LEGE nr. 70 din 26 noiembrie 1991 - (*actualizată*) (**republicată**) Legea privind alegerile locale (actualizată până la data de 01 noiembrie 2002*)

În campania electorală, candidații, partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, precum și cetățenii au dreptul să-și exprime opiniile în mod liber și fără nici o discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, presei și a celorlalte mijloace de informare în masa.

În timpul campaniei electorale se asigura nediscriminatoriu candidaților spații corespunzătoare pentru a se intalni cu alegatorii în primării, școli, amfiteatre, case de cultura, cămine culturale și cinematografe, pe bază de înțelegere cu privire la cheltuielile de întreținere.

Candidații vor stabili de comun acord cu comandantii unităților militare, în raport cu programul acestora, intalniri cu militarii în termen. Aceste intalniri se vor desfășura în afară unităților militare.

Mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept.

Este interzisă organizarea acțiunilor de campanie electorală în unitățile militare.

Primirea pentru campania electorală a subvențiilor de la persoane juridice ori de la persoane fizice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului, aliantei politice sau aliantei electorale.

Mandatarul financiar răspunde solidar, cu partidul politic, alianta politica sau alianta electorală care l-a desemnat, de legalitatea cheltuielilor efectuate din subvențiile acordate și de respectarea prevederilor alin. (1).

Mandatarul financiar poate fi o persoană fizica sau juridică.

Un partid, o alianta politica sau o alianta electorală poate avea mai mulți mandatari financiari; în acest caz, la desemnare se vor delimita și împuternicirile acestora.

Mai multe partide, aliante politice sau aliante electorale pot folosi serviciile aceluiași mandatar.

Calitatea de mandatar financiar se dobândește numai după înregistrarea sa oficială la Ministerul Finanțelor Publice și după aducerea la cunoștința publică prin presa.

Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și candidaților independenți care primesc subvenții de la persoane fizice sau juridice din țara.

Este interzisă subvenționarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice, străine sau din străinătate. Sumele astfel primite se confisca și se fac venit la bugetul statului.

Se interzice subvenționarea campaniei electorale a unui partid politic, alianta politica, alianta electorală sau candidat independent de către o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă sau societate comercială cu capital integral sau majoritar de stat.

Accesul partidelor parlamentare, aliantelor politice și aliantelor electorale, precum și al candidaților independenți la serviciile publice de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv la cele ale studiourilor teritoriale ale acestora, este gratuit. Partidele neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale au acces, gratuit, la serviciile publice teritoriale de radiodifuziune și de televiziune, numai în măsura în care depun liste de candidați în minimum 50% din circumscripțiile electorale de pe cuprinsul unui județ ce intră în raza de acoperire a studiourilor teritoriale respective. Timpul de antena acordat în aceste situații va fi proporțional cu numărul listelor complete de candidați depuse în teritoriul respectiv. La serviciile naționale publice de radiodifuziune și de televiziune au acces partidele politice neparlamentare, alianțele politice și alianțele electorale care depun liste complete de candidați în cel puțin 50% din circumscripțiile electorale din 15 județe.

Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale au acces la serviciile publice teritoriale și naționale de radiodifuziune și de televiziune, dacă participa în alegeri cu liste de candidați în circumscripțiile electorale din județe în mod proporțional cu ponderea lor în totalul populației județului, respectiv al României.

Accesul partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, precum și al candidaților independenți și a organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale la posturile private de radiodifuziune și de televiziune, inclusiv televiziune prin cablu, se face prin contract încheiat între mandatarii financiari și respectivele posturi. Fiecare post va practica tarife unice pe unitate de timp de emisie, pentru toți solicitanții, în condițiile prezentului articol. (4) Partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale, precum și candidații independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale au obligația să solicite, în termen de 5 zile de la declanșarea campanie electorale, conducerii posturilor de radiodifuziune și de televiziune, publice și private, după caz, studiourilor teritoriale ale acestora, acordarea timpilor de antena. Solicitarile făcute după acest termen nu se iau în considerare.

Timpii de antena la radiodifuziunile și televiziunile publice și private, inclusiv cele prin cablu, se acordă partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale, proporțional cu numărul de liste complete de candidați depuse, în fiecare din zilele de marti, miercuri, joi, vineri și sambata, la ore de maxima audienta. Fiecare candidat independent are dreptul la timp de antena, la studiourile teritoriale, de cel mult 5 minute, pe toată durata desfășurării campaniei electorale. Candidații independenți din circumscripțiile electorale din municipiul București și cei din resedintele de județ, care nu sunt pe raza de acoperire a unui studiou, au acces la serviciile publice naționale de radiodifuziune și de televiziune în același interval de timp, de 5 minute, pe toată durata campaniei electorale.

