LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 educației fizice și sportului
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Controlul și asistența medicală în activități de educație fizică și sport sunt obligatorii.
Practicarea exercițiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu aviz medical.
Pentru a participa la antrenamente și competiții sportivii legitimați trebuie să efectueze controlul medical periodic și ori de câte ori este nevoie la unitățile de medicina sportivă.
Participarea sportivilor legitimați la antrenamente și/sau înscrierea lor la competițiile sportive sunt condiționate de existenta avizului medical favorabil, eliberat numai de unitățile de medicina sportivă.
Organizatorul competițiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligația să asigure, în timpul competiției, cel puțin o echipă de prim ajutor calificat, care utilizează ambulanțe tip B, conform standardelor și normelor naționale și europene în vigoare. Cheltuielile prezenței echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de către organizatori.
Ministerul Educației Naționale , în colaborare cu Ministerul Sănătății, elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor și studenților în vederea participării la lecțiile de educație fizică.
Ministerul Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătății, elaborează normele tehnice privind
controlul medical al sportivilor
asistența medico-sportivă în complexurile sportive naționale, precum și în cantonamentele loturilor naționale și olimpice
asistența medicală la bazele sportive în timpul desfășurării antrenamentelor și competițiilor.
Controlul și asistența medicală de specialitate pentru persoanele care participa la activitățile sportive menționate la art. 55 alin. (1) și (2) se acorda conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.
Ministerul Sănătății realizează controlul și asistența medicală a sportivilor prin: a) Institutul Național de Medicina sportivă, ca unitate medicală de asistența și cercetare medico-sportivă, pentru loturile naționale și olimpice
policlinicile județene de medicina sportivă, pentru toți sportivii din raza lor teritorială
cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritorială
cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul complexurilor sportive naționale și al cluburilor sportive, la antrenamente și competiții.
Predarea educației fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, se asigura numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condițiile legii.
Formarea inițială a specialiștilor în ramură de sport se realizează de către instituțiile de învățământ superior sau furnizorii de formare profesională autorizați, în funcție de nivelul de calificare al ocupației respective.
Formarea profesională continuă a specialiștilor în ramură de sport se realizează, după caz, în condițiile legii, de către instituțiile de învățământ superior, instituțiile de învățământ superior împreună cu furnizorii de formare profesională autorizați sau de către furnizorii de formare profesională autorizați.
Categoriile de specialiști în ramură de sport se definesc prin ordin comun emis de către Agenția Națională pentru Sport și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Formarea profesională a antrenorilor și a profesorilor-antrenori în ramură de sport se realizează în condițiile legii, după cum urmează
profesorii-antrenori și antrenori, prin instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate, în condițiile legii
antrenorii, în cadrul Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, cu excepția celor din unitățile de învățământ preuniversitar
antrenorii, în cadrul școlilor postliceale acreditate și autorizate în condițiile legii
antrenorii, de către furnizorii de formare profesională autorizați în condițiile legii.
Formarea profesională a instructorilor sportivi în ramură de sport se realizează în condițiile legii, după cum urmează
în cadrul învățământului liceal, filiera vocațională cu profil sportiv
în cadrul Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, în condițiile legii
de către furnizorii de formare profesională autorizați în condițiile legii.
Formarea profesională a specialiștilor în pregătire fizică și a preparatorilor sportivi se realizează în condițiile legii, după cum urmează
în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate, în condițiile legii
în cadrul Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, prin cursuri autorizate în condițiile legii
de către furnizorii de formare profesională autorizați în condițiile legii.
Formarea profesională a arbitrilor și a observatorilor în ramură de sport se realizează de către federațiile sportive naționale în baza regulamentelor elaborate în acest sens, în condițiile legii.
Standardele de evaluare în domeniul educației fizice și sportului, în vederea acreditării sau autorizării unităților și instituțiilor de învățământ, precum și a cursurilor de pregătire și perfecționare a adulților, se stabilesc de organismele abilitate prin lege.
Formarea continuă a profesorului-antrenor se realizează prin cursuri de perfecționare și stagii de pregătire, organizate de către instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii, în colaborare cu federațiile sportive naționale.
Formarea continuă a specialiștilor cu studii superioare se realizează prin cursuri de perfecționare și/sau specializare și stagii de pregătire organizate, după caz, de instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii, de Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor sau de furnizorii de formare profesională a adulților acreditați sau autorizați conform legii.
