Înapoi la Legislație

Legea nr. 69/2000 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Text consolidat la
27 aprilie 2026
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
118

Pe scurt

Legea nr. 69/2000: LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 educației fizice și sportului.

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 27 aprilie 2026, prin ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 33 din 23 aprilie 2026.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 27 aprilie 2026.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
118 articole.
Cuprins

LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 educației fizice și sportului

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 42

(1)

Ligile profesioniste sunt structuri sportive constituite prin asocierea cluburilor sportive profesioniste pe ramuri de sport.

(2)

Potrivit prezentei legi ligile profesioniste sunt persoane juridice de drept privat, autonome, neguvernamentale, apolitice și fără scop lucrativ.

(3)

Dobândirea personalității juridice se face în condițiile legii.

(4)

Ligile profesioniste, ca structuri sportive subordonate federațiilor sportive naționale, își desfășoară activitatea în baza statutelor și regulamentelor proprii.

(5)

Statutele ligilor profesioniste se aprobă de adunările generale și se avizează în mod obligatoriu de federațiile sportive naționale și de Agenția Națională pentru Sport.

(6)

Înființarea ligilor profesioniste ca structuri sportive și dobândirea personalității juridice se fac în condițiile legii, în baza acordului federației sportive naționale corespunzătoare și a avizului obligatoriu al Ministerului Tineretului și Sportului.

(7)

Pentru o ramura de sport se poate constitui o singura liga națională profesionistă. Prin excepție, se pot înființa ligi profesioniste, pe niveluri competiționale, în cadrul aceleiași ramuri de sport.

(8)

Înființarea de ligi profesioniste sau modificarea statutelor și a actelor constitutive ale acestora, fără respectarea prevederilor alineatelor precedente, este nulă de drept.

(9)

Ligile profesioniste au următoarele atribuții

a)

organizează competiția oficială profesionista în ramura de sport respectivă și la nivelul stabilit de federația sportivă națională

b)

controlează și exercita puterea disciplinară asupra membrilor, în limitele stabilite de prezenta lege și de federația sportivă națională corespunzătoare

c)

negociază și încheie contractele colective de muncă, conform legii

d)

alte atribuții acordate de federațiile sportive naționale corespunzătoare, în sensul lit. a) .

(10)

Prevederile art. 35^1 , art. 36 alin. (4) , art. 88 lit. q) și ale art. 89 alin. (1) lit. g) se aplică în mod corespunzător și ligilor profesioniste.

Art. 43

Abrogat.

Art. 44

Abrogat.

Art. 45

(1)

Structurile sportive și Comitetul Olimpic și Sportiv Român dețin exclusivitatea

a)

dreptului asupra imaginii de grup sau individuale, statică și în mișcare a sportivilor lor în echipament de concurs și de reprezentare, când participa la competiții în numele respectivei structuri

b)

dreptului de folosință asupra siglei/emblemei proprii, precum și asupra denumirii competiției pe care o organizează

c)

drepturilor de reclamă, publicitate și de transmisie radio și televiziune la competițiile pe care le organizează sau la care participă, după caz.

(2)

Abrogat.

Art. 45^1

Drepturile prevăzute la art. 45 alin. (1) pot fi cesionate, cu excepția drepturilor federative ale sportivilor, care pot fi cesionate exclusiv la o altă structură sportivă.

Art. 46

(1)

Autoritatea disciplinară în sport se exercită deplin și legitim potrivit: a) competențelor date de lege pentru exercitarea dreptului de supraveghere și control al structurilor sportive de către organul administrației publice centrale de specialitate pentru sport

b)

statutelor și regulamentelor federațiilor sportive naționale, asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, ligilor profesioniste și Comitetulului Olimpic și Sportiv Român.

(2)

Puterea disciplinară da titularilor legitimi, enumerați la alin. (1) lit. b) , facultatea de a investiga și, după caz, de a sancționa persoanele și instituțiile în culpa.

Art. 47

Modalitatea de exercitare a autorității disciplinare se realizează prin: a) un sistem coerent de sancțiuni, corespunzător domeniilor respective, gradat, în funcție de gravitatea faptelor

b)

diferențierea graduala a faptelor, aplicarea sancțiunilor, excluderea posibilității dublei sancțiuni pentru aceeași fapta, excluderea retroactivității în aplicarea sancțiunilor și interdicția de a da sancțiuni pentru fapte săvârșite anterior momentului comiterii faptei în cauza

c)

cauze sau împrejurări care scutesc, atenuează sau agravează răspunderea făptuitorului și cerințele pentru stingerea sau suspendarea sancțiunii

d)

competentele privind cercetarea faptei, determinarea și aplicarea sancțiunii

e)

garantarea dreptului la apărare, stabilind căile de atac împotriva sancțiunilor aplicate.

Art. 48

(1)

Revocarea recunoașterii funcționării oricărei structuri sportive este de competența Agenției Naționale pentru Sport și se va produce în următoarele cazuri:

Art. 49

(1)

Ministerul Tineretului și Sportului exercită supravegherea și controlul tuturor structurilor sportive, potrivit prevederilor prezentei legi și regulamentului de aplicare a acesteia.

