Înapoi la Legislație

Legea nr. 69/2000 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Text consolidat la
27 aprilie 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
118

Pe scurt

Legea nr. 69/2000: LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 educației fizice și sportului.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 27 aprilie 2026, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 33 din 23 aprilie 2026.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 27 aprilie 2026.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
118 articole.
Cuprins

LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 educației fizice și sportului

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 12

(1)

Sportul de performanta constituie un factor esențial pentru dezvoltarea sportivă pe plan național, îndeplinind o importanta funcție reprezentativă pentru România în competițiile sportive oficiale cu caracter internațional.

(2)

Organele administrației publice centrale cu atribuții în sport și autoritățile administrației publice locale asigura mijloacele necesare pentru pregătirea sportivilor de performanta, acordarea sprijinului științific și medical necesar, precum și pentru încadrarea lor în sistemul de educație și deplina integrare socială și profesională.

(3)

Pe timpul satisfacerii stagiului militar organele administrației publice centrale de specialitate asigura sportivilor de performanta condiții pentru continuarea pregătirii, precum și pentru participarea la concursurile sportive interne și internaționale.

Art. 13

(1)

Prin sportul de performanta se urmărește valorificarea aptitudinilor individului într-un sistem organizat de selecție, pregătire și competiție, având ca scop ameliorarea rezultatelor sportive, realizarea de recorduri și obținerea victoriei.

(2)

Sportivii de performanta sunt persoanele care practica sistematic și organizat sportul și participa în competiții cu scopul de a obține victoria asupra partenerului, pentru autodepășire sau record.

(3)

Pentru a participa la competițiile sportive oficiale locale sau naționale un sportiv de performanta trebuie să fie legitimat la un club sportiv.

(4)

Evidenta legitimării și transferarea sportivilor sunt în competenta federațiilor sportive naționale, a ligilor profesioniste și a asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, potrivit statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale.

(5)

Sistemul competițiilor sportive oficiale pe ramuri de sport este elaborat și organizat de federațiile sportive naționale, potrivit statutelor și regulamentelor acestora.

Art. 14

(1)

În condițiile legii și în conformitate cu prevederile cuprinse în statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale și internaționale, sportivii de performanță pot fi

a)

amatori

b)

profesioniști.

(1^1)

Sportivii de performanță pot încheia cu o structură sportivă un contract de activitate sportivă.

(2)

Sportivul profesionist este cel care pentru practicarea sportului respectiv îndeplinește următoarele condiții

a)

are licența de sportiv profesionist

b)

încheie cu o structură sportivă un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă.

(2^1)

Structurile sportive și sportivul de performanță menționat la alin. (1^1) se obligă prin contractul încheiat între părți să respecte prevederile specifice din statutele, normele, regulamentele federațiilor sportive naționale și, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectivă și care au ca obiect activitatea de selecție, pregătirea, performanța și participarea la competiții interne și internaționale.

(3)

Abrogat.

(4)

Licența de sportiv profesionist se obține în conformitate cu procedurile prevăzute în statutele și în regulamentele federațiilor sportive naționale.

(5)

Sportivii străini pot desfășura activitate ca sportivi profesioniști la o structură sportivă din România, în baza permisului de muncă eliberat în condițiile legii.

(6)

Federațiile sportive naționale asigură organizarea evidenței sportivilor de performanță din ramura de sport respectivă.

(7)

Drepturile și obligațiile sportivului de performanță sunt cele prevăzute în statutele și în regulamentele federațiilor sportive naționale, precum și cele din contractele încheiate între părți.

(8)

Calitatea de sportiv profesionist încetează în conformitate cu prevederile statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale.

(9)

Ramurile de sport în care se poate practica sportul profesionist se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, inițiată de Agenția Națională pentru Sport, la propunerea federațiilor sportive naționale.

(10)

Condițiile de practicare a sportului profesionist se stabilesc prin normele federațiilor sportive naționale, cu avizul Agenției Naționale pentru Sport.

Art. 14^1

(1)

Sportivii de performanță sunt autorizați să își desfășoare activitatea de către federația sportivă națională pe ramură de sport.

(2)

Autorizația emisă de către federația sportivă pe ramură de sport, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului tineretului și sportului, atestă calitatea de sportiv de performanță în vederea încadrării veniturilor acestuia, obținute din contractul de activitate sportivă, în categoria activităților independente.

Art. 14^2

(1)

Prin derogare de la prevederile art. 7 pct. 3 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, activitatea desfășurată în baza contractului de activitate sportivă este activitate independentă, indiferent de modul de organizare și desfășurare a acesteia, fără obligativitatea îndeplinirii criteriilor prevăzute la art. 7 pct. 3.1-3.7 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, iar veniturile realizate în baza contractului de activitate sportivă sunt venituri din activități independente.

(2)

Aceste activități nu pot fi reconsiderate ca activități dependente potrivit prevederilor art. 7 pct. 1 raportat la art. 11 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Art. 15

(1)

Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini pregătirea sportivă, integrarea în sistemul de învățământ, integrarea socială și profesională a sportivilor de performanta, după caz, pe întreaga perioada a carierei sportive.

(2)

În sensul prevederilor alin. (1) , unitățile sau instituțiile de învățământ asigura, după caz, pentru sportivii de performanta scutiri de frecventa, sesiuni de examene deschise și condiții de înscriere în învățământul universitar, potrivit legii.

Art. 16

Criteriile de clasificare a sportivilor de performanta se stabilesc prin regulamente elaborate de federațiile sportive naționale.