Formarea continuă a antrenorilor în ramură de sport se realizează prin cursuri de perfecționare și stagii de pregătire organizate de către federațiile sportive naționale sau de către Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, alte instituții acreditate sau autorizate în condițiile legii, instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii, în colaborare cu federația sportivă națională pe ramură de sport.
Sistemul de clasificare și promovare a antrenorilor se stabilește prin statutul antrenorului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Statutul instructorului sportiv și statutul preparatorului sportiv se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport.
Absolvenții instituțiilor de învățământ superior, ai școlilor postliceale de antrenori, ai Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, ai furnizorilor de formare profesională pot obține carnetul de antrenor în baza diplomei, a certificatului de absolvire sau de calificare care atestă specializarea în ramura de sport.
Carnetul de antrenor, instructor sportiv și preparator sportiv se eliberează în termen de 60 de zile de la data transmiterii documentației, de către Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, la solicitarea absolventului sau a instituției formatoare.
Instituția formatoare are obligația să comunice Agenției Naționale pentru Sport, prin Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, lista cu specialiștii certificați pe fiecare categorie în parte, în condițiile legii, și se obligă să ducă la îndeplinire întreaga procedură de înmânare a tuturor documentelor absolvenților.
Carnetul de antrenor certifică ocupația de antrenor și permite exercitarea tuturor drepturilor și obligațiilor prevăzute de legislația în vigoare, cu excepția antrenorilor din unitățile de învățământ preuniversitar.
Antrenorii, instructorii sportivi și preparatorii fizici, angajați în cadrul structurilor sportive, trebuie să facă dovada reînnoirii avizului psihologic o dată la 2 ani.
Nerespectarea prevederilor alin. (5) atrage după sine suspendarea de drept a contractului individual de muncă sau a contractului de activitate sportivă, până la îndeplinirea cerinței.
În activitatea de educație fizică și sport, pe lângă profesorii de educație fizică cu diplomă de licență sau de master ori echivalentă și, respectiv, specialiștii în ramură de sport, își pot desfășura activitatea și specialiști în asistență medicală, cercetare științifică, organizare și conducere tehnică, precum și persoane care exercită ocupațiile complementare prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Sportivii de înaltă performanță, numiți prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport, beneficiază de înscriere fără examen la cursurile de formare în domeniul sportiv, în condițiile legii.
Agenția Națională pentru Sport, prin Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor și Institutul Național de Cercetare pentru Sport, realizează registrul electronic al specialiștilor în ramură sportivă din România.
Evidența specialiștilor în domeniul sportului din România este publică, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și cu cele ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.
Fiecare structură sportivă ce deține certificat de identitate sportivă are obligația să aibă încheiat un contract de muncă sau un contract de activitate sportivă cu cel puțin un antrenor sau un instructor sportiv.
În activitatea sportivă, federațiile sportive naționale pot organiza un sistem de licențiere propriu, după cum urmează
prin regulament propriu, cu respectarea regulamentelor federațiilor sportive internaționale
stabilirea în regulament a unui sistem de echivalare a etapelor de licențiere, în acord cu prevederile internaționale pe ramură de sport, în condițiile legii
standardizarea licențierii în conformitate cu prevederile din statutele specialiștilor aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Prin excepție de la prevederile art. 61 alin. (4) , în ramurile sportive în cadrul cărora există un sistem propriu de licențiere/calificare elaborat la nivelul federațiilor internaționale corespondente, la solicitarea federației sportive naționale, specialiștii în ramura de sport respectivă, inclusiv, dar nelimitat la antrenori, antrenori-profesori, manageri sportivi, instructori sportivi, preparatori fizici, indiferent de naționalitate, care au obținut în afara teritoriului României licența/calificarea necesară pentru încheierea unui contract de muncă sau de activitate sportivă cu o structură sportivă în conformitate cu cerințele federației naționale, vor exercita toate drepturile și obligațiile respectivei funcții fără a fi necesară deținerea carnetului de antrenor pe durata contractului, cu avizul prealabil al Agenției Naționale pentru Sport, prin intermediul Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor. Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor verifică existența unui sistem propriu de licențiere/calificare la nivelul federațiilor internaționale corespondente federației naționale pe ramură de sport solicitante și deținerea licenței/calificării necesare de către persoana fizică exceptată de la deținerea carnetului de antrenor și emite, în termen de 15 zile de la data formulării solicitării, avizul prealabil. La expirarea duratei inițiale a contractului sau la încheierea unui nou contract de către persoana fizică respectivă este necesară obținerea unui nou aviz prealabil emis de Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor.
