LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (**republicată**)(*actualizată*) pentru alegerea autorităților administrației publice locale**) (actualizată până la data de 15 decembrie 2013*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Prezenta lege reglementează regimul alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale - consilii locale, consilii județene, primari și președinți ai consiliilor județene.
Cetățenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii și fără discriminări.
Dreptul de vot se exercită numai pe baza actului de identitate prevăzut la art. 126.
Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.
Pentru alegerea consiliului local, a consiliului județean, a primarului, precum și a președintelui consiliului județean fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.
Au dreptul de a fi aleși consilieri, primari sau președinți ai consiliilor județene cetățenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată.
Cetățenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reședința în România au dreptul de a alege și de a fi aleși în aceleași condiții ca și cetățenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi.
Cetățenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleși numai în funcția de consilier local și consilier județean.
În sensul prezentei legi, prin cetățenii Uniunii Europene se înțelege cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România.
Nu pot alege
debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție
persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Nu pot fi aleși
cetățenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată
persoanele care fac parte din categoriile prevăzute la alin. (1).
Candidaturile pentru consiliile locale și consiliile județene, precum și cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianțele politice, constituite potrivit Legii partidelor politice nr. 14/2003 , republicată, cu modificările ulterioare. Se pot depune candidaturi și de către alianțele electorale constituite în condițiile prezentei legi, de către organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale prevăzute la art. 7, precum și candidaturi independente. Listele de candidați pentru alegerea consiliilor locale și a consiliilor județene trebuie întocmite astfel încât să asigure reprezentarea ambelor sexe, cu excepția acelora care conțin un singur candidat.
În sensul prezentei legi, prin minoritate națională se înțelege acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităților Naționale.
Pot depune candidaturi organizațiile cetățenilor români aparținând minorităților naționale reprezentate în Parlament.
Organizațiile prevăzute la art. 7 pot participa la alegeri și pot depune liste de candidați numai sub denumirea și cu semnul electoral ale respectivei organizații.
Data alegerilor se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu cel puțin 75 de zile înaintea votării.
Pentru alegerea consiliilor locale și a primarilor, fiecare comună, oraș, municipiu și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripție electorală.
Pentru alegerea consiliilor județene, a președintelui consiliului județean și a Consiliului General al Municipiului București, fiecare județ, respectiv municipiul București, constituie o circumscripție electorală. Numerotarea circumscripțiilor electorale județene și a municipiului București se face prin hotărâre a Guvernului.
Numerotarea circumscripțiilor electorale din fiecare județ, precum și a circumscripțiilor electorale de sector al municipiului București se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei alegerilor.
Numerotarea se face începând cu municipiul reședință de județ și continuă cu celelalte municipii, orașe și comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unități administrativ-teritoriale.
Numărul circumscripției electorale se aduce la cunoștință alegătorilor de către primar, odată cu aducerea la cunoștință a delimitării și numerotării secțiilor de votare, potrivit prevederilor art. 15.
Secțiile de votare se organizează după cum urmează
în localitățile urbane, câte o secție de votare la 1.000-2.000 de locuitori
în comune, câte o secție de votare la 500-2.000 de locuitori, de regulă în fiecare sat; pot fi organizate secții de votare și în satele sau în grupurile de sate cu populație de până la 500 de locuitori.
La aceeași secție de votare alegătorii votează pentru consiliul local, consiliul județean, pentru primar și pentru președintele consiliului județean.
Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare se fac de către primari, prin dispoziție, care se aduce la cunoștință alegătorilor în termen de cel mult 20 de zile de la stabilirea datei alegerilor.
Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor din cadrul Ministerului Internelor și Reformei Administrative selectează și prelucrează datele privind cetățenii cu drept de vot cuprinse în Registrul național de evidență a persoanelor, tipărește și pune la dispoziția primarilor listele electorale permanente, în două exemplare. Actualizarea listelor electorale permanente se realizează de către primarul unității administrativ-teritoriale împreună cu serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor. Termenul de punere la dispoziția primarilor a listelor electorale permanente de către Centrul Național de Administrare a Bazelor de Date privind Evidența Persoanelor este de 35 de zile de la data stabilirii zilei alegerilor.