(2)

Prin delegare, acțiunea de supraveghere și control se poate exercita și de

a)

direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, pentru asociațiile și cluburile sportive din zona teritorială

b)

federațiile sportive naționale, pentru cluburile sportive, asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, ligile profesioniste și cluburile sportive profesioniste din ramura de sport respectiva.

Art. 50

În înțelesul prezentei legi, supravegherea și controlul nu pot substitui controlul propriu instituit de federațiile sportive naționale, asociațiile județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, precum și de asociațiile și cluburile sportive, ligile profesioniste și cluburile sportive profesioniste, potrivit statutelor și regulamentelor proprii.

Art. 51

Cercetarea științifică în domeniul educației fizice și sportului urmărește

a)

ameliorarea programelor de educație fizică și mărirea eficientei sociale a sportului pentru toți

b)

ridicarea nivelului performantei sportive prin mijloacele specifice cercetării

c)

fundamentarea metodico-științifică și medico-biologica a selecției, antrenamentului și participării sportivilor la competiții

d)

valorificarea rezultatelor cercetării în educație fizică și sport, în folosul tuturor categoriilor populației.

Art. 52

(1)

Programele de cercetare științifică pentru educație fizică și sport, de interes național, se includ în Planul național de cercetare-dezvoltare și inovare.

(2)

Finanțarea și atribuirea programelor de cercetare științifică pentru educație fizică și sport se fac în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(3)

Ministerul Educației Naționale și alte autorități ale administrației publice centrale pot iniția și susține programe de cercetare științifică în educație fizică și sport, atribuite în condițiile legii.

Art. 53

(1)

Pentru asigurarea cadrului profesional de dezvoltare a cercetării și asistenței științifice pentru educație fizică și sport se înființează Institutul Național de Cercetare pentru Sport ca instituție publică, în subordinea Ministerului Tineretului și Sportului. Activitatea Institutului Național de Cercetare pentru Sport este finanțată din venituri extrabugetare și din alocații acordate de la bugetul de stat pentru realizarea unor programe proprii ale Ministerului Tineretului și Sportului.

(2)

Organizarea, funcționarea și atribuțiile Institutului Național de Cercetare pentru Sport se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Art. 54

Controlul și asistența medicală în activități de educație fizică și sport sunt obligatorii.

Art. 55

(1)

Practicarea exercițiilor fizice în forme organizate se realizează numai cu aviz medical.

(2)

Pentru a participa la antrenamente și competiții sportivii legitimați trebuie să efectueze controlul medical periodic și ori de câte ori este nevoie la unitățile de medicina sportivă.

(3)

Participarea sportivilor legitimați la antrenamente și/sau înscrierea lor la competițiile sportive sunt condiționate de existenta avizului medical favorabil, eliberat numai de unitățile de medicina sportivă.

(4)

Organizatorul competițiilor sportive oficiale pe ramuri de sport are obligația să asigure, în timpul competiției, cel puțin o echipă de prim ajutor calificat, care utilizează ambulanțe tip B, conform standardelor și normelor naționale și europene în vigoare. Cheltuielile prezenței echipei de prim ajutor calificat vor fi suportate de către organizatori.

Art. 56

(1)

Ministerul Educației Naționale , în colaborare cu Ministerul Sănătății, elaborează normele privind acordarea avizului medical necesar elevilor și studenților în vederea participării la lecțiile de educație fizică.

(2)

Ministerul Tineretului și Sportului, în colaborare cu Ministerul Sănătății, elaborează normele tehnice privind

a)

controlul medical al sportivilor

b)

asistența medico-sportivă în complexurile sportive naționale, precum și în cantonamentele loturilor naționale și olimpice

c)

asistența medicală la bazele sportive în timpul desfășurării antrenamentelor și competițiilor.

Art. 57

(1)

Controlul și asistența medicală de specialitate pentru persoanele care participa la activitățile sportive menționate la art. 55 alin. (1) și (2) se acorda conform normelor tehnice elaborate de Ministerul Tineretului și Sportului și Ministerul Sănătății.

(2)

Ministerul Sănătății realizează controlul și asistența medicală a sportivilor prin: a) Institutul Național de Medicina sportivă, ca unitate medicală de asistența și cercetare medico-sportivă, pentru loturile naționale și olimpice

b)

policlinicile județene de medicina sportivă, pentru toți sportivii din raza lor teritorială

c)

cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul policlinicilor teritoriale, pentru sportivii din raza lor teritorială

d)

cabinete medicale de specialitate, organizate în cadrul complexurilor sportive naționale și al cluburilor sportive, la antrenamente și competiții.

Art. 58

Predarea educației fizice sau instruirea sportivă, în forme organizate, se asigura numai de persoane atestate în domeniu prin diplome sau certificate recunoscute, în condițiile legii.