Art. 16^1

(1)

Sportul pentru persoanele cu nevoi speciale reprezintă un complex de activități desfășurate în condiții specifice în grup sau individual de către persoane cu toate tipurile de handicap.

(2)

Sportul pentru persoanele cu nevoi speciale poate fi practicat atât în scopul dezvoltării personalității și integrării în societate a persoanelor cu nevoi speciale, cât și în scopul participării la competițiile naționale și internaționale.

(3)

Programul național Sportul pentru toți trebuie să cuprindă un subprogram dedicat sportului pentru persoanele cu nevoi speciale.

(4)

Persoanele cu nevoi speciale care practică sportul sistematic și organizat în scopul participării la competiții și obținerii victoriei asupra partenerului sunt considerate sportivi de performanță.

(5)

În îndeplinirea atribuțiilor privind premierea sportivilor, Ministerul Tineretului și Sportului va respecta principiul nediscriminării, acordând premii egale sportivilor cu sau fără nevoi speciale pentru același tip de performanțe, obținute la competiții naționale și internaționale oficiale.

Art. 17

(1)

Ministerul Tineretului și Sportului este organul administrației publice centrale de specialitate care coordonează activitatea din domeniul educației fizice și sportului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezenta lege.

(2)

Fac excepție de la prevederile alineatului precedent

a)

activitatea de educație fizică și sport din unitățile și instituțiile de învățământ, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 4-6 și a celorlalte prevederi legale în vigoare

b)

activitatea de educație fizică și sport din unitățile militare și de învățământ militar, care se organizează cu respectarea prevederilor art. 7 și a celorlalte prevederi legale în vigoare.

Art. 18

(1)

Ministerul Tineretului și Sportului se organizează și funcționează potrivit legii și are următoarele atribuții principale în domeniul sportului

a)

elaborează și susține strategia generală a organizării și dezvoltării activității sportive și reprezintă interesele statului în raport cu federațiile de specialitate

b)

inițiază, elaborează și avizează, după caz, proiecte de acte normative în domeniul educației fizice și sportului

c)

elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea sa și a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocații de la bugetul de stat

d)

conlucrează cu ministerele și cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale, cu instituțiile de cercetare și cu unitățile de învățământ și sanitare de specialitate pentru organizarea și dezvoltarea educației fizice și sportului

e)

conlucrează cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român și cu Comitetul Național Paralimpic în finanțarea și derularea programelor privind pregătirea și participarea sportivilor români la Jocurile Olimpice, Jocurile Paralimpice și Jocurile Mondiale Special Olympics, precum și pentru promovarea valențelor educative ale olimpismului; e^1) conlucrează cu Comitetul Olimpic și Sportiv Român în finanțarea, pregătirea și desfășurarea evenimentelor sportive organizate sub egida Mișcării Olimpice

f)

administrează patrimoniul din domeniul public și domeniul privat al statului, încredințat Agenției Naționale pentru Sport

g)

supraveghează menținerea destinației bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale, precum și a celor care au aparținut domeniului public și au intrat în circuitul privat după 1989; g^1) supraveghează menținerea destinației bazelor și/sau instalațiilor sportive care au aparținut domeniului public sau privat al statului ori al unităților administrativ-teritoriale și care, ulterior, au fost dobândite ca active patrimoniale destinate activității sportive sau vândute către societățile comerciale

h)

propune structura anuala a alocațiilor de la bugetul de stat

i)

repartizează bugetul activității sportive, constituit potrivit prezentei legi, pentru

—

activitatea proprie și cea a instituțiilor din subordinea sa

—

federațiile sportive naționale, în baza contractelor de finanțare a programelor sportive ale acestora

—

premierea performanțelor deosebite obținute la competițiile sportive internaționale oficiale

j)

autorizează afilierea federațiilor sportive naționale la federațiile sportive internaționale de profil și la alte foruri continentale sau mondiale, precum și afilierea altor organizații cu profil sportiv la forurile internaționale de specialitate

k)

supraveghează și controlează respectarea de către structurile sportive a dispozițiilor legale în vigoare și a prevederilor cuprinse în statutele și în actele de constituire a acestora

l)

organizează sau sprijină, potrivit legii, formarea, pregătirea profesională și perfecționarea specialiștilor din domeniul sportului, conlucrând în acest scop cu instituțiile și cu organismele de specialitate din țara și din străinătate

m)

elaborează și aduce la îndeplinire, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, planurile de construire și de modernizare a bazelor și instalațiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului de performanta de interes național și internațional; avizează normativele tehnice în materie de baze și instalații sportive

n)

recunoaște sau revoca, în sensul prezentei legi, existenta unei structuri sportive prin înscrierea, respectiv radierea acesteia din Registrul sportiv

o)

avizează constituirea structurilor sportive, inclusiv înscrierea ca persoane juridice a cluburilor sportive profesioniste organizate ca societăți comerciale sportive pe acțiuni, respectiv retrage avizul de funcționare a acestora

p)

elaborează criteriile de acordare și atribuie distincțiile și titlurile sportive, altele decât cele stabilite prin lege

q)

sprijină organizarea și promovarea cercetării științifice și asistenței medicale în domeniul sportiv

r)

autorizează desfășurarea pe teritoriul României a campionatelor mondiale, europene și regionale și participarea reprezentativelor naționale la campionatele mondiale și europene organizate în străinătate, precum și la campionatele regionale

s)