Emisiunile transmise în cadrul timpului de emisie acordat fiecărui partid politic, fiecărei aliante politice și aliante electorale, candidaților independenți și ai organizațiilor cetățenilor aparținând minorităților naționale vor fi realizate în direct sau înregistrate, în proportiile stabilite de aceștia.

Respectarea prevederilor prezentei legi privind exercitarea dreptului la antena intră în competența Consiliului Național al Audiovizualului.

În cadrul emisiunilor care au caracter electoral este interzisă combinarea de culori, semne grafice sau sunete care să evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat.

Sondajele de opinie care se difuzează în afară emisiunilor electorale au caracter de știri de presa și urmează regimul acestora.

Primării sunt obligați ca în termen de 5 zile de la începerea campaniei electorale sa stabilească prin dispoziție locuri speciale pentru afisaj electoral, ținând seama de numărul partidelor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care declara ca vor depune liste de candidați, candidaturi pentru funcția de primar, cat și de candidații independenți. Aceste locuri vor fi situate în zone frecventate de cetățeni, fără stânjenirea circulației pe drumurile publice și a celorlalte activități din localitățile respective.

Utilizarea locurilor de afisaj electoral este permisă pentru partidele politice, alianțele politice și alianțele electorale care participa la alegeri și pentru candidații independenți.

Este interzisă utilizarea de către un partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent a locurilor speciale de afisaj electoral, astfel încât sa împiedice folosirea acestora de către un alt partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent. Pe un panou electoral, fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral.

În alte locuri decât cele stabilite conform alin. (1), afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deținătorilor.

Un afis electoral nu poate depăși dimensiunile de 500 mm o latura și 300 mm cealaltă latura, iar cel prin care se convoacă o reuniune electorală, 400 mm o latura și 250 mm cealaltă latura.

Sunt interzise afisele electorale care combina culori sau alte semne grafice, astfel încât sa evoce simbolurile naționale ale României sau ale altui stat.

Organele de ordine publică sunt obligate să asigure integritatea panourilor și afiselor electorale.

Birourile electorale de circumscripție veghează la corecta desfășurare a campaniei electorale în circumscripția în care funcționează, solutionand plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, alianta politica, alianta electorală ori candidat independent de a-și desfășura campania electorală în condițiile prevăzute de lege și cu respectarea deontologiei electorale.

Dacă biroul electoral de circumscripție considera, cu ocazia soluționării plângerii, ca este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancțiuni contravenționale ori penale, sesizează autoritățile competente.

Împotriva soluției date de biroul electoral de circumscripție se poate face contestație la biroul electoral județean, respectiv la Biroul Electoral Central; soluția data asupra contestației este definitivă.

Soluționarea plangerilor și a contestațiilor se face în termen de 3 zile de la înregistrarea lor, iar hotărârile date se publică în presa și se afișează, în mod vizibil, la sediul biroului electoral care le-a emis.

Fiecare secție de votare trebuie să posede un număr suficient de cabine, urne și ștampile de votare, care se asigura de către primari.

Cabinele și urnele trebuie așezate în aceeași încăpere în care se afla biroul președintelui.

Președintele biroului electoral al secției de votare trebuie să fie prezent la sediul secției de votare în ajunul zilei alegerilor, la ora 18,00, fiind obligat sa ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura ordinea și corectitudinea operațiunilor de votare.

Președintele va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.

În ziua alegerilor, la ora 6,00, președintele biroului electoral al secției de votare, în prezenta celorlalți membri, verifica urnele, existenta listelor electorale, a buletinelor de vot și a stampilelor, după care închide și sigileaza urnele, aplicând ștampila de control a secției de votare.

Președintele este obligat să asigure aplicarea ștampilei de control pe buletinele de vot.

Președintele biroului electoral al secției de votare este obligat sa ia măsurile necesare pentru ca alegerile sa decurgă în bune condiții.

Puterile lui, în aceasta privinta, se întind și în afară sediului secției de votare, până la o distanta de 500 metri.

La desfășurarea operațiunilor de votare pot participa observatori străini și observatori naționali, acreditați în acest scop.