Art. 59

(1)

Formarea inițială a specialiștilor în ramură de sport se realizează de către instituțiile de învățământ superior sau furnizorii de formare profesională autorizați, în funcție de nivelul de calificare al ocupației respective.

(2)

Formarea profesională continuă a specialiștilor în ramură de sport se realizează, după caz, în condițiile legii, de către instituțiile de învățământ superior, instituțiile de învățământ superior împreună cu furnizorii de formare profesională autorizați sau de către furnizorii de formare profesională autorizați.

(3)

Categoriile de specialiști în ramură de sport se definesc prin ordin comun emis de către Agenția Națională pentru Sport și Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

(4)

Formarea profesională a antrenorilor și a profesorilor-antrenori în ramură de sport se realizează în condițiile legii, după cum urmează

a)

profesorii-antrenori și antrenori, prin instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate, în condițiile legii

b)

antrenorii, în cadrul Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, cu excepția celor din unitățile de învățământ preuniversitar

c)

antrenorii, în cadrul școlilor postliceale acreditate și autorizate în condițiile legii

d)

antrenorii, de către furnizorii de formare profesională autorizați în condițiile legii.

(5)

Formarea profesională a instructorilor sportivi în ramură de sport se realizează în condițiile legii, după cum urmează

a)

în cadrul învățământului liceal, filiera vocațională cu profil sportiv

b)

în cadrul Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, în condițiile legii

c)

de către furnizorii de formare profesională autorizați în condițiile legii.

(6)

Formarea profesională a specialiștilor în pregătire fizică și a preparatorilor sportivi se realizează în condițiile legii, după cum urmează

a)

în cadrul instituțiilor de învățământ superior acreditate sau autorizate, în condițiile legii

b)

în cadrul Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, prin cursuri autorizate în condițiile legii

c)

de către furnizorii de formare profesională autorizați în condițiile legii.

(7)

Formarea profesională a arbitrilor și a observatorilor în ramură de sport se realizează de către federațiile sportive naționale în baza regulamentelor elaborate în acest sens, în condițiile legii.

(8)

Standardele de evaluare în domeniul educației fizice și sportului, în vederea acreditării sau autorizării unităților și instituțiilor de învățământ, precum și a cursurilor de pregătire și perfecționare a adulților, se stabilesc de organismele abilitate prin lege.

Art. 60

(1)

Formarea continuă a profesorului-antrenor se realizează prin cursuri de perfecționare și stagii de pregătire, organizate de către instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii, în colaborare cu federațiile sportive naționale.

(2)

Formarea continuă a specialiștilor cu studii superioare se realizează prin cursuri de perfecționare și/sau specializare și stagii de pregătire organizate, după caz, de instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii, de Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor sau de furnizorii de formare profesională a adulților acreditați sau autorizați conform legii.

(3)

Formarea continuă a antrenorilor în ramură de sport se realizează prin cursuri de perfecționare și stagii de pregătire organizate de către federațiile sportive naționale sau de către Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, alte instituții acreditate sau autorizate în condițiile legii, instituțiile de învățământ superior acreditate sau autorizate în condițiile legii, în colaborare cu federația sportivă națională pe ramură de sport.

(4)

Sistemul de clasificare și promovare a antrenorilor se stabilește prin statutul antrenorului, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

(5)

Statutul instructorului sportiv și statutul preparatorului sportiv se aprobă prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport.

Art. 61

(1)

Absolvenții instituțiilor de învățământ superior, ai școlilor postliceale de antrenori, ai Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, ai furnizorilor de formare profesională pot obține carnetul de antrenor în baza diplomei, a certificatului de absolvire sau de calificare care atestă specializarea în ramura de sport.

(2)

Carnetul de antrenor, instructor sportiv și preparator sportiv se eliberează în termen de 60 de zile de la data transmiterii documentației, de către Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, la solicitarea absolventului sau a instituției formatoare.

(3)

Instituția formatoare are obligația să comunice Agenției Naționale pentru Sport, prin Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor, lista cu specialiștii certificați pe fiecare categorie în parte, în condițiile legii, și se obligă să ducă la îndeplinire întreaga procedură de înmânare a tuturor documentelor absolvenților.

(4)

Carnetul de antrenor certifică ocupația de antrenor și permite exercitarea tuturor drepturilor și obligațiilor prevăzute de legislația în vigoare, cu excepția antrenorilor din unitățile de învățământ preuniversitar.

(5)

Antrenorii, instructorii sportivi și preparatorii fizici, angajați în cadrul structurilor sportive, trebuie să facă dovada reînnoirii avizului psihologic o dată la 2 ani.

(6)

Nerespectarea prevederilor alin. (5) atrage după sine suspendarea de drept a contractului individual de muncă sau a contractului de activitate sportivă, până la îndeplinirea cerinței.