promovează măsurile de prevenire, control și reprimare a folosirii substanțelor interzise și a metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competițiilor; ș) adopta măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței la manifestările sportive

t)

reprezintă interesele statului în diferite organe și organisme sportive internaționale; negociază și încheie acorduri, înțelegeri, protocoale și alte documente de colaborare în domeniul sportului cu organisme de specialitate din alte țări, pe baza prevederilor legale în vigoare; ț) colaborează cu celelalte organe ale administrației publice centrale cu atribuții în domeniul sportului, pentru susținerea sportului pentru toți și de performanta, asigurarea unei eficiente sporite pe linia supravegherii și controlului, exercitării autorității disciplinare, formării și perfecționării specialiștilor din domeniul sportului, pentru corelarea finanțării activității sportive, prevenirea violenței în sport și combaterea dopajului

u)

colaborează cu alte organe ale administrației publice centrale sau locale, prin Institutul Național de Cercetare pentru Sport, în vederea implementării de programe sau platforme de cercetare privind sportul de masă pentru: (i) îmbunătățirea stării generale de sănătate a populației - prevenția bolilor și a sedentarismului la populația tânără; (ii) monitorizarea efectelor privind politicile publice adresate sportului de masă; (iii) creșterea, prin sport, a prevenției afecțiunilor generale; (iv) creșterea potențialului de performanță fizică; (v) creșterea calității selecției pentru sportul de performanță, prin depistarea timpurie a elevilor cu potențial motric ridicat; (vi) creșterea calității selecției pentru profesii care implică efort și rezistență fizică.

(2)

Ministerul Tineretului și Sportului poate îndeplini și alte atribuții prevăzute în actele normative în vigoare.

Art. 18^1

(1)

Prin hotărâre a autorităților deliberative ale administrației publice locale se pot aloca sume din bugetul local pentru finanțarea activității sportive a structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea acestora.

(2)

Prin hotărâre a autorităților deliberative ale administrației publice locale se pot aloca sume din bugetul local pentru

a)

finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept public înființate pe raza unității administrativ-teritoriale

b)

finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza unității administrativ-teritoriale, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă, inclusiv cluburilor sportive de drept privat constituite din una sau mai multe unități administrativ-teritoriale ori instituții de învățământ superior, cluburi sportive la care unul dintre membrii asociați poate fi chiar unitatea administrativ-teritorială finanțatoare

c)

finanțarea programelor sportive organizate în raza unității administrativ-teritoriale de către asociațiile județene/municipiului București pe ramuri de sport, afiliate la federațiile sportive corespondente

d)

finanțarea programelor sportive desfășurate în raza unității administrativ-teritoriale de către federațiile sportive naționale, direcțiile județene pentru sport și tineret, respectiv a municipiului București, ori inspectoratele școlare județene, respectiv a municipiului București

e)

finanțarea programelor sportive derulate de către Comitetul Olimpic și Sportiv Român pentru înalta performanță sportivă și a evenimentelor sportive organizate sub egida Mișcării Olimpice

f)

premierea, în limita sumelor aprobate în bugetul unității administrativ-teritoriale, a performanțelor deosebite obținute la competițiile sportive interne și internaționale oficiale

g)

finanțarea programelor sportive ale unităților și instituțiilor de învățământ, înființate pe raza autorității administrativ-teritoriale, derulate prin asociațiile sportive școlare și universitare

h)

finanțarea programelor sportive derulate de Federația Sportului Școlar și Federația Sportului Universitar pe raza unității administrativ-teritoriale.

(3)

Autoritățile administrației publice locale pot aloca sume pentru finanțarea infrastructurii și activității sportive, potrivit alin. (1) și (2) , din bugetul aprobat.

(4)

În bugetul autorităților sau instituțiilor publice ale administrației publice centrale se pot cuprinde sume pentru finanțarea activității structurilor sportive care au calitatea de ordonator de credite aflate în subordinea sa, în condițiile legii.

(5)

Din sumele alocate de la bugetul local pentru finanțarea activității sportive potrivit alin. (1) , (2) și (4) , minimum 30% din cuantumul aprobat va fi direcționat către susținerea programelor sportive dedicate copiilor și juniorilor.

(6)

Autoritățile deliberative ale administrației publice locale elaborează normele generale de folosire a mijloacelor materiale aflate în administrarea lor și a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă, care provin din alocații de la bugetul local.

Art. 19

Abrogat.

Art. 20

(1)

Direcțiile pentru sport județene, respectiv a municipiului București, au următoarele atribuții principale în domeniul sportului

a)

țin evidența structurilor sportive fără personalitate juridică din județ, prin înscrierea acestora în Registrul sportiv

b)

finanțează, pe bază de contract, programele sportive ale asociațiilor județene și ale municipiului București pe ramuri de sport și ale cluburilor sportive de drept privat, aflate în raza administrativ-teritorială respectivă, în limita sumei prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli cu această destinație

c)

colaborează cu consiliile locale, în scopul utilizării eficiente a sumelor acordate de la bugetele locale pentru activitatea sportivă de performanță în teritoriu

d)

elaborează și aduc la îndeplinire, în colaborare cu autoritățile administrației publice locale, planurile de construire și de îmbunătățire a bazelor și instalațiilor sportive, în vederea dezvoltării sportului în general și a sportului de performanță în teritoriu, finanțează unele programe speciale pentru sportivi, secții sau echipe din raza administrativ-teritorială

e)

colaborează cu inspectoratele școlare, unitățile de învățământ și cu instituțiile de învățământ superior pentru organizarea și dezvoltarea sportului școlar și universitar, precum și pentru formarea și perfecționarea pregătirii profesionale a instructorilor sportivi

f)

inițiază măsurile necesare pentru prevenirea violenței la manifestările sportive organizate în raza lor teritorială, precum și a dopajului în sport

g)

sprijină cu mijloace materiale și financiare practicarea sportului pentru toți

h)

îndrumă și controlează, din punct de vedere tehnico-metodic și de specialitate, structurile sportive din județ

i)

supraveghează menținerea destinației bazelor sportive din domeniul public sau privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, precum și a celor care au aparținut domeniului public și au intrat în circuitul privat.