Sportivii de performanță beneficiază de drepturile de asigurare socială, de asistență socială, de asigurare socială de sănătate, precum și de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, în condițiile legii.
Sportivul de performanță care a obținut o medalie de aur, de argint sau de bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori la probele sportive individuale sau pe echipe ce au fost incluse cel puțin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice are dreptul, la cerere și cu confirmarea Ministerului Tineretului și Sportului, la o rentă viageră.
Beneficiază de rentă viageră în condițiile alin. (1) sportivul de performanță care îndeplinește cumulativ următoarele condiții
s-a retras din activitatea sportivă
are cetățenie română, atât la data obținerii performanțelor sportive, cât și la data solicitării și acordării rentei viagere
performanțele sportive pentru care solicită rentă viageră au fost obținute concurând pentru România.
Renta viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 1,5 câștiguri salariale medii brute pe economie.
Pentru stabilirea rentei viagere se utilizează cel mai recent câștig salarial mediu brut pe economie publicat de Institutul Național de Statistică.
Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a prezentei legi.
a) - 100% pentru prima medalie de aur obținută la jocurile olimpice sau la jocurile paralimpice
80% pentru prima medalie de argint obținută la jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele mondiale
70% pentru prima medalie de bronz obținută la jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele europene
pentru sportivii care cumulează două sau mai multe medalii dintre cele prevăzute la lit. a) , renta viageră se calculează astfel
pentru prima cea mai valoroasă medalie se acordă cuantumul prevăzut la lit. a)
pentru fiecare dintre celelalte medalii, de valoare egală și/sau inferioară, se acordă 50% din cuantumul prevăzut la lit. a)
valoarea maximă a rentei viagere calculată potrivit lit. a) și b) nu poate depăși echivalentul a cinci câștiguri salariale medii brute pe economie.
Abrogat.
Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute în prezentul articol se aloca de la bugetul de stat și se plătesc de Ministerul Tineretului și Sportului.
Modalitățile de plata a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului și sportului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Renta viageră prevăzută în prezentul articol se plătește lunar în lei și nu este impozabilă.
În perioada revenirii în activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspenda. Conform alineatului
al articolului X din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 17 decembrie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1202 din 18 decembrie 2021, în anul 2022 rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021. Potrivit art. XIII alin. (1) din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial nr. 139 din 15 decembrie 2023, în anul 2024, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2023. Potrivit alin. (1) al art. XI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, în anul 2025, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna noiembrie 2024. Conform alin. (1) al art. XXVI din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, în anul 2026, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2025.
În cazul retragerii de către organismul internațional competent, din orice cauză, a medaliei sau a medaliilor în considerarea căreia/cărora sportivului i-a fost acordată sau, după caz, majorată renta viageră, acordarea rentei viagere încetează sau, după caz, se recalculează de drept cu începere de la data primirii de către Ministerul Tineretului și Sportului a comunicării oficiale din partea federației sportive pe care sportivul o reprezintă. În termen de cel mult 5 zile de la data înștiințării de către organismul internațional competent, federația sportivă are obligația să înștiințeze Ministerul Tineretului și Sportului cu privire la retragerea medaliei/medaliilor.
Acordarea rentei viagere încetează de drept și în cazul
pierderii de către sportiv a cetățeniei române, cu începere de la data pierderii acesteia
decesului sportivului, cu începere de la data decesului.
Ministerul Tineretului și Sportului are obligația de a verifica periodic incidența situațiilor prevăzute la alin. (2) .
Sportivii legitimați care participă în competiții incluse în calendarul intern sau internațional sportiv sunt obligați, după caz, să posede asigurarea în caz de accidente, în ramura de sport în care sunt legitimați.
Cluburile sportive pot încheia, pentru sportivii lor legitimați, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit în cadrul competițiilor sportive sau al pregătirii în vederea participării la competiții.
Pe durata convocării sportivilor în loturile naționale ale României, obligația plății primelor de asigurare revine federațiilor sportive naționale, cu excepția situațiilor în care regulamentele internaționale au alte prevederi. Aceeași obligație revine Comitetului Olimpic și Sportiv Român, respectiv Comitetului Național Paralimpic, pentru loturile care participă la Jocurile Olimpice, respectiv la Jocurile Paralimpice și Jocurile Mondiale Special Olympics sau la alte competiții organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic.