Art. 62

(1)

În activitatea de educație fizică și sport, pe lângă profesorii de educație fizică cu diplomă de licență sau de master ori echivalentă și, respectiv, specialiștii în ramură de sport, își pot desfășura activitatea și specialiști în asistență medicală, cercetare științifică, organizare și conducere tehnică, precum și persoane care exercită ocupațiile complementare prevăzute în regulamentul de aplicare a prezentei legi.

(2)

Sportivii de înaltă performanță, numiți prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Sport, beneficiază de înscriere fără examen la cursurile de formare în domeniul sportiv, în condițiile legii.

(3)

Agenția Națională pentru Sport, prin Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor și Institutul Național de Cercetare pentru Sport, realizează registrul electronic al specialiștilor în ramură sportivă din România.

(4)

Evidența specialiștilor în domeniul sportului din România este publică, cu respectarea prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), precum și cu cele ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), cu modificările ulterioare.

(5)

Fiecare structură sportivă ce deține certificat de identitate sportivă are obligația să aibă încheiat un contract de muncă sau un contract de activitate sportivă cu cel puțin un antrenor sau un instructor sportiv.

Art. 62^1

(1)

În activitatea sportivă, federațiile sportive naționale pot organiza un sistem de licențiere propriu, după cum urmează

a)

prin regulament propriu, cu respectarea regulamentelor federațiilor sportive internaționale

b)

stabilirea în regulament a unui sistem de echivalare a etapelor de licențiere, în acord cu prevederile internaționale pe ramură de sport, în condițiile legii

c)

standardizarea licențierii în conformitate cu prevederile din statutele specialiștilor aprobate prin hotărâre a Guvernului.

(2)

Prin excepție de la prevederile art. 61 alin. (4) , în ramurile sportive în cadrul cărora există un sistem propriu de licențiere/calificare elaborat la nivelul federațiilor internaționale corespondente, la solicitarea federației sportive naționale, specialiștii în ramura de sport respectivă, inclusiv, dar nelimitat la antrenori, antrenori-profesori, manageri sportivi, instructori sportivi, preparatori fizici, indiferent de naționalitate, care au obținut în afara teritoriului României licența/calificarea necesară pentru încheierea unui contract de muncă sau de activitate sportivă cu o structură sportivă în conformitate cu cerințele federației naționale, vor exercita toate drepturile și obligațiile respectivei funcții fără a fi necesară deținerea carnetului de antrenor pe durata contractului, cu avizul prealabil al Agenției Naționale pentru Sport, prin intermediul Centrului Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor. Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor verifică existența unui sistem propriu de licențiere/calificare la nivelul federațiilor internaționale corespondente federației naționale pe ramură de sport solicitante și deținerea licenței/calificării necesare de către persoana fizică exceptată de la deținerea carnetului de antrenor și emite, în termen de 15 zile de la data formulării solicitării, avizul prealabil. La expirarea duratei inițiale a contractului sau la încheierea unui nou contract de către persoana fizică respectivă este necesară obținerea unui nou aviz prealabil emis de Centrul Național de Formare și Perfecționare a Antrenorilor.

Art. 63

Sportivii de performanță beneficiază de drepturile de asigurare socială, de asistență socială, de asigurare socială de sănătate, precum și de drepturile ce li se cuvin de la fondurile private de pensii, în condițiile legii.

Art. 64

(1)

Sportivul de performanță care a obținut o medalie de aur, de argint sau de bronz în probele sportive individuale ori pe echipe din cadrul Jocurilor Olimpice sau Jocurilor Paralimpice ori o medalie de aur la campionatele mondiale sau europene de seniori la probele sportive individuale sau pe echipe ce au fost incluse cel puțin o dată în programul Jocurilor Olimpice sau al Jocurilor Paralimpice are dreptul, la cerere și cu confirmarea Ministerului Tineretului și Sportului, la o rentă viageră.

(1^1)

Beneficiază de rentă viageră în condițiile alin. (1) sportivul de performanță care îndeplinește cumulativ următoarele condiții

a)

s-a retras din activitatea sportivă

b)

are cetățenie română, atât la data obținerii performanțelor sportive, cât și la data solicitării și acordării rentei viagere

c)

performanțele sportive pentru care solicită rentă viageră au fost obținute concurând pentru România.

(2)

Renta viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 1,5 câștiguri salariale medii brute pe economie.

(3)

Pentru stabilirea rentei viagere se utilizează cel mai recent câștig salarial mediu brut pe economie publicat de Institutul Național de Statistică.

(4)

Renta viageră se acordă începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul se retrage din activitate, dar nu mai devreme de data intrării în vigoare a prezentei legi.

(5)

a) - 100% pentru prima medalie de aur obținută la jocurile olimpice sau la jocurile paralimpice

—

80% pentru prima medalie de argint obținută la jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele mondiale

—

70% pentru prima medalie de bronz obținută la jocurile olimpice, la jocurile paralimpice sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele europene

b)

pentru sportivii care cumulează două sau mai multe medalii dintre cele prevăzute la lit. a) , renta viageră se calculează astfel

—

pentru prima cea mai valoroasă medalie se acordă cuantumul prevăzut la lit. a)

—

pentru fiecare dintre celelalte medalii, de valoare egală și/sau inferioară, se acordă 50% din cuantumul prevăzut la lit. a)

c)

valoarea maximă a rentei viagere calculată potrivit lit. a) și b) nu poate depăși echivalentul a cinci câștiguri salariale medii brute pe economie.

