LEGE nr. 58 din 26 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească

Pricinile, precum și cererile de competența judecătoriilor, se judeca în complet format din 2 judecători. În caz de divergenta, instanța se completează cu președintele sau vicepreședintele judecătoriei ori cu un judecător desemnat de președinte. Pricinile privind infracțiuni împotriva protecției muncii, precum și acelea privitoare la desfacerea contractului de muncă, se judeca în complet format dintr-un judecător și 2 asesori populari. Completele de judecată se compun cu asesori populari chiar dacă numai una din infracțiuni sau una din cererile formulate potrivit codului muncii intră în prevederile alineatului 2.

În fiecare județ funcționează un tribunal județean, iar în municipiul București, un tribunal avînd aceeași competența materială ca și tribunalele județene, denumit Tribunalul municipiului București.

Tribunalele județene și tribunalul municipiului București judeca în prima instanța pricinile date prin lege în competența lor. Ca instanța de recurs, tribunalele județene și Tribunalul municipiului București judeca

Recursurile și recursurile extraordinare se judeca în complet format din 3 judecători. Judecata în fața instanței de recurs continua în aceeași compunere și în cazul casării hotărîrii primei instanțe, cu reținere spre rejudecare. Pricinile referitoare la infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu moartea, precum și pricinile privind infracțiunile de omor, omor calificat, loviri sau vătămări cauzatoare de moarte se judeca, în prima instanța, în complet format din 2 judecători și 3 asesori populari. Toate celelalte pricini penale și civile, precum și cererile de orice fel de competența tribunalelor județene în prima instanța, se judeca în complet format din 2 judecători. În caz de divergenta, instanța se completează cu președintele sau vicepreședintele instanței ori cu un judecător desemnat de președinte.

Numărul și raza teritorială a tribunalelor militare se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri, tinindu-se seama de cerințele unei bune administrări a justiției.

Tribunalele militare de mari unități și tribunalele militare teritoriale judeca în prima instanța infracțiunile date prin lege în competența lor. Tribunalele militare teritoriale judeca și recursurile împotriva hotărîrilor pronunțate de tribunalele militare de mari unități.

Tribunalele militare de mari unități judeca pricinile de competența lor în prima instanța în complet format dintr-un judecător și 2 asesori populari, ofițeri activi. Tribunalele militare teritoriale judeca pricinile de competența lor în prima instanța în complet format din 2 judecători și 3 asesori populari, ofițeri activi. Recursurile se judeca, de către tribunalele militare teritoriale, în complet format din 3 judecători. Judecata în fața instanței de recurs continua în aceeași compunere și în cazul casării hotărîrii primei instanțe, cu reținere spre rejudecare.

Președintele tribunalului militar teritorial trebuie să aibă cel puțin gradul de colonel, iar președintele tribunalului militar de mare unitate, cel puțin gradul de maior. Cînd inculpatul este militar, judecătorii și asesorii populari, care intră în compunerea completului de judecată la tribunalele militare de mari unități și cele teritoriale, trebuie să aibă cel puțin gradul inculpatului.

Tribunalul Suprem al Republicii Socialiste România are sediul în municipiul București.

Tribunalul Suprem este ales de Marea Adunare Naționala, pe durata legislaturii, în prima sesiune a acesteia și funcționează pînă la alegerea noului Tribunal Suprem în legislatura următoare, putind fi revocat de Marea Adunare Naționala. În cazul în care Marea Adunare Naționala nu se poate întruni din cauza unor împrejurări excepționale, Tribunalul Suprem este numit și revocat de către Consiliul de Stat. În intervalul dintre sesiunile Marii Adunări Naționale, președintele, vicepreședinții și ceilalți membrii ai Tribunalului Suprem se numesc și se revoca de către Consiliul de Stat.

Tribunalul Suprem are o secție civilă, o secție penală și o secție militară. În cadrul Tribunalului Suprem funcționează, de asemenea: serviciul de studii și documentare, serviciul de secretariat, oficiul financiar-administrativ și biroul de personal. Normele de organizare și funcționare a serviciului interior al Tribunalului Suprem se stabilesc prin regulament de către președintele acestui tribunal.

Președintele Tribunalului Suprem este ajutat de vicepreședinți, care au și atributia de a conduce, nemijlocit, fiecare cîte o secție. Vicepreședintele Tribunalului Suprem pentru secția militară trebuie să aibă cel puțin gradul de general-maior.