(2)

Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, îndeplinesc și alte atribuții stabilite prin regulamentele aprobate de Ministerul Tineretului și Sportului și prin acte normative specifice domeniului lor de activitate.

Art. 20^1

(1)

Comitetul Olimpic și Sportiv Român este o asociație de interes național care se organizează și funcționează în baza statutului propriu, elaborat în conformitate cu prevederile Chartei Olimpice și ale prezentei legi.

(2)

Comitetul Olimpic și Sportiv Român este persoană juridică de drept privat, de utilitate publică, autonomă, nonprofit, neguvernamentală, apolitică și fără scop lucrativ.

(3)

Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii.

(4)

Comitetul Olimpic și Sportiv Român deține competența exclusivă pentru reprezentarea țării la Jocurile Olimpice și la celelalte programe organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic sau a asociațiilor olimpice continentale. Comitetul Olimpic și Sportiv Român este unicul deținător pe teritoriul României al drepturilor de folosire a însemnelor și a tuturor simbolurilor olimpice specificate în statutul propriu, în Charta Olimpică și în alte documente normative ale mișcării olimpice.

(5)

Persoanele fizice sau juridice de pe teritoriul României nu pot folosi însemnele Comitetului Internațional Olimpic, însemnele și emblema Comitetulului Olimpic și Sportiv Român și alte drepturi de proprietate intelectuală olimpice decât cu acordul Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

(6)

Comitetul Olimpic și Sportiv Român organizează și coordonează activitatea Academiei Olimpice Române, unitate aflată în subordinea sa, fără personalitate juridică, cu atribuții în dezvoltarea și promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.

Art. 20^2

(1)

Pentru realizarea obiectului său de activitate, Comitetul Olimpic și Sportiv Român colaborează cu instituții guvernamentale și neguvernamentale, asociații și organizații de drept public sau privat.

(1^1)

Organizează sau tutelează competițiile și evenimentele sportive organizate sub egida Mișcării Olimpice care au loc pe teritoriul României, cu acordul Guvernului României.

(2)

Comitetul Olimpic și Sportiv Român susține financiar, pe bază de contracte de finanțare, activitatea centrelor naționale de pregătire a juniorilor. Federațiile sportive naționale conduc, organizează și coordonează activitatea acestor centre. Agenția Națională pentru Sport, Ministerul Educației Naționale, autoritățile administrației publice centrale și locale colaborează și sprijină activitatea centrelor olimpice naționale de pregătire a juniorilor.

(3)

Sursele de finanțare ale Comitetulului Olimpic și Sportiv Român pot fi

a)

sume de la bugetul de stat, inclusiv pentru finanțarea unor posturi, în funcție de necesități, cu încadrarea în cheltuielile de personal alocate în limita bugetului aprobat, cu informarea anuală a Ministerului Tineretului și Sportului

b)

venituri proprii; b^1) 1% din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces, precum și din celelalte taxe prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010 , cu modificările și completările ulterioare

c)

alte surse.

(4)

Nivelul alocațiilor bugetare, precum și categoriile de cheltuieli ce urmează a fi finanțate din acestea se aprobă prin legile bugetare anuale.

(4^1)

Salarizarea personalului angajat pe posturile finanțate din sumele prevăzute la alin. (3) lit. a) se stabilește prin hotărâre a Comitetului executiv al Comitetului Olimpic și Sportiv Român, prin asimilare cu salariile stabilite pentru funcții similare din cadrul Ministerul Tineretului și Sportului și din complexurile sportive naționale subordonate, după caz.

(5)

Comitetul Olimpic și Sportiv Român poate beneficia cu prioritate de sprijin financiar guvernamental pentru îndeplinirea programelor olimpice și pentru organizarea competițiilor și evenimentelor sportive care au loc pe teritoriul României, organizate sub egida Mișcării Olimpice.

(6)

Comitetul Olimpic și Sportiv Român poate deține în proprietate, concesiune sau folosință imobile, baze și instalații sportive de interes național.

(7)

Acțiunile în justiție pentru valorificarea drepturilor de orice natură ale Comitetulului Olimpic și Sportiv Român sunt scutite de taxă de timbru.

(8)

Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Paralimpic Român au obligația de a comunica anual, prin publicare în pagina de internet proprie, sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil, precum și execuția bugetară anuală, în termen de cel mult 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar anterior.

(9)

În termenul prevăzut la alin. (8) , Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Paralimpic Român au obligația de a comunica anual, prin publicare în pagina de internet proprie, structura organizatorică, numele și prenumele persoanelor din conducerea Comitetului Olimpic și Sportiv Român, respectiv a Comitetului Paralimpic Român, grila de salarizare, Registrul imobilizărilor, numărul persoanelor angajate și organigrama instituției, deciziile și hotărârile adoptate de către organele de conducere ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român, respectiv ale Comitetului Paralimpic Român, finanțările alocate fiecărei federații sportive și criteriile după care au alocat finanțările, programele și strategiile proprii, precum și Regulamentul de organizare și funcționare. În cazul în care după momentul publicării intervin modificări, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Comitetul Paralimpic Român au obligația de a actualiza informațiile pe pagina de internet proprie în termen de 30 de zile de la data apariției modificării.