(6)

Abrogat.

(7)

Fondurile necesare pentru plata drepturilor prevăzute în prezentul articol se aloca de la bugetul de stat și se plătesc de Ministerul Tineretului și Sportului.

(8)

Modalitățile de plata a drepturilor prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului tineretului și sportului și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

(9)

Renta viageră prevăzută în prezentul articol se plătește lunar în lei și nu este impozabilă.

(10)

În perioada revenirii în activitate ca sportiv activ plata rentei viagere se suspenda. Conform alineatului

(1)

al articolului X din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 130 din 17 decembrie 2021 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1202 din 18 decembrie 2021, în anul 2022 rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2021. Potrivit art. XIII alin. (1) din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 115 din 14 decembrie 2023 , publicată în Monitorul Oficial nr. 139 din 15 decembrie 2023, în anul 2024, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2023. Potrivit alin. (1) al art. XI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 156 din 30 decembrie 2024 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1334 din 31 decembrie 2024, în anul 2025, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna noiembrie 2024. Conform alin. (1) al art. XXVI din LEGEA nr. 141 din 25 iulie 2025 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 699 din 25 iulie 2025, în anul 2026, rentele viagere prevăzute la art. 64 din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se acordă în cuantumul aflat în plată în luna decembrie 2025.

Art. 64^1

(1)

În cazul retragerii de către organismul internațional competent, din orice cauză, a medaliei sau a medaliilor în considerarea căreia/cărora sportivului i-a fost acordată sau, după caz, majorată renta viageră, acordarea rentei viagere încetează sau, după caz, se recalculează de drept cu începere de la data primirii de către Ministerul Tineretului și Sportului a comunicării oficiale din partea federației sportive pe care sportivul o reprezintă. În termen de cel mult 5 zile de la data înștiințării de către organismul internațional competent, federația sportivă are obligația să înștiințeze Ministerul Tineretului și Sportului cu privire la retragerea medaliei/medaliilor.

(2)

Acordarea rentei viagere încetează de drept și în cazul

a)

pierderii de către sportiv a cetățeniei române, cu începere de la data pierderii acesteia

b)

decesului sportivului, cu începere de la data decesului.

(3)

Ministerul Tineretului și Sportului are obligația de a verifica periodic incidența situațiilor prevăzute la alin. (2) .

Art. 65

(1)

Sportivii legitimați care participă în competiții incluse în calendarul intern sau internațional sportiv sunt obligați, după caz, să posede asigurarea în caz de accidente, în ramura de sport în care sunt legitimați.

(2)

Cluburile sportive pot încheia, pentru sportivii lor legitimați, contracte de asigurare pentru risc de accident sau de deces, intervenit în cadrul competițiilor sportive sau al pregătirii în vederea participării la competiții.

(3)

Pe durata convocării sportivilor în loturile naționale ale României, obligația plății primelor de asigurare revine federațiilor sportive naționale, cu excepția situațiilor în care regulamentele internaționale au alte prevederi. Aceeași obligație revine Comitetului Olimpic și Sportiv Român, respectiv Comitetului Național Paralimpic, pentru loturile care participă la Jocurile Olimpice, respectiv la Jocurile Paralimpice și Jocurile Mondiale Special Olympics sau la alte competiții organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic.

(4)

Prima de asigurare care urmează a fi stipulată în contractul de asigurare se stabilește în limita bugetului anual propriu al structurilor sportive și al Comitetulului Olimpic și Sportiv Român.

Art. 66

Sportivii profesioniști, asociați în sindicate pe ramuri de sport, beneficiază și de celelalte drepturi conferite de Legea nr. 54/1991 cu privire la sindicate. Articolul 66^1

(1)

Copiii și juniorii legitimați la structurile sportive înființate conform prezentei legi și care practică sportul în mod organizat cu scop în participarea la pregătire, competiții sportive naționale și internaționale oficiale sunt considerați sportivi de performanță și beneficiază lunar de un stimulent financiar sub forma tichetelor valorice, denumite tichete de sportiv.

(2)

Tichetele de sportiv pot fi utilizate numai pe teritoriul României și sunt destinate achiziției de articole și echipamente sportive specifice disciplinei sportive practicate, transport între localități, suplimente nutritive sau recuperare medicală.

(3)

Fiecare beneficiar are dreptul la un singur tichet de sportiv pe lună, valoarea nominală a acestuia fiind de 150 lei.