Tribunalul Suprem are următoarele atribuții

În vederea aplicării dispozițiilor art. 35 pct. 1 lit c și pct. 2

Ședințele Tribunalului Suprem în plenul sau au loc cu participarea tuturor membrilor tribunalului, iar în caz de împiedicare a unora dintre aceștia, cu participarea a cel puțin jumătate din numărul membrilor fiecărei secții și întotdeauna cu un număr de membri fără soț. Plenul Tribunalului Suprem este prezidat de președintele Tribunalului Suprem, iar în caz de împiedicare, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de acesta.

În vederea emiterii deciziilor de îndrumare, Tribunalul Suprem se întrunește, în plenul sau, cel puțin o dată la 3 luni. În ședințele prevăzute în alineatul precedent pun concluzii ministrul justiției și procurorul general.

Secțiile Tribunalului Suprem judeca în complet format din 3 judecători. Recursul extraordinar declarat împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem se judeca în complet format din 7 judecători, desemnați de președinte, alții decît cei care au dat hotărîrea. Recursul împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem în prima instanța se judeca, de asemenea, de un complet format din 7 judecători, desemnați în modul arătat în alineatul 2. Recursul extraordinar exercitat împotriva hotărîrilor pronunțate potrivit alineatului 3 este de competența plenului Tribunalului Suprem. Cînd inculpatul este militar, judecătorii care intră în compunerea completului de judecată trebuie să aibă cel puțin gradul inculpatului. În cazul în care judecata se face în plen sau de către completele prevăzute în alineatele 2 și 3, acestea se constituie cu judecători ai secției militare, alții decît cei care au pronunțat hotărîrea, precum și cu numărul necesar de judecători de la celelalte secții ale Tribunalului Suprem.

Președintele Tribunalului Suprem prezintă Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, Consiliului de Stat, dări de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem. Președintele Tribunalului Suprem poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretare general obligatorie.

Deciziile de îndrumare ale plenului Tribunalului Suprem sînt supuse controlului Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, controlului Consiliului de Stat.

Președinții tribunalelor județene și cel al Tribunalului municipiului București, judecătorii acestor tribunale, precum și judecătorii de la judecătorii, sînt aleși și revocați de consiliile populare județene sau, după caz, de Consiliul Popular al municipiului București, la propunerea Ministerului Justiției. Pentru ocuparea posturilor devenite vacante la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se vor face alegeri parțiale, în prima sesiune a consiliului popular județean sau a Consiliului Popular al municipiului București, ce urmează a se tine după declararea vacantei. Alegerile prevăzute în alin. 1 și 2 se fac pe durata mandatului consiliului popular. Cei aleși funcționează pînă la efectuarea unor noi alegeri de presedinti și judecători.

Numărul judecătorilor la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se stabilește de Ministerul Justiției.

Poate fi judecător persoana care

Pentru a putea fi ales judecător la judecătorie candidatul va trebui sa îndeplinească condițiile prevăzute de art. 44 și sa fi fost declarat reușit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau să aibă o vechime în munca juridică de cel puțin 5 ani ca lucrator în specialitate în Ministerul Justiției, procuror, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat sau consultant arbitral, membru al personalului didactic din învățămîntul juridic superior, redactor la o revista juridică sau la o editura cu specific juridic, lucrator de specialitate juridică la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Republicii Socialiste România, Institutul de Criminalistica, laboratoarele de expertiza criminalistica sau în unele direcții, secții sau birouri cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice. Procurorii care au promovat examenul de capacitate în aceasta calitate pot fi aleși judecători fără a mai fi obligați de a promova examenul de capacitate ca judecător.

Pentru a fi ales sau desemnat într-una din funcțiile judecătorești superioare aceleia de judecător de judecătorie, se cere o vechime în munca de judecător de 5 ani pentru vicepreședintele de judecătorie, 7 ani pentru președintele de judecătorie, 8 ani pentru judecător de tribunal județean, 9 ani pentru președinte de secție la tribunalul județean și vicepreședinte de tribunal județean și 10 ani pentru președinte de tribunal județean. Activitatea ca judecător stagiar se socotește în calculul vechimii prevăzute în alineatul precedent. Cei care au prestat efectiv o munca juridică din cele enumerate la art. 45 vor putea fie aleși sau desemnați în funcțiile arătate în alineatul 1, dacă au în aceasta munca vechimea prevăzută în acel alineat sporită cu 3 ani.

Repartizarea judecătorilor aleși pentru judecătorii, la instanțele ce funcționează în cuprinsul județului sau al municipiului București, în care s-a făcut alegerea se face de Ministerul Justiției.