Pot fi acreditați, ca observatori naționali, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale care au ca unic scop apărarea drepturilor omului și sunt legal constituite.

Persoanele desemnate de aceste organizații nu pot fi membri ai vreunui partid politic, aliante politice sau aliante electorale.

Acreditarea observatorilor naționali poate fi contestată la Biroul Electoral Central.

În afară membrilor biroului electoral al secției de votare, candidaților, persoanelor acreditate potrivit legii, precum și reprezentanților mass-media români și străini, nici o altă persoană nu poate staționa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Pentru menținerea ordinii, președintele biroului electoral al secției de votare va avea la dispoziție mijloacele de ordine necesare, prin grija prefecților.

Alegatorii vor vota numai la secția de votare unde au fost înscriși în listele electorale.

Accesul alegătorilor în sala de votare are loc în serii corespunzătoare numărului cabinelor. Fiecare alegator va prezenta cartea de alegator și actul de identitate biroului electoral al secției de votare care, după verificarea înscrierii în lista electorală, îi va incredinta buletinele de vot și ștampila de votare.

Alegatorii vor vota separat în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "votat" în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

Ștampila cu mențiunea "votat" trebuie să fie rotunda și astfel dimensionata încât să fie mai mica decât patrulaterul în care se aplică.

După ce au votat, alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina alba care poarta ștampila de control sa rămână în afară, și le vor introduce în urna, având grija sa nu se deschidă.

Indoirea gresita a buletinului nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este respectat.

În cazul în care buletinul se deschide din eroare, acesta se anulează și se va da alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin, făcându-se mențiunea despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Ștampila încredințată pentru votare se restituie președintelui, după care acesta o va aplica pe cartea de alegator în locul corespunzător numărului de scrutin, menționând și data.

Președintele poate lua măsuri ca staționarea unui alegator în cabina de votare sa nu se prelungească nejustificat.

Până la finalizarea procesului de eliberare a cărților de identitate, potrivit legii, pentru cetățenii cu drept de vot care nu dețin carte de identitate, respectiv carte de alegator, după votare, pe actul de identitate al fiecărui alegator se aplică ștampila cu mențiunea «Votat» și data.

Abrogat.

Președinții, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare, precum și personalul însărcinat cu menținerea ordinii vor vota la secția de votare unde își îndeplinesc atribuțiile respective, dacă domiciliază în localitatea pentru care se votează la aceasta secție.

Militarii în termen vor vota pentru consiliul local și pentru primarul localității în care se afla unitatea militară sau, după caz, pentru consiliul local, consiliul judeten și primarul din localitatea de domiciliu, în funcție de locul unde votează.

Președintele biroului electoral al secției de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice.

Suspendarea nu poate depăși o ora și va fi anunțată prin afișare la usa localului de vot cu cel puțin o ora înainte. Durata tuturor suspendărilor nu poate depăși doua ore.

În timpul suspendării, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot și toate lucrările biroului electoral vor rămâne sub paza permanenta, iar membrii biroului nu vor putea părăsi sala de votare în același timp.

Cei care, în baza art. 62 alin. (7), pot asista la votare nu pot fi obligați sa părăsească sala de vot în acest timp.

Prezenta oricărei persoane în cabinele de vot, în afară celei care votează, este interzisă.

Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur are dreptul sa cheme, în scopul de a-l ajuta, în cabina de votare, un însoțitor ales de el.

Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, la cererea acestora sau a organelor de conducere ale instituțiilor sanitare ori de ocrotiri sociale, în care cei netransportabili se afla internati, președintele biroului electoral al secției de votare desemnează, din cadrul biroului, un număr de membri care se deplaseaza cu o urna specială și cu materialul necesar votării, la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.

În cazurile prevăzute la alin. (1), votarea se va face pe baza unei liste nominale întocmite pe baza listelor electorale, semnată de președintele biroului electoral al secției de votare.

După încheierea votării, președintele biroului electoral al secției de votare procedează la anularea buletinelor de vot rămase neintrebuintate și la deschiderea urnelor, în prezenta membrilor biroului și, după caz, a persoanelor care au dreptul sa asiste la votare.

Președintele va citi cu voce tare, la deschiderea fiecărui buletin, lista de candidați care a fost votată sau, după caz, numele și prenumele candidatului pentru funcția de primar votat și va arata buletinul de vot celor prezenți.