Art. 20^3

(1)

Pentru organizarea și desfășurarea competițiilor și/sau evenimentelor sportive organizate sub egida Mișcării Olimpice, inclusiv a celor derulate în conformitate cu Carta Olimpică și/sau Carta Festivalului Olimpic al Tineretului European (FOTE), se înființează un comitet de organizare.

(2)

Comitetul de organizare se constituie în conformitate cu dispozițiile legale privind asociațiile și fundațiile și funcționează ca persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, pe durată determinată, exclusiv pentru organizarea și desfășurarea evenimentului sportiv pentru care a fost înființat.

(3)

Din comitetul de organizare fac parte reprezentanți ai

a)

Comitetului Olimpic și Sportiv Român

b)

Agenției Naționale pentru Sport

c)

unității administrativ-teritoriale - oraș-gazdă

d)

unităților administrativ-teritoriale pe raza cărora se desfășoară competițiile sau probele sportive.

(4)

Componența nominală, atribuțiile și modul de organizare și funcționare ale comitetului de organizare se stabilesc prin actul de înființare, cu respectarea dispozițiilor legale incidente și a cerințelor stabilite de organismele sportive internaționale competente.

(5)

Comitetul de organizare poate coopta, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, și alți membri sau parteneri instituționali ori privați, în vederea îndeplinirii obiectivelor sale.

Art. 21

(1)

În sensul prezentei legi, sunt considerate structuri sportive

a)

asociațiile sportive

b)

cluburile sportive, inclusiv cele organizate ca societăți comerciale, unitățile de învățământ cu program sau profil sportiv, palatele și cluburile copiilor și elevilor

c)

asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport

d)

ligile profesioniste

e)

federațiile sportive naționale

f)

abrogată

g)

alte organizații sportive naționale.

(2)

Dreptul la libera asociere, în scopul constituirii unei structuri sportive, este un drept al persoanei fizice sau juridice.

(2^1)

Asociați în cadrul structurilor sportive asociații de drept privat pot fi și unitățile administrativ-teritoriale, prin hotărârea autorităților deliberative ale administrației publice locale, precum și instituții de învățământ superior.

(3)

Ministerul Tineretului și Sportului organizează, în condițiile stabilite prin prezenta lege, evidenta structurilor sportive prin Registrul sportiv, atribuind fiecărei structuri înscrise un număr de identificare și Certificatul de identitate sportivă.

Art. 22

(1)

În sensul prezentei legi, structurile sportive sunt asociații de drept privat sau instituții de drept public, constituite sau înființate, după caz, în scopul organizării și administrării unei activități sportive și care au drept obiectiv promovarea uneia sau mai multor discipline sportive, practicarea acestora de către membrii lor și participarea la activitățile și competițiile sportive.

(2)

Pentru scopurile și în condițiile stabilite prin lege pot funcționa cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea organelor administrației publice centrale, locale sau în subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat.

Art. 23

(1)

Toate structurile sportive, indiferent de scopul lor specific și de forma juridică, se înscriu în Registrul sportiv. Procedurile de înregistrare și de atribuire a Certificatului de identitate sportivă și a numărului de identificare se stabilesc prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(2)

În vederea aplicării dispozițiilor prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. n) , Agenția Națională pentru Sport va pune la dispoziția structurilor sportive și o platformă online prin care acestea vor putea solicita recunoașterea și înscrierea în Registrul sportiv. Dovada înregistrării în Registrul sportiv va fi comunicată beneficiarului prin poștă, cu confirmare de primire, sau prin mijloace electronice, în termen de maximum 14 zile.

(3)

Pentru înregistrarea în Registrul sportiv prin mijloace electronice se utilizează semnătură pentru care există certificare calificată conform dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 24

(1)

Recunoașterea unei structuri sportive, în sensul prezentei legi, se dovedește prin Certificatul de identitate sportivă, eliberat în condițiile prezentei legi.

(2)

Structurile sportive oficial recunoscute se pot afilia după cum urmează

a)

la asociațiile județene, respectiv a municipiului București, pe ramuri de sport, constituite potrivit prevederilor art. 34 , pentru participarea la competițiile oficiale locale

b)

la federația sportivă națională corespunzătoare, constituită potrivit prevederilor art. 35-41 , pentru participarea la competițiile oficiale naționale sau internaționale.

Art. 25

(1)

Asociațiile sportive sunt structuri sportive fără personalitate juridică. Asociațiile sportive fără personalitate juridică se pot constitui ca societăți civile particulare, potrivit legislației în vigoare. Constituirea unei asociații sportive fără personalitate juridică da dreptul acesteia la obținerea unui certificat de identitate sportivă, precum și la afilierea la asociația județeana, pe ramura de sport corespunzătoare, în vederea participării la competițiile sportive oficiale locale.

(2)

Asociații sportive se pot constitui și în cadrul instituțiilor publice sau private, ca unități fără personalitate juridică.

(3)

În cadrul instituțiilor publice sau private se poate constitui o singura asociație sportivă ca unitate fără personalitate juridică.