Prima de asigurare care urmează a fi stipulată în contractul de asigurare se stabilește în limita bugetului anual propriu al structurilor sportive și al Comitetulului Olimpic și Sportiv Român.
Sportivii profesioniști, asociați în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază și de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate. Articolul 66^1
Copiii și juniorii legitimați la structurile sportive înființate conform prezentei legi și care practică sportul în mod organizat cu scop în participarea la pregătire, competiții sportive naționale și internaționale oficiale sunt considerați sportivi de performanță și beneficiază lunar de un stimulent financiar sub forma tichetelor valorice, denumite tichete de sportiv.
Tichetele de sportiv pot fi utilizate numai pe teritoriul României și sunt destinate achiziției de articole și echipamente sportive specifice disciplinei sportive practicate, transport între localități, suplimente nutritive sau recuperare medicală.
Fiecare beneficiar are dreptul la un singur tichet de sportiv pe lună, valoarea nominală a acestuia fiind de 150 lei.
Fiecare tichet de sportiv este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă și cuprinde cel puțin următoarele
emitentul și datele sale de identificare
valoarea nominală a tichetului de sportiv
spațiu pentru înscrierea numelui, a prenumelui și a codului numeric personal ale sportivului care este în drept să utilizeze tichetul de sportiv
interdicția de a utiliza tichetul de sportiv în alte scopuri decât în scopul activității sportive
seria și numărul legitimației de sportiv, cu menționarea numelui structurii sportive la care acesta este legitimat, și categoria de vârstă
elementele de identitate vizuală ale structurii sportive și ale Ministerului Sportului.
Tichetul de sportiv are perioadă de valabilitate de un an de la data emiterii.
Tichetele de sportiv nu înlocuiesc alte forme de venit oferite de structurile sportive.
Veniturile, indiferent de sursa, și cheltuielile de orice natura ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.
Administrarea bugetului anual de venituri și cheltuieli se face astfel
potrivit competențelor stabilite în statutele și regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii
potrivit condițiilor stabilite prin contractele încheiate între părți, pentru sumele acordate de autoritățile administrației publice centrale și/sau locale, pentru finanțarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ
în condițiile prevăzute de normele privind finanțele publice, pentru alocațiile de la bugetul de stat și bugetele locale, acordate de organele administrației publice centrale și locale structurilor sportive de drept public, precum și pentru veniturile proprii ale acestora.
Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz
venituri proprii
sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele administrației publice centrale sau locale pentru finanțarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ, inclusiv cum sunt ele prevăzute la art. 18^1 alin. (2)
alocații de la bugetul de stat și de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administrației publice centrale și locale
alte surse.
Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează
de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat
de organele administrației publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, pentru structurile sportive de drept public.
Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite și taxe locale.
Soldurile anuale rezultate din execuția bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.
Participanții la activitatea sportivă sunt
sportivi
profesori-antrenori, antrenori, instructori sportivi, specialiști în pregătire fizică, directori tehnici, manageri sportivi, coordonatori de programe sportive, ofițeri de politici recreaționale
medici, asistenți medicali, maseuri, kinetoterapeuți, preparatori sportivi, cercetători
arbitri, observatori, operatori video, consilieri sportivi, oficiali sportivi acreditați, personal auxiliar, lucrători la amenajarea terenurilor sportive-amenajatori bază sportivă
alte persoane care contribuie la realizarea activității sportive, conform regulamentelor și statutelor federațiilor sportive naționale.
Participanții la activitatea sportivă enumerați la alin. (1) pot încheia cu structurile sportive, după caz, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă, în condițiile legii.
Prin derogare de la prevederile art. 82 alin. (3)-(5) și ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare, participanții la activitatea sportivă prevăzuți la alin. (1) pot încheia contracte individuale de muncă.
Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, angajarea se poate face și în mod direct, prin acordul părților.
Prin derogare de la prevederile alin. (1^1) , participanții la activitatea sportivă enumerați la alin. (1) lit. a) și b), încadrați ca personal militar, polițiști, personal civil contractual, funcționari publici cu statut special din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, indiferent de funcția pe care sunt încadrați, cumulează solda de funcție/salariul de funcție, gradațiile și solda/salariul de comandă cu indemnizația stabilită prin contractul de activitate sportivă.
Autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, inclusiv instituțiile din subordinea acestora, care gestionează fonduri publice pentru activitatea sportivă, precum și Comitetul Olimpic și Sportiv Român, structurile sportive de drept privat care beneficiază de sume de la bugetul de stat pentru finanțarea programelor/proiectelor sportive efectuează, pentru participanții prevăzuți la alin. (1) , cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cheltuieli pentru
transport, cazare, masă
alimentație de efort
indemnizații sportive, premii, prime, burse
asigurarea de accidente
asigurarea și achiziționarea de materiale și echipament sportiv, cheltuieli medicale și pentru controlul doping
plata participanților la activitatea sportivă, precum și pentru alte categorii de cheltuieli necesare desfășurării activității sportive.
Condițiile, criteriile și procedura, precum și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanți la activitățile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităților deliberative ale administrației publice locale.
Abrogat.
Structurile sportive fără scop patrimonial și Comitetul Olimpic și Sportiv Român, în condițiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale pentru finanțarea de programe sportive, inclusiv cluburile sportive de drept privat constituite și finanțate potrivit art. 18^1 alin. (2) . Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective și organele administrației publice centrale sau locale, după caz.
Cluburile sportive de drept privat constituite și finanțate potrivit art. 18^1 alin. (2) trebuie să respecte condițiile prevăzute la art. XXVIII din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare.
Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul și volumul activităților specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanțarea programelor, defalcată pe obiective, activități și naturi de cheltuieli, obligațiile și responsabilitățile părților. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite și controlul financiar se fac în condițiile legii.
Prevederile contractului au putere deplina pentru cele doua părți, constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar și administrativ.
Structurile sportive de drept public pot beneficia și de alte surse de venituri, astfel
cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natura ale simpatizanților
donațiile și sumele sau bunurile primite prin sponsorizări
veniturile obținute din reclama și publicitate
veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole
veniturile obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora
indemnizațiile obținute din participarea la competițiile și demonstrațiile sportive
indemnizațiile obținute din transferurile sportivilor.
Veniturile obținute din activitățile structurilor sportive de drept public se gestionează și se utilizează la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului și obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat.
Ministerul Tineretului și Sportului își asigura sursele pentru finanțarea activităților sportive din: a) alocații de la buget, stabilite de administrația publică centrala și locală
venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Națională", stabilite potrivit legii
Abrogată
donații și sponsorizări
alte venituri, în condițiile legii
sumele rămase din exercițiul financiar precedent
abrogată
Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, își asigura sursele pentru finanțarea activităților sportive de interes local din: a) alocația bugetară anuala stabilită de administrația publică centrala și locală
30% din impozitele pe spectacolele sportive desfășurate pe teritoriul județului respectiv
15% din valoarea de piața a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinația, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul județului respectiv; c^1) veniturile obținute din activități economice realizate în legătura cu scopul și cu obiectul de activitate ale unităților de administrare a bazelor sportive
donații și sponsorizări
alte venituri, în condițiile legii
sumele rămase din exercițiul financiar precedent
venituri obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.
Sursele de finanțare a federațiilor sportive naționale provin din: a) sume destinate finanțării programelor sportive proprii și înscrise în contractele încheiate cu organele administrației publice centrale sau locale, după caz
venituri obținute din activități economice realizate în legătura cu scopul și obiectul de activitate ale acestora
cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit prevederilor statutelor și regulamentelor proprii
donații și sponsorizări
abrogată
10% din indemnizațiile de transferuri interne și internaționale ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanțare a activității sportive pentru copii și juniori, inclusiv a celor din cluburile școlare
alte venituri, în condițiile legii
sume rămase din exercițiul financiar precedent
venituri obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora
0,2% din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces, precum și din celelalte taxe prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010 , cu modificările și completările ulterioare, constituite ca sursă de finanțare a Comitetului Național Paralimpic.
Sursele de finanțare a cluburilor sportive provin din: a) subvenții de la bugetul de stat și bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de către organele administrației publice centrale și/sau locale în subordinea cărora se află, precum și de organele administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă; a^1) alocații de la bugetul de stat acordate cluburilor sportive de drept privat de către organele administrației publice centrale, destinate exclusiv sprijinirii și dezvoltării activității sportive la nivel de copii și juniori; Articolul II
Alocațiile bugetare prevăzute la art. 71 alin. (2) lit. a^1) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost completată prin prezenta ordonanță, se acordă pe baza clasificării grupelor de copii și juniori din cadrul secțiilor pe ramură de sport ale cluburilor sportive de drept privat, realizate de către federațiile sportive naționale. Clasificarea se va realiza prin raportare la normele și criteriile de selecție specifice fiecărei ramuri de sport, în scopul promovării sportivilor la loturile naționale, care vor fi adoptate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.