Sunt nule buletinele care nu poarta ștampila de control a secției de votare, buletinele de alt model decât cel legal aprobat, buletinele care nu au ștampila "votat" sau la care ștampila este aplicată pe mai multe patrulatere sau în afară acestora; aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate.

Rezultatul se va consemna în doua tabele separate, pentru consiliul local, consiliul județean, respectiv pentru primar, unul va fi ținut de către un membru al biroului electoral și altul, de către candidații prezenți. La municipiul București se va întocmi tabel și pentru primarul general al Capitalei.

În aceste tabele se vor înscrie numărul total al votantilor, numărul voturilor nule, listele de candidați sau, după caz, numele și prenumele candidaților independenți și ale celor pentru funcția de primar, precum și numărul voturilor întrunite de fiecare.

După deschiderea urnelor și numărarea voturilor, președintele biroului electoral al secției de votare încheie, pentru consiliul pentru care au avut loc alegerile, precum și pentru primari, câte un proces-verbal, în doua exemplare.

Procesul-verbal va cuprinde

Procesele-verbale se vor semna de președinte și de membrii biroului electoral al secției de votare și vor purta ștampila acesteia.

Lipsa semnaturilor unor membri ai biroului nu influențează asupra valabilității procesului-verbal. Președintele va menționa motivele care au împiedicat semnarea.

În timpul operațiunilor de votare și de deschidere a urnelor se pot face întâmpinări și contestații cu privire la aceste operațiuni.

Contestațiile se formulează în scris și se prezintă președintelui biroului electoral al secției de votare, care va elibera dovada de primire.

Președintele biroului electoral al secției de votare va hotărî, de îndată, asupra contestațiilor a căror rezolvare nu suferă întârziere.

După primirea proceselor-verbale cu rezultatul numararii voturilor de la toate birourile electorale ale secțiilor de votare și după soluționarea contestațiilor și intampinarilor primite, biroul electoral de circumscripție procedează la totalizarea voturilor exprimate și la atribuirea de mandate, în condițiile prezentei legi.

În acest scop, biroul electoral de circumscripție consemnează, pe întreaga circumscripție, separat pentru fiecare lista de candidați sau candidați independenți, numărul de voturi obținute.

De asemenea, se va aditiona pentru fiecare candidat la funcția de primar numărul de voturi obținute.

La lucrările efectuate de biroul electoral de circumscripție pot asista persoanele care au dreptul sa staționeze în localul secției de votare în timpul alegerilor.

Pentru repartizarea mandatelor de consilier biroul electoral de circumscripție va stabili

Se considera voturi neutilizate diferența dintre numărul de voturi valabil exprimate în favoarea fiecărei liste de candidați a partidelor, formatiunilor politice, aliantelor politice sau aliantelor electorale ori pentru fiecare candidat independent și produsul dintre coeficientul electoral și numărul de mandate alocate potrivit alin. (4).

Pragul electoral este egal

Biroul electoral de circumscripție va repartiza fiecărui partid, fiecărei formațiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care a realizat pragul electoral, în limita numărului de candidați de pe lista, un număr de mandate egal cu partea întreaga a rezultatului împărțirii dintre numărul de voturi valabil exprimate pentru fiecare partid, formațiune politica, alianta politica sau alianta electorală și coeficientul electoral; fiecărui candidat independent i se atribuie câte un mandat dacă numărul de voturi valabil exprimate în favoarea sa este cel puțin egal cu coeficientul electoral.

Biroul electoral de circumscripție va repartiza fiecărui partid, fiecărei formațiuni politice, aliante politice sau aliante electorale care a realizat pragul electoral mandatele rămase după atribuirea prevăzută la alin. (4), potrivit listei care cuprinde ordinea descrescătoare a numărului de voturi neutilizate prevăzute la alin. (2), acordând acestora câte un mandat; operațiunea se repeta, în ordinea listei, până la epuizarea mandatelor rămase nerepartizate.

În situația în care nici un partid, formațiune politica, alianta politica sau alianta electorală ori candidat independent nu realizează pragul electoral se repartizează fiecăruia câte un mandat, în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia, până la epuizarea mandatelor stabilite potrivit legii.

Pentru situațiile prevăzute la alin. (4) și (5), în cazul în care doua sau mai multe partide, formațiuni politice, aliante politice sau aliante electorale au același număr de voturi rămase neutilizate înainte de atribuirea ultimului mandat rămas de repartizat, acesta va fi atribuit partidului, formatiunii politice, aliantei politice sau aliantei electorale care a obținut înainte de redistribuirea voturilor numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate; dacă acestea au același număr de voturi valabil exprimate, atribuirea mandatului se va face prin tragere la sorți.

