (1) și (2) din Codul civil se aplică numai termenelor de decădere care au început să curgă după intrarea în vigoare a Codului civil .
Dispozițiile art. 2.539 alin. (2) teza a II-a din Codul civil sunt aplicabile inclusiv în cazul în care prin hotărârea rămasă definitivă s-a luat act de renunțarea la judecată ori s-a constatat perimarea.
Dispozițiile art. 2.556 se aplică în cazul în care înscrisurile au fost predate prin scrisoare recomandată la oficiul poștal sau telegrafic ori la un serviciu de curierat rapid sau la un serviciu specializat de comunicare, înființate potrivit legii.
2. Articolul 2.506 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.506 Efectele prescripției împlinite
Prescripția nu operează de plin drept.
După împlinirea termenului de prescripție, cel obligat poate să refuze executarea prestației.
Cel care a executat de bunăvoie obligația după ce termenul de prescripție s-a împlinit nu are dreptul să ceară restituirea prestației, chiar dacă la data executării nu știa că termenul prescripției era împlinit.
Recunoașterea dreptului, făcută printr-un act scris, precum și constituirea de garanții în folosul titularului dreptului a cărui acțiune este prescriptibilă sunt valabile, chiar dacă cel care le-a făcut nu știa că termenul de prescripție era împlinit. În aceste cazuri sunt aplicabile regulile de la renunțarea la prescripție
Articolul 2.513 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.513 Momentul până la care se poate invoca prescripția Prescripția poate fi opusă numai în primă instanță, prin întâmpinare, sau, în lipsa invocării, cel mai târziu la primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate
La articolul 2.515, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins:
Termenele de prescripție pot fi reduse sau mărite, prin acordul expres al părților, fără însă ca noua durată a acestora să fie mai mică de un an și nici mai mare de 10 ani, cu excepția termenelor de prescripție de 10 ani ori mai lungi, care pot fi prelungite până la 20 de ani
La articolul 2.519, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
De asemenea, se prescrie în termen de 2 ani dreptul la acțiune privitor la plata remunerației cuvenite intermediarilor pentru serviciile prestate în baza contractului de intermediere
La articolul 2.520, punctele 1 și 6 ale alineatului
și alineatul (2) se modifică și vor avea următorul cuprins
profesioniștilor din alimentația publică sau hotelierilor, pentru serviciile pe care le prestează
avocaților, împotriva clienților, pentru plata onorariilor și cheltuielilor. Termenul de prescripție se va calcula din ziua rămânerii definitive a hotărârii sau din aceea a împăcării părților ori a revocării mandatului. În cazul afacerilor neterminate, termenul de prescripție este de 3 ani de la data ultimei prestații efectuate
În toate cazurile, continuarea lecțiilor, serviciilor, furniturilor, actelor sau lucrărilor nu întrerupe prescripția pentru sumele scadente
Articolul 2.525 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.525 Dreptul la acțiunea în restituirea prestațiilor Prescripția dreptului la acțiune în restituirea prestațiilor făcute în temeiul unui act anulabil ori desființat pentru rezoluțiune sau altă cauză de ineficacitate începe să curgă de la data rămânerii definitivă a hotărârii prin care s-a desființat actul ori, după caz, de la data la care declarația de rezoluțiune sau reziliere a devenit irevocabilă
Articolul 2.526 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.526 Dreptul la acțiunea în executarea prestațiilor succesive Când este vorba de prestații succesive, prescripția dreptului la acțiune începe să curgă de la data la care fiecare prestație devine exigibilă, iar dacă prestațiile alcătuiesc un tot unitar, de la data la care ultima prestație devine exigibilă
La articolul 2.532, punctul 7 se modifică și va avea următorul cuprins
în cazul în care cel îndreptățit la acțiune trebuie sau poate, potrivit legii ori contractului, să folosească o anumită procedură prealabilă, cum sunt reclamația administrativă, încercarea de împăcare sau altele asemenea, cât timp nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască rezultatul acelei proceduri, însă nu mai mult de 3 luni de la declanșarea procedurii, dacă prin lege sau contract nu s-a stabilit un alt termen
La articolul 2.537, punctele 2 și 3 se modifică și vor avea următorul cuprins
prin introducerea unei cereri de chemare în judecată sau de arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credală în cadrul procedurii insolvenței, prin depunerea cererii de intervenție în cadrul urmăririi silite pornite de alți creditori ori prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie
prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau în fața instanței de judecată până la începerea cercetării judecătorești; în cazul în care despăgubirile se acordă, potrivit legii, din oficiu, începerea urmăririi penale întrerupe cursul prescripției, chiar dacă nu a avut loc constituirea ca parte civilă
La articolul 2.539, denumirea marginală și alineatul (3) se modifică și vor avea următorul cuprins: Cererea de chemare în judecată sau de arbitrare
Prescripția nu este întreruptă nici dacă hotărârea judecătorească sau arbitrală și-a pierdut puterea executorie prin împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită. În acest caz însă, dacă dreptul de a obține obligarea pârâtului este imprescriptibil sau nu s-a prescris încă, se va putea face o nouă cerere de chemare în judecată ori de arbitrare, fără a se putea opune excepția autorității de lucru judecat
La articolul 2.539, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
Dispozițiile prezentului articol se aplică, în mod corespunzător, și atunci când prescripția a fost întreruptă prin invocarea, pe cale de excepție, a dreptului a cărui acțiune se prescrie
La articolul 2.541, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
În cazul în care prescripția a fost întreruptă potrivit art. 2.537 pct. 3, întreruperea operează până la comunicarea ordonanței de clasare, a ordonanței de suspendare a urmăririi penale ori a hotărârii de suspendare a judecății sau până la pronunțarea hotărârii definitive a instanței penale. Dacă repararea pagubei se acordă, potrivit legii, din oficiu, întreruperea operează până la data când cel împotriva căruia a început să curgă prescripția a cunoscut sau trebuia să cunoască hotărârea definitivă a instanței penale prin care ar fi trebuit să se stabilească despăgubirea
Articolul 2.547 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 2.547 Aplicarea regulilor de la prescripție Dacă din lege sau din convenția părților nu rezultă în mod neîndoielnic că un anumit termen este de decădere, sunt aplicabile regulile de la prescripție. Capitolul IX Dispoziții cu privire la cartea a VII-a "Dispoziții de drept internațional privat" a Codului civil și cu privire la unele legi Secțiunea 1 Dispoziții tranzitorii și de punere în aplicare a cărții a VII-a "Dispoziții de drept internațional privat" a Codului civil
Dispozițiile cărții a VII-a "Dispoziții de drept internațional privat" a Codului civil se aplică numai în cauzele deduse instanței judecătorești sau autorității competente după data intrării în vigoare a Codului civil , având ca obiect raporturi juridice cu elemente de extraneitate, indiferent de data și locul încheierii actelor ori producerii sau săvârșirii faptelor generatoare ale respectivelor raporturi juridice.
În cazul raporturilor de drept internațional privat stabilite anterior intrării în vigoare a Codului civil , competența legii determinate potrivit alin. (1) poate fi înlăturată dacă aplicarea sa conduce la consecințe vădit injuste.
În cauzele privind raporturi cu elemente de extraneitate aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau al autorităților competente, legea aplicabilă se determină conform normelor de drept internațional privat aplicabile până la data intrării în vigoare a Codului civil .
Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător ori de câte ori ar interveni o modificare a regulilor de drept internațional privat stabilite în cartea a VII-a a Codului civil .
Când dreptul substanțial aplicabil unor raporturi cu elemente de extraneitate, desemnat de părți sau, după caz, de autorul actului unilateral, conform dispozițiilor cărții a VII-a a Codului civil , a cunoscut modificări până la data aplicării sale, se aplică normele pertinente ale acestuia în vigoare la data desemnării, în lipsă de prevederi contrare în cartea a VII-a a Codului civil .
Dacă în dreptul străin stabilit conform regulilor cărții a VII-a a Codului civil ca fiind dreptul aplicabil în cauză a avut loc o tranziție legislativă, normele de drept substanțial aplicabile în cauză se determină potrivit regulilor de drept tranzitoriu prevăzute în acest sistem de drept.
În cazurile de acceptare a retrimiterii, în condițiile prevăzute la art. 2.559 din Codul civil , regula de drept internațional privat străină este luată în considerare în forma și conținutul existente la momentul identificării dreptului străin aplicabil.
Dispozițiile art. 34 și 35 din Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internațional privat, cu completările ulterioare, sunt aplicabile până la data începerii aplicării Regulamentului (CE) nr. 4/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind competența, legea aplicabilă, recunoașterea și executarea hotărârilor și cooperarea în materie de obligații de întreținere, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 7 din 10 ianuarie 2009, respectiv a începerii aplicării în Uniunea Europeană a Protocolului de la Haga din 2007 privind legea aplicabilă obligațiilor alimentare.