Copiile întocmite potrivit art. 16 alin. (6) cuprind: numele și prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul actului de identitate, numărul circumscripției electorale, numărul secției de votare, precum și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
Primarii asigură condițiile necesare consultării de către alegători a copiilor de pe listele electorale permanente, atât la sediul primăriei, cât și la sediul secției de votare.
La cererea cetățenilor cu drept de vot, care și-au stabilit cu cel puțin 3 luni înaintea scrutinului reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri, aceștia sunt înscriși de către primar într-o listă electorală suplimentară, pe baza actului de identitate.
Primarul solicită radierea persoanei respective din copia de pe lista electorală permanentă de la domiciliul acesteia. Solicitarea se face în scris sau telefonic. Solicitările telefonice sunt consemnate într-un registru special.
În ziua votării, persoanele prevăzute la alin. (1), necuprinse în listele suplimentare, sunt înscrise în lista suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.
În lista suplimentară sunt înscrise de către președintele biroului electoral al secției de votare și persoanele omise din copia de pe lista electorală permanentă, care se prezintă la vot și fac dovada, cu actul de identitate, că domiciliază în raza secției de votare respective.
Modelul și conținutul listei electorale suplimentare se stabilesc în condițiile art. 125.
Un alegător poate fi înscris numai într-o singură listă electorală.
În cazul în care alegătorul își schimbă domiciliul în altă circumscripție electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală permanentă la biroul electoral al secției de votare, acesta își exercită dreptul de vot în circumscripția electorală a noului domiciliu, pe baza cărții de identitate provizorii.
În ziua alegerilor, la biroul electoral al secției de votare de la noul domiciliu, alegătorul este înscris în lista electorală suplimentară de către președinte, pe baza cărții de identitate provizorii.
În situația prevăzută la alin. (1), serviciul de evidență informatizată a persoanei eliberează, la cererea celui interesat, o carte de identitate provizorie, în regim de urgență.
Primarul comunică biroului electoral de circumscripție comunală, orășenească sau municipală, după caz, precum și biroului electoral de circumscripție județeană numărul de alegători rezultat din listele electorale permanente și complementare, în termen de 24 de ore de la constituirea acestora. Primarii sectoarelor municipiului București comunică numărul total de alegători atât birourilor electorale de circumscripție de sector, cât și Biroului Electoral al Municipiului București. Birourile electorale de circumscripție asigură publicitatea numărului total de alegători prin afișare la sediile acestora.
Numărul definitiv de alegători se comunică de către primari birourilor electorale de circumscripție cu 5 zile înaintea datei alegerilor, pe baza datelor cuprinse în copiile de pe listele electorale permanente, în copiile de pe listele electorale complementare și în lista suplimentară.
Listele electorale complementare au caracter permanent și îi cuprind pe toți cetățenii Uniunii Europene cu drept de vot care se află în evidențele Oficiului Român pentru Imigrări și au domiciliul sau reședința în localitatea pentru care se întocmește lista.
Listele electorale complementare se întocmesc și se actualizează de primar împreună cu formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări.
Listele electorale complementare se întocmesc în două exemplare originale și se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale și de șeful formațiunii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări. Listele electorale complementare se păstrează în registre speciale, cu file detașabile.
Primarul, împreună cu formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, actualizează listele electorale complementare anual, până la data de 1 martie. În anul în care au loc alegeri, actualizarea listelor se face în cel mult 45 de zile de la data stabilirii zilei votării.
Persoanele care și-au pierdut drepturile electorale se radiază din lista electorală complementară, în temeiul comunicării făcute primarului de către instanța de judecată, în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești.
În cazul în care nu mai îndeplinesc condițiile de exercitare a dreptului de vot prevăzute de prezenta lege sau dacă solicită expres radierea lor din listele electorale prin cerere scrisă adresată primarului, precum și în caz de deces, cetățenii Uniunii Europene sunt radiați de către primar din listele electorale complementare. În caz de deces, radierea cetățenilor Uniunii Europene din listele electorale complementare se face pe baza comunicării efectuate de către Oficiului Român pentru Imigrări.