Vicepreședinții, președinții de secții și judecătorii inspectori de la tribunalele județene sau Tribunalul municipiului București sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru aceste instanțe. Președinții și vicepreședinții de judecătorii sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru judecătorii. La desemnarea în funcțiile prevăzute în alineatele precedente se au în vedere condițiile de vechime cerute de art. 46 din prezenta lege, precum și titlurile și activitatea științifică desfășurată.

Președintele tribunalului județean și cel al tribunalului municipiului București prezintă anual, în sesiunile consiliului popular județean sau al municipiului București, dări de seama cu privire la starea legalității din cuprinsul județului sau al municipiului București.

Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor de la tribunalele militare, președinții, vicepreședinții, președinții de secții și judecătorii de la aceste instanțe se numesc de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate. Numărul judecătorilor tribunalelor militare se stabilește de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate. Condițiile prevăzute de art. 44, 45 și 46 sînt aplicabile în mod corespunzător și judecătorilor militari.

La judecătorii și tribunalele militare de mari unități pot funcționa judecători stagiari, numiți de Ministerul Justiției. Condițiile pentru numirea judecătorilor stagiari sînt cele prevăzute în art. 44. La numirea judecătorilor stagiari se vor avea în vedere și notele obținute în facultate. Pentru judecătorii stagiari de la tribunalele militare, numirea se face cu acordul Ministerului Forțelor Armate.

Judecătorii stagiari efectuează un stagiu de 2 ani.

După 6 luni de funcționare efectivă judecătorii stagiari sînt examinati sub aspectul cunoștințelor dobîndite în vederea acordării dreptului de a exercita unele atribuții de judecată. Judecătorii stagiari de le judecătorii participa la activitatea de judecată numai în completele în care celălalt judecător este ales. Judecătorii stagiari de la tribunalele militare de mari unități participa la activitatea de judecată în complet constituit cu 2 asesori populari.

După împlinirea a 2 ani de stagiu, judecătorii stagiari sînt obligați să se prezinte la examenul de capacitate. Cei care au exercitat funcția de judecător stagiar timp de 2 ani, fără a fi depus examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen, dacă de la încetarea acestei funcții și pînă la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.

Examenul de capacitate se tine în condițiile, la data și locul ce se stabilesc de Ministerul Justiției. Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate la prima sesiune sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calității de judecător stagiar.

În interes de serviciu, judecătorii pot fi delegați sau detasati, în condițiile codului muncii, la o alta judecătorie din cuprinsul aceluiași județ, de către președintele tribunalului județean, cu acordarea drepturilor legale cuvenite angajaților delegați sau detasati. Judecătorii de la judecătorii pot fi transferati în cadrul județului la cerere sau în interes de serviciu, în condițiile codului muncii, de Ministerul Justiției.

Ministerul Justiției poate propune consiliului popular județean eliberarea din funcție a judecătorilor în vederea alegerii lor în alt județ.

Judecătorii sînt obligați sa îndeplinească îndatoririle de serviciu, respectînd cu strictețe dispozițiile legii și sa lupte pentru apărarea și întărirea legalității socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu cît și în relațiile sociale sa dea dovadă de o comportare corecta și demna, compatibila cu prestigiul pe care trebuie să-l aibă cel ce îndeplinește aceasta funcție. Săvîrșirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputației de judecător, atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini aceasta funcție.

Judecătorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportări ce dauneaza interesului serviciului ori prestigiului justiției.

Sancțiunile ce se aplică pentru abaterile disciplinare sînt

Acțiunea disciplinară se exercita de ministrul justiției, de președintele tribunalului județean sau președintele tribunalului militar teritorial, ori de președintele Tribunalului Suprem, după caz, pe baza unor cercetări prealabile, după ascultarea obligatorie a judecătorului de către cei care au efectuat cercetarea. Dacă acțiunea disciplinară se exercita de președintele tribunalului județean ori de președintele tribunalului militar teritorial, aceștia vor înștiința și Ministerul Justiției. În cazul abaterilor grave, săvîrșite de judecătorii de la judecătorii, tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și tribunalele militare, ministrul justiției poate dispune suspendarea acestora pînă la soluționarea acțiunii disciplinare. În ce privește judecătorii Tribunalului Suprem care au savirsit abateri grave, suspendarea se poate dispune de Consiliul de Stat, la propunerea președintelui Tribunalului Suprem. În caz de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva judecătorilor, aceștia vor fi suspendați din funcție pînă la terminarea definitivă a procesului penal.

Abaterile disciplinare se judeca de consilii disciplinare formate din 3 judecători, desemnați de președintele instanței respective, și care funcționează