(4)

Fiecare tichet de sportiv este valabil numai dacă are înscris numărul sub care a fost înseriat de către unitatea emitentă și cuprinde cel puțin următoarele

a)

emitentul și datele sale de identificare

b)

valoarea nominală a tichetului de sportiv

c)

spațiu pentru înscrierea numelui, a prenumelui și a codului numeric personal ale sportivului care este în drept să utilizeze tichetul de sportiv

d)

interdicția de a utiliza tichetul de sportiv în alte scopuri decât în scopul activității sportive

e)

seria și numărul legitimației de sportiv, cu menționarea numelui structurii sportive la care acesta este legitimat, și categoria de vârstă

f)

elementele de identitate vizuală ale structurii sportive și ale Ministerului Sportului.

(5)

Tichetul de sportiv are perioadă de valabilitate de un an de la data emiterii.

(6)

Tichetele de sportiv nu înlocuiesc alte forme de venit oferite de structurile sportive.

Art. 67

(1)

Veniturile, indiferent de sursa, și cheltuielile de orice natura ale oricărei structuri sportive sunt cuprinse într-un buget anual propriu.

(2)

Administrarea bugetului anual de venituri și cheltuieli se face astfel

a)

potrivit competențelor stabilite în statutele și regulamentele structurilor sportive de drept privat, pentru veniturile proprii

b)

potrivit condițiilor stabilite prin contractele încheiate între părți, pentru sumele acordate de autoritățile administrației publice centrale și/sau locale, pentru finanțarea programelor structurilor sportive de drept privat fără scop lucrativ

c)

în condițiile prevăzute de normele privind finanțele publice, pentru alocațiile de la bugetul de stat și bugetele locale, acordate de organele administrației publice centrale și locale structurilor sportive de drept public, precum și pentru veniturile proprii ale acestora.

(3)

Bugetul anual cuprinde la partea de venituri, după caz

a)

venituri proprii

b)

sume de la bugetul de stat sau bugetele locale acordate de organele administrației publice centrale sau locale pentru finanțarea programelor sportive realizate de structuri sportive de drept privat, fără scop lucrativ, inclusiv cum sunt ele prevăzute la art. 18^1 alin. (2)

c)

alocații de la bugetul de stat și de la bugetele locale, repartizate structurilor sportive de drept public de organele administrației publice centrale și locale

d)

alte surse.

(4)

Bugetul anual al structurilor sportive se aprobă după cum urmează

a)

de adunările generale, pentru structurile sportive de drept privat

b)

de organele administrației publice centrale sau locale în subordinea cărora se află, pentru structurile sportive de drept public.

(5)

Structurile sportive fără scop lucrativ sunt scutite de impozite și taxe locale.

(6)

Soldurile anuale rezultate din execuția bugetului structurilor sportive de drept public se reportează în anul următor.

Art. 67^1

(1)

Participanții la activitatea sportivă sunt

a)

sportivi

b)

profesori-antrenori, antrenori, instructori sportivi, specialiști în pregătire fizică, directori tehnici, manageri sportivi, coordonatori de programe sportive, ofițeri de politici recreaționale

c)

medici, asistenți medicali, maseuri, kinetoterapeuți, preparatori sportivi, cercetători

d)

arbitri, observatori, operatori video, consilieri sportivi, oficiali sportivi acreditați, personal auxiliar, lucrători la amenajarea terenurilor sportive-amenajatori bază sportivă

e)

alte persoane care contribuie la realizarea activității sportive, conform regulamentelor și statutelor federațiilor sportive naționale.

(1^1)

Participanții la activitatea sportivă enumerați la alin. (1) pot încheia cu structurile sportive, după caz, un contract individual de muncă sau un contract de activitate sportivă, în condițiile legii.

(1^2)

Prin derogare de la prevederile art. 82 alin. (3)-(5) și ale art. 84 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată , cu modificările și completările ulterioare, participanții la activitatea sportivă prevăzuți la alin. (1) pot încheia contracte individuale de muncă.

(1^3)

Prin derogare de la prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 53/2003, republicată , cu modificările și completările ulterioare, în cazul contractelor individuale de muncă încheiate pe durată determinată, angajarea se poate face și în mod direct, prin acordul părților.

(1^4)

Prin derogare de la prevederile alin. (1^1) , participanții la activitatea sportivă enumerați la alin. (1) lit. a) și b), încadrați ca personal militar, polițiști, personal civil contractual, funcționari publici cu statut special din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională, indiferent de funcția pe care sunt încadrați, cumulează solda de funcție/salariul de funcție, gradațiile și solda/salariul de comandă cu indemnizația stabilită prin contractul de activitate sportivă.

(2)

Autoritățile și instituțiile administrației publice centrale, inclusiv instituțiile din subordinea acestora, care gestionează fonduri publice pentru activitatea sportivă, precum și Comitetul Olimpic și Sportiv Român, structurile sportive de drept privat care beneficiază de sume de la bugetul de stat pentru finanțarea programelor/proiectelor sportive efectuează, pentru participanții prevăzuți la alin. (1) , cu încadrarea în prevederile bugetare aprobate, cheltuieli pentru

a)

transport, cazare, masă

b)

alimentație de efort

c)

indemnizații sportive, premii, prime, burse

d)

asigurarea de accidente

e)

asigurarea și achiziționarea de materiale și echipament sportiv, cheltuieli medicale și pentru controlul doping

f)

plata participanților la activitatea sportivă, precum și pentru alte categorii de cheltuieli necesare desfășurării activității sportive.