Art. 26

(1)

Cluburile sportive sunt structuri sportive cu personalitate juridică, constituite în condițiile legii.

(2)

Cluburile sportive pot fi

a)

persoane juridice de drept privat, structuri fără scop lucrativ sau societăți comerciale sportive pe acțiuni

b)

persoane juridice de drept public.

Art. 27

Cluburile sportive de drept privat, fără scop lucrativ, sunt persoane juridice nonprofit, constituite, în condițiile legii, ca structuri mono- sau polisportive. Două sau mai multe unități administrativ-teritoriale și/sau instituții de învățământ superior au dreptul să se asocieze conform art. 21 alin. (2^1) , formând un club sportiv de drept privat, cu personalitate juridică.

Art. 28

(1)

Cluburile sportive de drept privat au regim propriu de administrare și de gestionare a bugetului și a patrimoniului, aprobat de adunările generale ale acestora, în condițiile legii.

(2)

Cluburile sportive se supun în fiecare an verificărilor financiare, potrivit legii.

(3)

Pentru înstrăinarea bazelor sportive realizate pe terenuri concesionate în scopuri exclusiv sportive sau pentru schimbarea destinației acestora este necesar acordul Ministerului Tineretului și Sportului.

(4)

Abrogat.

(5)

Dizolvarea unui club sportiv de drept privat se face în condițiile legii.

(6)

Cluburile sportive, indiferent de forma de organizare prevăzută de prezenta lege, vor respecta prevederile specifice din normele și regulamentele federațiilor naționale și, după caz, ale ligilor profesioniste din ramura de sport respectiva.

Art. 29

(1)

Cluburile sportive de drept public sunt persoane juridice, înființate ca instituții publice în subordinea administrației publice centrale, locale sau a instituțiilor de învățământ superior de stat, și au drept obiect de activitate performanța, selecția, pregătirea și participarea la competiții interne și internaționale.

(2)

Cluburile sportive de drept public mono- sau polisportive se organizează și funcționează după regulamente proprii, elaborate conform legii.

(3)

Înființarea, organizarea și funcționarea cluburilor sportive de drept public în subordinea instituțiilor de învățământ superior de stat se face prin ordin al ministrului educației naționale, la solicitarea acestora.

(4)

Cluburile sportive de drept public și cluburile sportive de drept privat finanțate din fonduri publice în proporție de cel puțin 50% din bugetul total anual au obligația de a comunica anual, prin publicare pe pagina de internet proprie, sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil și execuția bugetară anuală în termen de cel mult 150 de zile de la încheierea exercițiului financiar anterior.

(5)

În termenul prevăzut la alin. (4) , cluburile sportive de drept public și cluburile sportive de drept privat finanțate din fonduri publice în proporție de cel puțin 50% din bugetul total anual au obligația de a comunica anual, prin publicare pe pagina de internet proprie, structura organizatorică, numele și prenumele persoanelor din conducerea clubului, grila de salarizare, Registrul imobilizărilor, numărul persoanelor angajate și organigrama instituției, numărul sportivilor legitimați pe secții sportive și categorii de vârstă, numărul antrenorilor și instructorilor sportivi pe ramură de sport, cuantumul finanțării programelor sportive dedicate copiilor și juniorilor, cuantumul remunerațiilor, precum și cuantumul altor venituri acordate pe baza contractelor de activitate sportivă și calitatea în care persoana respectivă participă la activitatea sportivă, programele și strategiile proprii, raportul de activitate, precum și Regulamentul de organizare și funcționare. În cazul în care după momentul publicării intervin modificări, cluburile sportive de drept public au obligația de a actualiza informațiile pe pagina de internet proprie în termen de 5 zile de la data apariției modificării.

(6)

Președintele sau directorul clubului sportiv de drept public întocmește un raport anual de activitate pe care îl prezintă, după caz, organului administrației publice centrale, consiliului județean, Consiliului General al Municipiului București ori consiliului local sau senatului instituției de învățământ superior de stat, în subordinea căruia/căreia funcționează, în termen de 30 de zile de la încheierea anului.

Art. 30

Cluburile sportive de drept public pot primi spre administrare sau în folosința gratuita imobilele care deservesc activitatea sportivă, baze și instalații sportive. Bazele și instalațiile sportive primite spre administrare și folosința sunt considerate patrimoniu sportiv și nu își vor schimba destinația sportivă fără aprobarea Ministerului Tineretului și Sportului.

Art. 31

(1)

Cluburile sportive profesioniste sunt structuri sportive organizate ca asociații fără scop patrimonial sau societăți comerciale sportive pe acțiuni, care au obținut licența din partea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regulamentele federațiilor internaționale pe ramura de sport.

(2)

Cluburile sportive profesioniste se organizează pentru una sau mai multe ramuri sportive.

(3)

Cluburilor sportive profesioniste, organizate ca asociații fără scop patrimonial, li se aplică regimul juridic al acestui tip de asociații, iar cluburilor sportive profesioniste, organizate ca societăți sportive comerciale pe acțiuni, li se aplică regimul juridic al societăților comerciale, cu particularitățile din prezenta lege.

(5)

Abrogat.

Art. 32

(1)

Capitalul social inițial al cluburilor sportive profesioniste se constituie în condițiile legii.

(2)

Abrogat.

(3)

Abrogat.

(4)

Reorganizarea cluburilor sportive se face potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi.