Modul de alocare a fondurilor publice pentru grupele de copii și juniori din cadrul secțiilor pe ramură de sport ale cluburilor sportive de drept privat se stabilește printr-un mecanism de sprijin financiar aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) .
Măsurile prevăzute la alin. (1) se aplică cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.
Sursele de finanțare a asociațiilor sportive fără personalitate juridică se asigura prin: a) aportul membrilor
repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri și cheltuieli al instituțiilor sau unităților în cadrul cărora s-au constituit
alte surse.
Autoritățile publice nu pot acorda finanțare cluburilor sportive de drept public și cluburilor sportive de drept privat finanțate din fonduri publice în proporție de cel puțin 50% din bugetul total anual, dacă acestea nu și-au îndeplinit, până la data depunerii cererii de finanțare, obligația de comunicare, prin publicare pe pagina de internet proprie, a datelor și informațiilor prevăzute la art. 29 alin. (4) și (5) .
Sursele de finanțare a asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, se asigura din: a) sume destinate finanțării programelor sportive proprii și înscrise în contractele încheiate cu direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, sau cu organe ale administrației publice locale, după caz
cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii
veniturile obținute din activitățile economice realizate în legătura cu scopul și obiectul de activitate ale acestora
donații și sponsorizări
alte venituri, în condițiile legii
sume rămase din exercițiul financiar precedent.
Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăți comerciale sportive pe acțiuni realizează venituri proprii din activitățile prevăzute la art. 31 alin. (1) .
Gestionarea patrimoniului propriu și exercițiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementărilor aplicabile pentru societățile comerciale.
Sursele de finanțare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din: a) cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii
veniturile obținute din activitățile realizate în legătura directa cu statutul și obiectul de activitate ale acestora
donații și sponsorizări
abrogată
5% din încasările rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competițiile sportive oficiale organizate de liga
2% din încasările rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclama, publicitate și drepturi TV
alte venituri, în condițiile legii
sume rămase din exercițiul financiar precedent.
Sursele de finanțare a Comitetulului Olimpic și Sportiv Român se constituie din: a) sume de la bugetul de stat
timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestările sportive
venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Națională", stabilite potrivit legii
donații și legate
sponsorizări
venituri realizate din acordarea dreptului de folosință a emblemei Comitetulului Olimpic și Sportiv Român și a altor drepturi de proprietate intelectuală olimpice
contribuții din partea Comitetului Internațional Olimpic și a Solidarității Olimpice
venituri din organizarea și exploatarea pronosticurilor și pariurilor sportive, în condițiile legii
alte venituri, conform legislației în vigoare
sume rămase din exercițiul financiar precedent
o pătrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c) .
Abrogat.
Abrogat.
În sensul prezentei legi baza materială sportivă cuprinde totalitatea terenurilor și spațiilor, precum și amenajările, instalațiile și construcțiile care sunt destinate organizării și desfășurării activității de educație fizică și sport.
Bunurile menționate la alin. (1) aparțin, după caz, proprietății publice sau private.
Bazele sportive din domeniul public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale, respectiv din sectorul privat, omologate, se înscriu obligatoriu în Registrul bazelor sportive, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului tineretului și sportului.
Autoritățile administrației publice și societățile comerciale care au dobândit sau dețin baze și/sau instalații sportive sunt obligate să păstreze destinația acestora și să le mențină în stare de funcționare.
Proprietarii bazelor sportive menționate la alin. (1) au obligația ca în termen de 60 de zile de la obținerea titlului de proprietate să urmeze procedura de înscriere în cartea funciară, cu mențiunea expresă că proprietatea este o bază sau o instalație sportivă.
Administratorii bazelor și/sau instalațiilor sportive care fac parte din domeniul public sau privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale au obligația de a afișa la sediul acestora și pe site-ul propriu Regulamentul pentru închirierea bazelor și/sau instalațiilor sportive, tarifele stabilite pentru utilizarea în anumite intervale orare a bazei și/sau instalației sportive, numele persoanei fizice sau denumirea persoanei juridice ori a structurii sportive care o folosește, datele sau perioada pentru care a obținut dreptul de utilizare a respectivelor bunuri imobile.