(3)

Condițiile, criteriile și procedura, precum și cuantumul pe fiecare categorie de cheltuieli, respectiv fiecare categorie de participanți la activitățile sportive, se stabilesc, după caz, prin hotărâre a Guvernului, respectiv prin hotărâre a autorităților deliberative ale administrației publice locale.

Art. 68

Abrogat.

Art. 69

(1)

Structurile sportive fără scop patrimonial și Comitetul Olimpic și Sportiv Român, în condițiile prezentei legi, pot beneficia de sume de la bugetul de stat și de la bugetele locale pentru finanțarea de programe sportive, inclusiv cluburile sportive de drept privat constituite și finanțate potrivit art. 18^1 alin. (2) . Aceste sume se asigură pe bază de contracte încheiate între structurile sportive respective și organele administrației publice centrale sau locale, după caz.

(1^1)

Cluburile sportive de drept privat constituite și finanțate potrivit art. 18^1 alin. (2) trebuie să respecte condițiile prevăzute la art. XXVIII din Legea nr. 296/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, cu modificările și completările ulterioare.

(2)

Contractul va cuprinde prevederi cu privire la: obiectul și volumul activităților specifice, parametrii sportivi de realizat, suma stabilită pentru finanțarea programelor, defalcată pe obiective, activități și naturi de cheltuieli, obligațiile și responsabilitățile părților. Regimul de gestionare a sumelor astfel primite și controlul financiar se fac în condițiile legii.

(3)

Prevederile contractului au putere deplina pentru cele doua părți, constituindu-se în norme cu caracter tehnic, financiar și administrativ.

(4)

Structurile sportive de drept public pot beneficia și de alte surse de venituri, astfel

a)

cotizațiile și contribuțiile bănești sau în natura ale simpatizanților

b)

donațiile și sumele sau bunurile primite prin sponsorizări

c)

veniturile obținute din reclama și publicitate

d)

veniturile pentru care se datorează impozite pe spectacole

e)

veniturile obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora

f)

indemnizațiile obținute din participarea la competițiile și demonstrațiile sportive

g)

indemnizațiile obținute din transferurile sportivilor.

(5)

Veniturile obținute din activitățile structurilor sportive de drept public se gestionează și se utilizează la nivelul structurilor sportive respective, pentru realizarea scopului și obiectului de activitate, fără vărsăminte la bugetul de stat și fără afectarea alocațiilor de la bugetul de stat.

Art. 70

(1)

Ministerul Tineretului și Sportului își asigura sursele pentru finanțarea activităților sportive din: a) alocații de la buget, stabilite de administrația publică centrala și locală

b)

venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Națională", stabilite potrivit legii

c)

Abrogată

d)

donații și sponsorizări

e)

alte venituri, în condițiile legii

f)

sumele rămase din exercițiul financiar precedent

g)

abrogată

(2)

Direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, își asigura sursele pentru finanțarea activităților sportive de interes local din: a) alocația bugetară anuala stabilită de administrația publică centrala și locală

b)

30% din impozitele pe spectacolele sportive desfășurate pe teritoriul județului respectiv

c)

15% din valoarea de piața a bazelor sportive dezafectate sau cărora li s-a schimbat destinația, aflate în proprietatea structurilor sportive de drept privat de pe teritoriul județului respectiv; c^1) veniturile obținute din activități economice realizate în legătura cu scopul și cu obiectul de activitate ale unităților de administrare a bazelor sportive

d)

donații și sponsorizări

e)

alte venituri, în condițiile legii

f)

sumele rămase din exercițiul financiar precedent

g)

venituri obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora.

Art. 71

(1)

Sursele de finanțare a federațiilor sportive naționale provin din: a) sume destinate finanțării programelor sportive proprii și înscrise în contractele încheiate cu organele administrației publice centrale sau locale, după caz

b)

venituri obținute din activități economice realizate în legătura cu scopul și obiectul de activitate ale acestora

c)

cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit prevederilor statutelor și regulamentelor proprii

d)

donații și sponsorizări

e)

abrogată

f)

10% din indemnizațiile de transferuri interne și internaționale ale sportivilor, care se constituie în sursă de finanțare a activității sportive pentru copii și juniori, inclusiv a celor din cluburile școlare

g)

alte venituri, în condițiile legii

h)

sume rămase din exercițiul financiar precedent

i)

venituri obținute din valorificarea bunurilor aflate în patrimoniul acestora

j)

0,2% din taxele percepute pentru obținerea licenței de organizare a jocurilor de noroc și a autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, taxa de acces, precum și din celelalte taxe prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 439 din 26 iunie 2009, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010 , cu modificările și completările ulterioare, constituite ca sursă de finanțare a Comitetului Național Paralimpic.