(5)

Pot fi acționari ai societăților comerciale sportive pe acțiuni persoane fizice și juridice române, precum și persoane fizice și juridice străine. Participarea persoanelor fizice și juridice străine la capitalul social al cluburilor sportive profesioniste nu va depăși 49% din totalul acțiunilor.

(6)

Nici o persoana fizică sau juridică dintre cele menționate la alin. (5) nu poate deține acțiuni din capitalul social, în mod simultan, la doua sau mai multe societăți comerciale sportive pe acțiuni de la aceeași ramura de sport.

(7)

Statutul societăților comerciale sportive pe acțiuni nu va putea cuprinde nici o alta limitare pentru libera transmitere a acțiunilor.

Art. 33

Înstrăinarea bazelor sportive sau a instalațiilor destinate practicării sportului, aflate în proprietatea societății comerciale sportive pe acțiuni, se face în condițiile legii, fără schimbarea destinației sportive.

Art. 34

(1)

Asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport sunt persoane juridice de drept privat, având drept scop organizarea activității în ramura de sport respectivă la nivelul județului sau al municipiului București, cu respectarea statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale.

(2)

Asociațiile județene "Sportul pentru toți" și "Sportul pentru persoanele cu handicap" se constituie prin asocierea persoanelor fizice și juridice cu activitate în aceste domenii din fiecare județ.

(3)

Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii, ca organizație-asociație fără scop lucrativ.

(4)

Asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport sunt constituite din secțiile asociațiilor și cluburilor sportive cuprinse în sistemul competițional județean, afiliate și recunoscute de acestea.

(5)

Obiectivele, drepturile și îndatoririle asociațiilor județene și ale municipiului București pe ramuri de sport decurg din statutele și regulamentele federațiilor sportive naționale corespunzătoare, precum și din puterea delegată de către acestea.

(6)

La nivelul județului, respectiv al municipiului București, se poate constitui, pentru o ramura de sport, o singura asociație județeana.

(7)

Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, recunosc și sprijină asociațiile județene și ale municipiului București pe ramuri de sport, care funcționează în raza lor teritorială.

(8)

Prevederile art. 35^1 , art. 36 alin. (4) , art. 88 lit. q) și ale art. 89 alin. (1) lit. g) se aplică în mod corespunzător și asociațiilor județene și ale municipiului București pe ramură de sport.

Art. 35

(1)

Federațiile sportive naționale sunt structuri sportive de interes național, constituite prin asocierea cluburilor sportive și asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport.

(2)

Potrivit prezentei legi federațiile sportive naționale sunt persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ.

(3)

Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii.

Art. 35^1

(1)

Dobândirea și/sau pierderea de către o structură sportivă a calității de membru al unei federații sportive naționale se obține în conformitate cu prevederile statutului federației respective. Drepturile și obligațiile structurilor sportive membre ale unei federații sportive sunt în vigoare de la data deciziei de afiliere provizorie sau definitivă, după caz.

(2)

Agenția Națională pentru Sport organizează Registrul unic de evidență a membrilor federațiilor sportive, în care se vor menționa cel puțin următoarele informații: denumirea federației sportive naționale pe ramură de sport, denumirile structurilor sportive afiliate și datele de identificare ale acestora, de tipul CIS și CUI/CIF, precum și sediul, data afilierii provizorii/definitive și data pierderii calității de membru/dezafilierii provizorii/ definitive.

(3)

Federațiile sportive naționale au obligația ca în termen de 15 zile de la data la care a fost aprobată, de către organul de conducere competent, dobândirea și/sau pierderea de către o structură sportivă a calității de membru să comunice Agenției Naționale pentru Sport toate informațiile referitoare la modificarea componenței membrilor acestora, în vederea completării registrului prevăzut la alin. (2) . Drepturile ce rezultă din calitatea de membru sunt condiționate de înscrierea în Registrul federațiilor a modificării de statut constând în afilierea de noi membri.

Art. 36

(1)

Federațiile sportive naționale se vor constitui numai cu avizul expres al Ministerului Tineretului și Sportului.

(2)

Pentru o ramura de sport se poate constitui, în condițiile legii, o singura federație sportivă națională.

(3)

Prin excepție, se pot constitui Federația sportivă națională «Sportul pentru toți», Comitetul Național Paralimpic, pentru persoanele cu nevoi speciale, și Comitetul Național Special Olympics, pentru persoanele cu dizabilități intelectuale, ca persoane juridice de drept privat, de utilitate publică, având ca membri persoane fizice și persoane juridice cu activitate specifică în domeniu.

(4)

Modificarea statutelor sau a actelor constitutive ale federațiilor sportive naționale este supusă procedurilor prevăzute de lege, după ce s-a obținut avizul expres al Agenției Naționale pentru Sport. Modificarea componenței nominale a membrilor unei federații sportive naționale, prin derogare de la prevederile art. 33 și 35 din Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005 , cu modificările și completările ulterioare, nu reprezintă o modificare de act constitutiv sau statut.

(5)

Federațiile sportive naționale se organizează și funcționează în baza statutului propriu elaborat în conformitate cu prevederile prezentei legi și cu statutele federațiilor internaționale corespondente.

(6)

Înființarea federațiilor sportive naționale sau modificarea statutelor și a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea dispozițiilor alin. (1) și (4) , este nulă de drept.