Repartizarea mandatelor atribuite pentru fiecare lista de candidați depusa de partide, formațiuni politice, aliante politice sau aliante electorale se face în ordinea înscrierii candidaților pe lista.

Candidații înscriși în liste, care nu au fost aleși, sunt declarați supleanți în listele respective. În caz de vacanta a mandatelor de consilieri aleși pe liste de candidați, supleanții vor ocupa locurile devenite vacante în ordinea în care sunt înscriși în liste, dacă până la data validării mandatului pentru ocuparea locului vacant partidele politice, formațiunile politice, alianțele politice și alianțele electorale pe listele cărora au candidat supleanții confirma în scris ca aceștia fac parte din partidul politic, formatiunea politica, alianta politica sau alianta electorală respectiva. În caz de vacanta a mandatului unui consilier ales ca independent sau al unui consilier aparținând unui partid politic, formațiune politica, alianta politica sau alianta electorală, care nu mai are supleanți pe lista electorală, locul devenit vacant va fi ocupat de primul supleant de pe lista partidului politic, formatiunii politice, aliantei politice sau aliantei electorale care a obținut numărul cel mai mare de voturi valabil exprimate.

Pentru funcția de primar centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție.

În cazul în care s-au prezentat la vot cel puțin jumătate plus unul din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale dintr-o circumscripție electorală și unul dintre candidați a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, acesta este declarat primar.

Dacă din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale dintr-o circumscripție electorală s-au prezentat la vot mai puțin de jumătate plus unul sau dacă s-au prezentat la vot mai mult de jumătate plus unul și nici un candidat nu a obținut jumătate plus unul din numărul voturilor valabil exprimate, ceea ce se va consemna în procesul-verbal încheiat de biroul electoral de circumscripție, se va organiza turul al doilea de scrutin. (4) Alegerile în turul al doilea de scrutin au loc la doua săptămâni de la data alegerilor precedente, la alegeri participând numai primii 2 candidați în ordinea descrescătoare a numărului de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia. În situația în care pe locul doi se situeaza candidați care au obținut un număr egal de voturi valabil exprimate în favoarea fiecăruia, aceștia vor participa în turul al doilea de scrutin alături de candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în favoarea sa.

Alegerile în turul al doilea de scrutin se considera valabile indiferent de numărul alegătorilor care au participat la vot.

În turul al doilea de scrutin este declarat primar candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

În cazul în care unul dintre candidații la funcția de primar, între care urmează să se desfășoare turul al doilea de scrutin, potrivit prevederilor art. 78 alin. (4), decedează, renunța sau nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a fi ales, la turul al doilea de scrutin va participa candidatul situat pe locul următor.

Dacă situațiile prevăzute la alin. (1) se produc în cazul unuia dintre candidații aflați în situația de balotaj potrivit art. 79, nu vor mai avea loc alegeri, biroul electoral de circumscripție declarandu-l primar pe celălalt candidat.

Biroul electoral de circumscripție încheie, separat, câte un proces-verbal pentru consiliul local, consiliul județean și pentru primar, privind toate operațiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor și atribuirea mandatelor. În municipiul București birourile electorale de circumscripție întocmesc procese-verbale separate și pentru primarul general și pentru Consiliul General al Municipiului București.

Procesul-verbal va cuprinde

Procesele-verbale se întocmesc în doua exemplare și se semnează de către președinte și ceilalți membri ai biroului electoral de circumscripție și vor purta ștampila acestuia.

Un exemplar al procesului-verbal pentru consiliul local, consiliul județean și Consiliul General al Municipiului București, împreună cu intampinarile, contestațiile și procesele-verbale primite de la birourile electorale ale secțiilor de votare, formând câte un dosar, sigilat și semnat de membrii biroului electoral de circumscripție, se înaintează consiliului local, respectiv consiliului județean și Consiliului General al Municipiului București, în vederea validării alegerilor. Pentru primar, dosarul format potrivit prezentului alineat se înaintează, cu paza militară, în cel mult 48 de ore, la judecătoria în a carei raza teritorială se afla circumscripția electorală pentru care a fost ales, iar în cazul primarului general al Capitalei, la Tribunalul Municipiului București.