Listele electorale complementare cuprind în mod obligatoriu următoarele: numele și prenumele alegătorului, data și locul nașterii, statul membru de origine, adresa la care locuiește în România, numărul circumscripției electorale.
Dispozițiile alin. (2)-(5) ale art. 16 se aplică în mod corespunzător.
Primarii, împreună cu formațiunile teritoriale ale Oficiului Român pentru Imigrări, realizează copii de pe listele electorale complementare. Copiile de pe listele electorale complementare se înaintează de către primar, pe bază de proces-verbal, în două exemplare, birourilor electorale ale secțiilor de votare, cu 3 zile înainte de data alegerilor. Un exemplar este pus la dispoziția alegătorilor pentru consultare, iar celălalt este utilizat în ziua alegerilor. Un exemplar al copiei se păstrează de către primar.
Copiile de pe listele electorale complementare se semnează de primar, de secretarul unității administrativ-teritoriale și de șeful formațiunii teritoriale a Oficiului Român pentru Imigrări.
Copiile de pe listele electorale complementare cuprind numele și prenumele alegătorului, data și locul nașterii, statul membru de origine, adresa la care locuiește în România, numărul circumscripției electorale, numărul secției de votare și o rubrică destinată semnăturii alegătorului.
Orice neconcordanță între lista electorală complementară și copia întocmită potrivit alin. (3) se soluționează de primar, de îndată, pe baza datelor cuprinse în lista electorală complementară.
Orice modificare intervenită în lista electorală complementară, după trimiterea copiilor la biroul electoral al secției de votare, se comunică acestuia de către primar, în termen de cel mult 24 de ore.
Cetățenii Uniunii Europene cu drept de vot care au domiciliul sau reședința în circumscripția electorală în care au loc alegeri și nu se află în evidențele Oficiului Român pentru Imigrări sunt înscriși, la cerere, de către primar în lista electorală complementară, pe baza unui document care le atestă identitatea și a unui document care atestă adresa la care locuiesc.
Dispozițiile art. 18 se aplică în mod corespunzător.
Prin document care atestă adresa se înțelege unul dintre următoarele acte
acte încheiate în condițiile de validitate prevăzute de legislația română în vigoare, privind titlul locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere și altele
declarația scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spațiu, însoțită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a)
declarația pe propria răspundere a solicitantului, însoțită de nota de verificare a polițistului de ordine publică, prin care se certifică existența unui imobil, faptul că solicitantul locuiește efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) și b)
documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural.
În ziua votării, președintele biroului electoral al secției de votare înscrie în lista electorală suplimentară cetățenii Uniunii Europene omiși din copia de pe lista electorală complementară care se prezintă la vot și fac dovada că au domiciliul sau reședința în raza teritorială a secției de votare respective, cu oricare dintre documentele emise de Oficiul Român pentru Imigrări sau cu unul dintre documentele prevăzute la art. 22^3 alin. (3).
În cazul în care alegătorul, cetățean al Uniunii Europene, își schimbă adresa la care locuiește în altă circumscripție electorală după înaintarea copiei de pe lista electorală complementară la biroul electoral al secției de votare, acesta își exercită dreptul de vot în circumscripția electorală pe a cărei rază teritorială locuiește, în baza oricărui document valabil de identitate însoțit de certificatul de înregistrare care atestă noua adresă sau, după caz, de cartea de rezidență permanentă ori de permisul de ședere permanentă care atestă adresa anterioară, însoțit de o adeverință eliberată de formațiunea teritorială competentă a Oficiului Român pentru Imigrări, care atestă adresa actuală. Totodată, în vederea exercitării dreptului de vot, cetățeanul Uniunii Europene poate adresa primarului o cerere, însoțită de unul dintre documentele prevăzute de art. 22^3 alin. (3); primarul comunică, de îndată, biroului electoral al secției de votare, cererea cetățeanului Uniunii Europene, pentru înscrierea acestuia în lista electorală suplimentară.
În situațiile prevăzute la alin. (2), alegătorul este înscris, în ziua alegerilor, pe lista electorală suplimentară, de către președintele secției de votare în a cărei rază teritorială se află noua adresă la care locuiește persoana respectivă.