Administratorii prevăzuți la alin. (1) au obligația de a afișa și Regulamentul pentru închirierea spațiilor în care se desfășoară activități economice din incinta bazelor și/sau instalațiilor sportive, denumirea persoanei juridice, prețul și durata contractului.
În ceea ce privește comunicarea informațiilor referitoare la persoanele fizice, administratorii prevăzuți la alin. (1) au obligația de a respecta dispozițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările și completările ulterioare.
Administratorii prevăzuți la alin. (1) , aparținând instituțiilor din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, pot pune la dispoziția comunităților locale, persoanelor fizice și/sau juridice interesate bazele și/sau instalațiile sportive deținute în administrare pe baza unui tarif care să asigure cel puțin cheltuielile administratorului ocazionate de respectiva activitate.
Schimbarea destinației sau desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se va putea face numai prin hotărâre a Guvernului și cu construirea prealabilă a altor baze sportive similare celor desființate.
Prin excepție de la alin. (1) , desființarea unor baze sportive aparținând domeniului public ori privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale se poate face numai prin hotărâre a Guvernului, cu condiția ca autoritățile administrației publice să aprobe în prealabil, în condițiile legii, documentațiile tehnico-economice aferente unor obiective de investiții destinate educației fizice și sportului, care vor fi construite pe același amplasament.
Dispozițiile alin. (1) se aplică și societăților comerciale care dețin active patrimoniale destinate activității sportive ce au aparținut statului.
Baza materială pentru activitatea sportivă, aflată în patrimoniul statului și în folosința fostului Consiliu Național pentru Educație fizică și Sport la data de 22 decembrie 1989, se reintegrează în patrimoniul succesorului în drepturi, Ministerul Tineretului și Sportului.
Predarea-preluarea se face pe baza de protocol. Justa despăgubire se acorda, după caz, de Guvern. În același timp se reintegrează fără plata și imobilele care, conform art. 20 alin. (2) din Legea nr. 15/1990 , cu modificările și completările ulterioare, au trecut în patrimoniul unor societăți comerciale, indiferent de statutul capitalului social al acestora. Reintegrarea se face pe baza de protocol.
Închirierea bunurilor, inclusiv a terenurilor disponibile temporar, aflate în patrimoniul Ministerului Tineretului și Sportului, se face pe baza de contract încheiat în condițiile legii, cu revizuirea anuala a acestuia, numai în conformitate cu metodologia stabilită prin ordin al ministrului tineretului și sportului.
Intabularea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparținând bazei materiale sportive se face cu scutirea de plata taxelor prevăzute de lege. De asemenea, sunt scutite de taxă de timbru și cererile de chemare în judecată privind acțiuni în prestație tabulară, radiere, anulare sau modificare a înscrierilor din cartea funciară înaintate de instituțiile sau persoanele prevăzute la alin. (5) .
Acțiunile în justiție formulate de Ministerul Tineretului și Sportului și de direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, pentru aplicarea prevederilor alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa de timbru.
În condițiile alin. (7) și alte organe ale administrației publice centrale și locale pot face reintegrarea bazei materiale proprii pentru activitate sportivă.
Ministerul Tineretului și Sportului administrează baza materială proprie prin complexurile sportive naționale și cluburile sportive din subordinea sa, precum și prin unitățile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, în condițiile legii.
Complexurile sportive naționale sunt persoane juridice, înființate prin hotărâre a Guvernului ca instituții publice în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Obiectul de activitate al acestora îl constituie administrarea bazei materiale destinate cu prioritate pregătirii loturilor naționale și olimpice, precum și organizării competițiilor sportive de nivel național și internațional. Complexurile sportive naționale se organizează și funcționează pe baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului tineretului și sportului.
Unitățile de administrare a bazelor sportive din subordinea direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, funcționează ca unități fără personalitate juridică, având ca obiect de activitate administrarea și întreținerea bazelor sportive de interes național, precum și prestarea de servicii pentru activitatea sportivă și de tineret.
Sursele de finanțare a complexurilor sportive naționale provin din: a) subvenții de la bugetul de stat
venituri obținute din activități economice realizate în legătura cu scopul și cu obiectul de activitate ale acestora
donații și sponsorizări
alte venituri, în condițiile legii
sume rămase din venituri extrabugetare din exercițiul financiar precedent
venituri obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.
Veniturile obținute din activitatea complexurilor sportive naționale și a unităților județene de administrare a bazelor sportive se gestionează și se utilizează integral la nivelul unităților respective, pentru realizarea scopului și obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat.