Al doilea exemplar al procesului-verbal se trimite, în termen de 24 de ore, la biroul electoral județean.

La cererea membrilor birourilor electorale ale secțiilor de votare care au semnat procesul-verbal ori a reprezentanților partidelor, formatiunilor politice, aliantelor politice și aliantelor electorale care au depus listele de candidați, precum și a candidaților independenți li se eliberează, în mod obligatoriu, de către președintele sau vicepreședintele biroului electoral o copie certificată de pe procesul-verbal respectiv. Cererea trebuie formulată înainte de întocmirea procesului-verbal.

Biroul electoral de circumscripție eliberează certificatul doveditor al alegerilor consilierilor locali, consilierilor județeni și primarului.

Pentru primarul general al Capitalei și pentru Consiliul General al Municipiului București, certificatele doveditoare ale alegerilor se eliberează de Biroul electoral al municipiului București.

Biroul electoral județean centralizează voturile și rezultatul alegerilor pe județ, partide politice, aliante politice, aliante electorale și candidați independenți și încheie câte un proces-verbal pentru consilierii locali, consilierii județeni și pentru primari.

Procesul-verbal se încheie în doua exemplare, în termen de 24 de ore de la primirea tuturor proceselor-verbale de la birourile electorale de circumscripție, și va cuprinde

Procesul-verbal se semnează de membrii biroului electoral județean și va purta ștampila acestuia.

Un exemplar al procesului-verbal se înaintează în termen de 24 de ore de la întocmire, împreună cu procesele-verbale primite de la birourile electorale de circumscripții, cu paza militară, la Biroul Electoral Central.

Biroul electoral județean da publicității, prin Monitorul oficial al județului, rezultatul alegerilor pentru județul respectiv.

Consilierii județeni sau ai municipiului București, validati, nu pot face parte în același timp din consiliile locale; locurile vacante se completează potrivit art. 77 alin. (9). Candidații aleși atât în funcția de consilier local, cat și în funcția de consilier județean sunt obligați ca în termen de 10 zile de la data ultimei validari sa opteze pentru una dintre cele doua calități.

Prevederile prezentului articol se aplică și în cazul persoanelor alese atât în funcția de consilier de sector, cat și în aceea de consilier al municipiului București.

Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 85 se face prin proces-verbal întocmit de către

În cazul contravențiilor prevăzute la art. 85 lit. c), d), e), f), g), j), k), l), m), n), o) și p), o dată cu încheierea procesului-verbal agentul constatator va aplica și amenda.

Contravențiilor prevăzute la art. 85 le sunt aplicabile și dispozițiile Legii nr. 32/1968 *) privind stabilirea și sancționarea contravențiilor.

Procesul-verbal de constatare a contravențiilor prevăzute la art. 85 lit. a), b), h) și i) va fi înaintat judecătoriei în a carei raza teritorială a fost săvârșită contravenția, care va aplica sancțiunea, ținând seama și de dispozițiile Legii nr. 61/1991 .

Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea unor drepturi.

În cazul în care, prin fapta prevăzută la alin. (1), s-a pricinuit o vătămare a integrității corporale sau a sănătății, care necesita, pentru vindecare, îngrijiri mai mult de 60 de zile sau care au produs vreuna dintre următoarele consecințe: pierderea unui simt sau organ, încetarea funcționarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori psihică, sluțirea, avortul ori punerea în primejdie a vieții persoanei, pedeapsa este închisoare de la 3 la 10 ani.

Tentativa se pedepsește.

Violarea prin orice mijloace a secretului votului, de către membrii biroului electoral al secției de votare ori de către alte persoane, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Tentativa se pedepsește.

Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase în scopul determinării alegătorului sa voteze sau sa nu voteze o anumită lista de candidați sau candidat independent, precum și primirea acestora de către alegatori, în același scop, se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Pedeapsa prevăzută la alin. (1) se aplică și persoanei care votează fără a avea drept de vot ori alegătorului care votează de mai multe ori în ziua alegerilor.

Tentativa se pedepsește.

Tipărirea și utilizarea de buletine false, introducerea în urna a unui număr suplimentar de buletine față de cele votate de alegatori, falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale, precum și utilizarea unei cărți de alegator nule sau false se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

Tentativa se pedepsește.

Atacul prin orice mijloace asupra localului secției de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracțiune mai grava.

Tentativa se pedepsește.

Deschiderea urnei înainte de ora stabilită pentru încheierea votării se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.

Tentativa se pedepsește.