LEGE nr. 58 din 26 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Judecătorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportări ce dauneaza interesului serviciului ori prestigiului justiției.
Sancțiunile ce se aplică pentru abaterile disciplinare sînt
observatia
mustrarea
mustrarea cu avertisment
desfacerea contractului de muncă, în cazul abaterilor grave, pentru judecătorii stagiari; desarcinarea din funcție pentru judecătorii militari. Pentru abateri grave, la cererea consiliului disciplinar, Ministerul Justiției poate propune consiliului popular județean revocarea din funcția de judecător de judecătorie sau de tribunal județean. În cazul judecătorilor de la Tribunalul Suprem, revocarea este propusă Marii Adunări Naționale sau, după caz, Consiliului de Stat, de către președintele acestui tribunal.
Acțiunea disciplinară se exercita de ministrul justiției, de președintele tribunalului județean sau președintele tribunalului militar teritorial, ori de președintele Tribunalului Suprem, după caz, pe baza unor cercetări prealabile, după ascultarea obligatorie a judecătorului de către cei care au efectuat cercetarea. Dacă acțiunea disciplinară se exercita de președintele tribunalului județean ori de președintele tribunalului militar teritorial, aceștia vor înștiința și Ministerul Justiției. În cazul abaterilor grave, săvîrșite de judecătorii de la judecătorii, tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și tribunalele militare, ministrul justiției poate dispune suspendarea acestora pînă la soluționarea acțiunii disciplinare. În ce privește judecătorii Tribunalului Suprem care au savirsit abateri grave, suspendarea se poate dispune de Consiliul de Stat, la propunerea președintelui Tribunalului Suprem. În caz de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva judecătorilor, aceștia vor fi suspendați din funcție pînă la terminarea definitivă a procesului penal.
Abaterile disciplinare se judeca de consilii disciplinare formate din 3 judecători, desemnați de președintele instanței respective, și care funcționează
pe lîngă tribunalele județene și Tribunalul municipiului București, pentru judecătorii de la judecătorii
pe lîngă tribunalele militare teritoriale, pentru judecătorii de la tribunalele militare de mari unități
pe lîngă Tribunalul Suprem pentru ceilalți judecători. Sesizarea consiliului disciplinar se face în termen de 30 de zile de la data cînd cel ce a dispus cercetarea judecătorului a luat cunoștința de rezultatul cercetărilor dar nu mai tirziu de un an de la data săvîrșirii abaterii. Sancțiunile se comunică în scris celui sancționat precum și organului care a exercitat acțiunea disciplinară. În cazul acțiunii exercitate de președintele tribunalului județean ori de președintele tribunalului militar teritorial, sancțiunea se comunică și Ministerului Justiției.
Contestațiile împotriva deciziilor data de consiliile prevăzute de art. 62 lit. a și b se judeca de către consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem. Contestațiile împotriva deciziilor date de consiliul prevăzut de art. 62 lit. c se judeca de consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem, format din 5 membrii, alții decît cei ce au pronunțat prima decizie. Termenul în care se poate introduce contestația este de 10 zile de la primirea comunicării.
Reabilitarea operează de drept în cazul sancțiunilor prevăzute de art. 60 lit. a, b și c, dacă, în decurs de un an, cel sancționat nu mai săvîrșește o alta abatere disciplinară.
Calitatea de judecător încetează prin: a) expirarea mandatului, revocarea sau eliberarea din funcție, pentru cei aleși
demisie, transferarea în alta funcție sau desfacerea contractului de muncă, în condițiile legii, pentru judecătorii stagiari, desarcinarea din funcție pentru judecătorii militari. Eliberarea din funcție se face și la cererea judecătorului, pentru motive temeinice.
Eliberarea din funcție a judecătorilor se face în aceleași condiții în care aceștia au fost aleși.
Asesor popular poate fi orice persoană care este cetățean român, are vîrsta de 23 ani împliniți, nu a fost condamnat penal, are capacitatea de exercițiu, este absolvent al școlii generale și se bucura de o reputație nestirbita.
Asesorii populari pentru tribunalele județene, tribunalul municipiului București și pentru judecătorii se aleg de către consiliile populare județene ori, după caz, de consiliul popular al municipiului București, pe termen de 4 ani. Ei pot fi revocați în aceleași condiții în care au fost aleși. Numărul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal județean și judecătorie, precum și pentru Tribunalul municipiului București, se stabilește de Ministerul Justiției. Drepturile bănești ale asesorilor populari, pe timpul cît funcționează la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Pînă la stabilirea procedurii de alegere a asesorilor populari de la instanțele militare, aceștia se numesc, pe termen de un an, de către ministrul forțelor armate. Ei pot fi revocați în aceleași condiții în care au fost numiți. Numărul asesorilor populari pentru fiecare tribunal militar se stabilește de Ministerul Justiției, cu acordul Ministerului Forțelor Armate.
Asesorii populari își păstrează locul și funcția în producție pe timpul cît își exercită mandatul.
Dispozițiile legale privind îndeplinirea atribuțiilor de judecată se aplică și asesorilor populari.
Președintele tribunalului județean, al Tribunalului municipiului București sau judecătorii delegați de aceștia verifica, la locurile de deținere, legalitatea deținerii și modul de executare a pedepselor privative de libertate. Persoanele prevăzute în alineatul precedent verifica de asemenea, legalitatea internării în instituțiile sanitare a bolnavilor mintali periculosi. Președintele sau judecătorul delegat are acces deplin la locurile de detenție preventivă, de executare a pedepselor, la locurile de muncă ale condamnaților, la locurile de executare a măsurilor educative aplicate minorilor, precum și la instituțiile sanitare în care sînt internati bolnavi mintali periculosi pe baza hotărîrilor judecătorești. Dispozițiile alineatelor precedente se aplica, în mod corespunzător, și președintelui tribunalului militar teritorial sau judecătorului delegat de acesta, în ceea ce privește unitățile militare disciplinare.