Art. 37

(1)

Federațiile sportive naționale au următoarele atribuții principale

a)

elaborează strategia națională de dezvoltare a ramurii de sport și controlează aplicarea acesteia de către membrii afiliați

b)

organizează, conduc, controlează și supraveghează activitățile și competițiile sportive oficiale la nivel național, în baza statutelor și regulamentelor adoptate

c)

organizează și coordonează întreaga activitate a arbitrilor pe ramuri de sport, privind formarea, perfecționarea continuă, clasificarea și promovarea acestora, pe baza unui regulament propriu de funcționare

d)

elaborează și realizează planurile de pregătire și de participare a sportivilor de performanta români din cadrul reprezentativelor naționale la competițiile internaționale

e)

exercită puterea disciplinară în termenii prevăzuți de prezenta lege și potrivit statutelor și regulamentelor proprii

f)

organizează sau tutelează competițiile oficiale cu caracter internațional care au loc pe teritoriul României, cu avizul Ministerului Tineretului și Sportului

g)

colaborează cu Ministerul Tineretului și Sportului, cu Ministerul Educației Naționale și/sau cu instituțiile din structurile acestora pentru formarea și perfecționarea specialiștilor din domeniul sportului

h)

promovează măsurile de prevenire și control al folosirii substanțelor interzise și al metodelor neregulamentare, destinate să mărească în mod artificial capacitatea fizică a sportivilor sau să modifice rezultatele competițiilor organizate direct la nivel național, în concordanță cu reglementările federațiilor internaționale, ale Comitetului Internațional Olimpic și ale Agenției Mondiale Antidoping. Orice alte măsuri ce contravin reglementărilor mai sus menționate sunt nule de drept

i)

întreprind măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței, precum și pentru promovarea spiritului de fair-play și a toleranței în activitatea sportivă.

(2)

Federațiile sportive naționale asigura reprezentarea României în competițiile sportive și în organismele internaționale la care sunt afiliate.

(3)

Federațiile sportive naționale care primesc finanțare de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Sportului, au următoarele obligații în domeniul transparenței publice

a)

să dețină o pagină proprie de internet

b)

să permită vizualizarea, pe pagina proprie de internet, a statutului federației, precum și a altor acte constitutive, dacă este cazul

c)

să publice pe pagina proprie de internet și să actualizeze, atunci când intervin modificări, structura organizatorică, numele și prenumele persoanelor din conducerea federației, bugetul anual al federației, programele și strategiile proprii, regulamentele, lista cluburilor sportive afiliate, numărul sportivilor legitimați pe categorii de vârstă, numărul antrenorilor și instructorilor pe ramură sportivă, calendarul competițional național și internațional, precum și alte materiale de interes public.

Art. 38

(1)

Federațiile sportive naționale se înscriu în Registrul sportiv, pentru obținerea Certificatului de identitate sportivă.

(2)

Federațiile sportive naționale se pot afilia la federațiile sportive internaționale, la alte foruri europene sau mondiale, pe baza avizului dat de Ministerul Tineretului și Sportului.

Art. 39

(1)

Federațiile sportive naționale au organisme proprii de administrare și gestionare a bugetului și patrimoniului, constituite conform legii, precum și propriilor statute și regulamente.

(2)

Federațiile sportive naționale se supun verificărilor financiare, potrivit legii și statutelor proprii.

(3)

Federațiile sportive naționale dispun de bunurile aflate în proprietatea lor, pot încheia contracte de împrumut și pot elibera titluri de credit, cu condiția ca aceste acte juridice să fie încheiate pentru realizarea obiectului de activitate.

(4)

Federațiile sportive naționale pot greva sau înstrăina bunurile mobile sau imobile, finanțate total sau parțial din fonduri publice, prin programe, sau pot schimba destinația acestora numai cu aprobarea Ministerului Tineretului și Sportului.

Art. 40

În cazul dizolvării unei federații sportive naționale lichidarea patrimoniului se face potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Art. 41

Federația sportivă națională «Sportul pentru toți» și Comitetul Național Paralimpic beneficiază de drepturile și de obligațiile federațiilor sportive naționale și își desfășoară activitatea pe bază de programe naționale, finanțate prioritar de la Guvern.

Art. 42

(1)

Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport.

(2)

Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ.

(3)

Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii.

(4)

Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federațiilor sportive naționale, își desfășoară activitatea în baza statutelor și regulamentelor proprii.

(5)

Statutele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale și se avizează în mod obligatoriu de federațiile sportive naționale și de Agenția Națională pentru Sport.

(6)

Înființarea ligilor profesioniste ca structuri sportive și dobândirea personalității juridice se fac în condițiile legii, în baza acordului federației sportive naționale corespunzătoare și a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului și Sportului.

(7)

Pentru o ramura de sport se poate constitui o singura liga națională profesionistă. Prin excepție, se pot înființa ligi profesioniste, pe niveluri competiționale, în cadrul aceleiași ramuri de sport.

(8)

Înființarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor și a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nulă de drept.

(9)

Ligile profesioniste au următoarele atribuții

a)

organizează competiția oficială profesionista în ramura de sport respectivă și la nivelul stabilit de federația sportivă națională

b)

controlează și exercita puterea disciplinară asupra membrilor, în limitele stabilite de prezenta lege și de federația sportivă națională corespunzătoare

c)

negociază și încheie contractele colective de muncă, conform legii

d)

alte atribuții acordate de federațiile sportive naționale corespunzătoare, în sensul lit. a) .

(10)

Prevederile art. 35^1 , art. 36 alin. (4) , art. 88 lit. q) și ale art. 89 alin. (1) lit. g) se aplică în mod corespunzător și ligilor profesioniste.

Art. 43

Abrogat.

Articolele următoare · 53 din 118