Comitetul Olimpic și Sportiv Român și federațiile sportive naționale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, pot primi în folosință gratuită, pe termen limitat, bunuri imobile din patrimoniul statului și al unităților administrativ-teritoriale.
Patrimoniul din domeniul public al statului, aflat, la data intrării în vigoare a prezentei legi, în administrarea Agenției Naționale pentru Sport, poate fi transferat în domeniul public al comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor, după caz, în condițiile legii.
Autoritățile administrației publice locale au obligația să includă în planurile de urbanism și amenajare rurală suprafețe de teren pentru construirea de baze sportive destinate educației fizice și sportului comunitar.
Autoritățile administrației publice locale pot contribui la întreținerea, modernizarea și dezvoltarea bazei materiale pentru activitatea sportivă, în condițiile legii.
Ministerul Tineretului și Sportului, Comitetul Olimpic și Sportiv Român, federațiile sportive naționale și cluburile sportive care dețin bazele sportive nautice au dreptul de folosința gratuita și prioritară a luciului de apa pentru activitatea de pregătire și competițională.
Regimul de gestionare și administrare a bunurilor mobile și imobile, achiziționate ca urmare a derulării unor programe sportive, se reglementează pe baza contractului încheiat între părți.
Deținătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive pot efectua cheltuieli privind contracte de asigurare a acesteia.
Deținătorii cu orice titlu ai bazei materiale sportive evidențiate în patrimoniul Agenției Naționale pentru Sport au obligația obținerii anuale a autorizațiilor de funcționare, conform prevederilor legale, și sunt scutiți de plata tuturor taxelor necesare obținerii acestor autorizații.
Activitatea sportivă în România se organizează pornindu-se de la principiul asigurării unui climat civilizat, de fair-play și sportivitate în toate locurile în care se desfășoară astfel de acțiuni.
Modalitățile concrete de acțiune în acest domeniu, pe plan național și local, se stabilesc avându-se în vedere prevederile Convenției europene privind violenta și ieșirile necontrolate ale spectatorilor cu ocazia manifestărilor sportive, în special la meciurile de fotbal.
Se înființează Comisia Națională de Acțiune împotriva Violenței în Sport, ca organism de reglementare, control și supraveghere, format din reprezentanți ai administrației publice centrale, reprezentanți ai federațiilor sportive naționale, reprezentanți ai ligilor profesioniste și reprezentanți ai direcțiilor pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București.
Comisia Națională de Acțiune împotriva Violenței în Sport are, în principal, următoarele atribuții
stabilește normele obligatorii privind organizarea spectacolelor și manifestărilor sportive și de prevenire a violenței cu ocazia desfășurării acestora
supraveghează și controlează modul în care normele obligatorii sunt respectate și aplicate de organizatorii de spectacole sportive și de administratorii de baze sportive în cadrul cărora se desfășoară aceste spectacole
stabilește și aplica sancțiuni, altele decât cele cuprinse în statutele și în regulamentele structurilor sportive
ia măsuri pentru prevenirea violenței fizice exercitate în timpul pregătirii sportivilor.
Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Acțiune Împotriva Violenței în Sport se stabilesc prin regulament aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Tineretului și Sportului.
Structurile sportive de orice nivel, sportivii și tehnicienii își vor desfășura activitatea pornind de la excluderea utilizării mijloacelor și metodelor care sporesc în mod artificial performanțele sportive și prejudiciază sănătatea sportivilor și etica sportivă.
Pentru punerea în aplicare a politicii și acțiunilor cuprinse în Programul național antidoping se înființează Agenția Națională Antidoping, instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului, coordonată de primul-ministru, prin Cancelaria Primului-Ministru, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat.
Agenția Națională Antidoping elaborează și pune în aplicare Programul național antidoping, conform prevederilor Convenției antidoping a Consiliului Europei, Agenției Mondiale Antidoping și Codului mondial antidoping. Programul național antidoping se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport.
Organizarea, funcționarea și atribuțiile Agenției Naționale Antidoping se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Normele tehnice privind organizarea și desfășurarea controlului doping și sancțiunile care se aplică pe linie de sport persoanelor dovedite că sunt implicate în cazuri de dopaj sunt în conformitate cu reglementările federațiilor sportive internaționale, ale Comitetului Internațional Olimpic și ale Agenției Mondiale Antidoping.