Președintele sau judecătorul delegat examinează ordinele, instrucțiunile, dispozițiile și alte acte referitoare la legalitatea deținerii sau internării, dosarele personale și orice alte lucrări în legătură cu situația arestatilor preventiv, a condamnaților sau a internatilor. Președintele sau judecătorul delegat examinează cererile sau reclamațiile verbale ale arestatilor preventiv, ale condamnaților sau ale internatilor, putindu-i asculta fără prezenta altor persoane. Dacă constata cazuri de deținere sau internare ilegala ori alte cazuri de nerespectare a legii, sesizează organele competente pentru luarea măsurilor necesare.
La judecătorii, tribunalele județene și Tribunalul municipiului București funcționează executori judecătorești. Executorii judecătorești sînt subordonați președintelui instanței, în condițiile personalului auxiliar.
Executorii judecătorești executa hotărîrile pronunțate în pricinile civile și dispozițiile cu caracter civil cuprinse în hotărîrile pronunțate în pricinile penale, precum și orice alte titluri executorii, afară de cazurile în care legea prevede competența altor organe. Executorii judecătorești îndeplinesc orice alte lucrări date prin lege în competența lor.
Executor judecătoresc poate fi persoana care are capacitate de exercițiu și a absolvit cel puțin liceul avînd examenul de bacalaureat. Executorii judecătorești se numesc de Ministerul Justiției.
Executorii judecătorești își exercita atribuțiile în raza teritorială a instanței la care funcționează. Prin ordinul ministrului justiției, această competență poate fi extinsă. Modul în care sînt aduse la îndeplinire atribuțiile executorilor judecătorești se stabilește, prin regulament, de Ministerul Justiției.
Salarizarea judecătorilor se stabilește prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Salarizarea precum și orice alte drepturi cuvenite personalului de la tribunalele militare se stabilesc potrivit dispozițiilor legale care reglementează astfel de drepturi pentru personalul din Ministerul Forțelor Armate și se asigura de către acest minister.
Judecătorii, cu excepția judecătorilor stagiari, actualmente în funcție, sînt considerați ca îndeplinesc condițiile prevăzute de art. 54, precum și condițiile de vechime pentru funcțiile pe care le ocupa. Dispozițiile alin. 1 se aplică și foștilor judecători și procurori definitivi aleși sau numiți în organizațiile obștești sau în aparatul de stat în funcții legate de activitatea justiției. Timpul cît se prestează efectiv munca într-una din funcțiile din alineatul precedent va fi cuprins în vechimea de judecător. Dispozițiile alin. 1 sînt aplicabile, în mod corespunzător, și executorilor judecătorești.
Pînă la alegerea judecătorilor potrivit dispozițiilor legii de fața, judecătorii numiți continua să-și exercite atribuțiile lor. Pînă la aceeași dată angajarea, transferarea și desfacerea contractului de muncă a judecătorilor se fac de Ministerul Justiției.
Judecătorii militari de toate gradele sînt, în serviciul militar activ. Încadrarea și avansarea în grad în cadrul forțelor armate ale Republicii Socialiste România a judecătorilor militari se fac, potrivit Statutului Corpului Ofițerilor, la propunerea ministrului justiției sau a președintelui Tribunalului Suprem, după caz. Pentru abaterile de la disciplina militară, judecătorii militari răspund potrivit Regulamentului disciplinar al forțelor armate ale Republicii Socialiste România.
Dispozițiile codului muncii și celelalte prevederi ale legislației muncii sînt aplicabile judecătorilor. Atribuțiile, care potrivit acestei legislații revin conducerii unității, se vor exercita, în cazul judecătorilor, de către Ministerul Justiției sau președintele Tribunalului Suprem, după caz. Dispozițiile alineatelor precedente sînt aplicabile în măsura în care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Judecătorii beneficiază de aceleași drepturi pe care le au, potrivit legislației muncii, angajații cu contracte de muncă pe durate nedeterminate.
Judecătorii care au promovat examenul de capacitate dar nu au fost aleși, cei care la expirarea mandatului nu au fost realeși, precum și cei eliberați din funcții, beneficiază de drepturile prevăzute de codul muncii privitoare la desfacerea contractului de muncă de către unitate, pentru motive neimputabile angajatului.
În caz de realegere sau transferare la o instanța din alta localitate, judecătorii se vor considera transferati în interes de serviciu în înțelesul codului muncii.
În ședințele instanțelor judecătorești, membrii completului, cu excepția militarilor, sînt obligați sa poarte ținuta vestimentara de judecată.
Pe baza și în vederea executării prezentei legi, ministrul justiției va emite instrucțiuni privind activitatea ce va fi desfășurată de judecătorii stagiari, modul în care li se acordă dreptul de a exercita atribuțiile funcției înainte de depunerea examenului, examenului de capacitate, notarea judecătorilor, precum și pentru aplicarea celorlalte dispoziții ale legii.
Legea nr. 5 din 19 iunie 1952 pentru organizarea judecătorească, cu modificările ulterioare, Statutul disciplinar al judecătorilor aprobat prin Decretul nr. 338 din 23 decembrie 1953 , precum și orice alte dispoziții contrare prezentei legi, se abroga.
Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1969. -----------