(2)

Sursele de finanțare a cluburilor sportive provin din: a) subvenții de la bugetul de stat și bugetele locale acordate cluburilor sportive de drept public de către organele administrației publice centrale și/sau locale în subordinea cărora se află, precum și de organele administrației publice locale din unitatea administrativ-teritorială respectivă; a^1) alocații de la bugetul de stat acordate cluburilor sportive de drept privat de către organele administrației publice centrale, destinate exclusiv sprijinirii și dezvoltării activității sportive la nivel de copii și juniori; Articolul II

(1)

Alocațiile bugetare prevăzute la art. 71 alin. (2) lit. a^1) din Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000 , cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost completată prin prezenta ordonanță, se acordă pe baza clasificării grupelor de copii și juniori din cadrul secțiilor pe ramură de sport ale cluburilor sportive de drept privat, realizate de către federațiile sportive naționale. Clasificarea se va realiza prin raportare la normele și criteriile de selecție specifice fiecărei ramuri de sport, în scopul promovării sportivilor la loturile naționale, care vor fi adoptate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe.

(2)

Modul de alocare a fondurilor publice pentru grupele de copii și juniori din cadrul secțiilor pe ramură de sport ale cluburilor sportive de drept privat se stabilește printr-un mecanism de sprijin financiar aprobat prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1) .

(3)

Măsurile prevăzute la alin. (1) se aplică cu respectarea legislației în domeniul ajutorului de stat.

(3)

Sursele de finanțare a asociațiilor sportive fără personalitate juridică se asigura prin: a) aportul membrilor

b)

repartizarea unor sume pentru activitatea sportivă din bugetul de venituri și cheltuieli al instituțiilor sau unităților în cadrul cărora s-au constituit

c)

alte surse.

(4)

Autoritățile publice nu pot acorda finanțare cluburilor sportive de drept public și cluburilor sportive de drept privat finanțate din fonduri publice în proporție de cel puțin 50% din bugetul total anual, dacă acestea nu și-au îndeplinit, până la data depunerii cererii de finanțare, obligația de comunicare, prin publicare pe pagina de internet proprie, a datelor și informațiilor prevăzute la art. 29 alin. (4) și (5) .

Art. 72

Sursele de finanțare a asociațiilor județene și ale municipiului București, pe ramuri de sport, se asigura din: a) sume destinate finanțării programelor sportive proprii și înscrise în contractele încheiate cu direcțiile pentru tineret și sport județene, respectiv a municipiului București, sau cu organe ale administrației publice locale, după caz

b)

cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii

c)

veniturile obținute din activitățile economice realizate în legătura cu scopul și obiectul de activitate ale acestora

d)

donații și sponsorizări

e)

alte venituri, în condițiile legii

f)

sume rămase din exercițiul financiar precedent.

Art. 73

(1)

Cluburile sportive profesioniste organizate ca societăți comerciale sportive pe acțiuni realizează venituri proprii din activitățile prevăzute la art. 31 alin. (1) .

(2)

Gestionarea patrimoniului propriu și exercițiul financiar al cluburilor sportive profesioniste se conduc potrivit reglementărilor aplicabile pentru societățile comerciale.

Art. 74

Sursele de finanțare a ligilor profesioniste, pe ramuri de sport, provin din: a) cotizații, taxe, contribuții, penalități, potrivit statutelor și regulamentelor proprii

b)

veniturile obținute din activitățile realizate în legătura directa cu statutul și obiectul de activitate ale acestora

c)

donații și sponsorizări

d)

abrogată

e)

5% din încasările rezultate din vânzarea biletelor de intrare la competițiile sportive oficiale organizate de liga

f)

2% din încasările rezultate din contractele încheiate de cluburile sportive profesioniste pentru reclama, publicitate și drepturi TV

g)

alte venituri, în condițiile legii

h)

sume rămase din exercițiul financiar precedent.

Art. 75

Sursele de finanțare a Comitetulului Olimpic și Sportiv Român se constituie din: a) sume de la bugetul de stat

b)

timbrul olimpic, reprezentând 10% din valoarea tuturor biletelor de acces la manifestările sportive

c)

venituri provenite din încasările Regiei Autonome "Loteria Națională", stabilite potrivit legii

d)

donații și legate

e)

sponsorizări

f)

venituri realizate din acordarea dreptului de folosință a emblemei Comitetulului Olimpic și Sportiv Român și a altor drepturi de proprietate intelectuală olimpice

g)

contribuții din partea Comitetului Internațional Olimpic și a Solidarității Olimpice

h)

venituri din organizarea și exploatarea pronosticurilor și pariurilor sportive, în condițiile legii

i)

alte venituri, conform legislației în vigoare

j)

sume rămase din exercițiul financiar precedent

k)

o pătrime din sumele realizate potrivit art. 70 alin. (1) lit. c) .

Art. 76

Abrogat.

Art. 77

Abrogat.

Articolele următoare · 91 din 118