LEGE nr. 58 din 26 decembrie 1968 pentru organizarea judecătorească
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Tribunalul Suprem are o secție civilă, o secție penală și o secție militară. În cadrul Tribunalului Suprem funcționează, de asemenea: serviciul de studii și documentare, serviciul de secretariat, oficiul financiar-administrativ și biroul de personal. Normele de organizare și funcționare a serviciului interior al Tribunalului Suprem se stabilesc prin regulament de către președintele acestui tribunal.
Președintele Tribunalului Suprem este ajutat de vicepreședinți, care au și atributia de a conduce, nemijlocit, fiecare cîte o secție. Vicepreședintele Tribunalului Suprem pentru secția militară trebuie să aibă cel puțin gradul de general-maior.
Tribunalul Suprem are următoarele atribuții
Exercita controlul general asupra activității de judecată a tuturor tribunalelor și judecătoriilor, prin: a) judecarea recursurilor extraordinare, de competența sa, declarate de ministrul justiției sau procurorul general împotriva hotărîrilor judecătorești definitive
judecarea recursurilor declarate împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și tribunalele militare teritoriale, precum și împotriva hotărîrilor pronunțate în prima instanța de secțiile Tribunalului Suprem
studierea practicii judiciare a tribunalelor și judecătoriilor și luarea măsurilor ce s-ar invedera necesare potrivit art. 36 pct. 2 lit. b, c și d
Emite decizii de îndrumare, în vederea aplicării unitare a legilor în activitatea de judecată
Judeca în prima instanța pricinile date prin lege în competența sa
Judeca orice alte cereri pe care legea i le da în competența.
În vederea aplicării dispozițiilor art. 35 pct. 1 lit c și pct. 2
Președintele Tribunalului Suprem, de acord cu ministrul justiției, poate invita pe președinții tribunalelor județene, președintele Tribunalului municipiului București și președinții tribunalelor militare teritoriale la consfatuiri, în cadrul cărora aceștia să prezinte, în fața plenului, informări asupra activității de judecată a instanțelor, îndeosebi în legătură cu aplicarea unitară a legii, precum și cu orice alte probleme de practica judiciară
Președintele Tribunalului Suprem poate dispune ca membri ai Tribunalului Suprem sa studieze, la sediul instanțelor, practica judiciară. În îndeplinirea acestei dispoziții, membrii Tribunalului Suprem pot
sa examineze hotărîrile judecătorești definitive, lucrările de generalizare a practicii judiciare, precum și datele referitoare la starea infractionala și la alte aspecte din activitatea instanțelor
să se informeze asupra problemelor privind aplicarea corecta și unitară a legii, rezultate din hotărîrile judecătorești definitive, făcînd cunoscută practica Tribunalului Suprem
să constate dacă în activitatea instanțelor s-au pronunțat hotărîri definitive ori s-au invederat situații care justifica propuneri de imbunatatire a legislației
să constate cazuri de aplicare neunitara a legii, care fac necesară emiterea unor decizii de îndrumare.
Ședințele Tribunalului Suprem în plenul sau au loc cu participarea tuturor membrilor tribunalului, iar în caz de împiedicare a unora dintre aceștia, cu participarea a cel puțin jumătate din numărul membrilor fiecărei secții și întotdeauna cu un număr de membri fără soț. Plenul Tribunalului Suprem este prezidat de președintele Tribunalului Suprem, iar în caz de împiedicare, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de acesta.
În vederea emiterii deciziilor de îndrumare, Tribunalul Suprem se întrunește, în plenul sau, cel puțin o dată la 3 luni. În ședințele prevăzute în alineatul precedent pun concluzii ministrul justiției și procurorul general.
Secțiile Tribunalului Suprem judeca în complet format din 3 judecători. Recursul extraordinar declarat împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem se judeca în complet format din 7 judecători, desemnați de președinte, alții decît cei care au dat hotărîrea. Recursul împotriva hotărîrilor pronunțate de secțiile Tribunalului Suprem în prima instanța se judeca, de asemenea, de un complet format din 7 judecători, desemnați în modul arătat în alineatul 2. Recursul extraordinar exercitat împotriva hotărîrilor pronunțate potrivit alineatului 3 este de competența plenului Tribunalului Suprem. Cînd inculpatul este militar, judecătorii care intră în compunerea completului de judecată trebuie să aibă cel puțin gradul inculpatului. În cazul în care judecata se face în plen sau de către completele prevăzute în alineatele 2 și 3, acestea se constituie cu judecători ai secției militare, alții decît cei care au pronunțat hotărîrea, precum și cu numărul necesar de judecători de la celelalte secții ale Tribunalului Suprem.
Președintele Tribunalului Suprem prezintă Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, Consiliului de Stat, dări de seama cu privire la activitatea Tribunalului Suprem. Președintele Tribunalului Suprem poate face Consiliului de Stat propuneri cu caracter legislativ; de asemenea, poate sesiza Consiliul de Stat spre a se da legilor în vigoare interpretare general obligatorie.
Deciziile de îndrumare ale plenului Tribunalului Suprem sînt supuse controlului Marii Adunări Naționale, iar în intervalul dintre sesiuni, controlului Consiliului de Stat.
Președinții tribunalelor județene și cel al Tribunalului municipiului București, judecătorii acestor tribunale, precum și judecătorii de la judecătorii, sînt aleși și revocați de consiliile populare județene sau, după caz, de Consiliul Popular al municipiului București, la propunerea Ministerului Justiției. Pentru ocuparea posturilor devenite vacante la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se vor face alegeri parțiale, în prima sesiune a consiliului popular județean sau a Consiliului Popular al municipiului București, ce urmează a se tine după declararea vacantei. Alegerile prevăzute în alin. 1 și 2 se fac pe durata mandatului consiliului popular. Cei aleși funcționează pînă la efectuarea unor noi alegeri de presedinti și judecători.
Numărul judecătorilor la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii se stabilește de Ministerul Justiției.
Poate fi judecător persoana care
este cetățean român și are capacitate de exercițiu
este doctor sau licențiat în drept
nu a fost condamnat penal și se bucura de o reputație nestirbita. La instanțele din unitățile administrativ-teritoriale locuite și de populație de alta naționalitate decît cea română vor funcționa și judecători care cunosc și limba acelei populații.
Pentru a putea fi ales judecător la judecătorie candidatul va trebui sa îndeplinească condițiile prevăzute de art. 44 și sa fi fost declarat reușit la examenul de capacitate prevăzut de lege sau să aibă o vechime în munca juridică de cel puțin 5 ani ca lucrator în specialitate în Ministerul Justiției, procuror, consultant la Tribunalul Suprem, juristconsult, avocat, notar de stat, arbitru de stat sau consultant arbitral, membru al personalului didactic din învățămîntul juridic superior, redactor la o revista juridică sau la o editura cu specific juridic, lucrator de specialitate juridică la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Republicii Socialiste România, Institutul de Criminalistica, laboratoarele de expertiza criminalistica sau în unele direcții, secții sau birouri cu atribuții speciale de legislație sau studii juridice. Procurorii care au promovat examenul de capacitate în aceasta calitate pot fi aleși judecători fără a mai fi obligați de a promova examenul de capacitate ca judecător.
Pentru a fi ales sau desemnat într-una din funcțiile judecătorești superioare aceleia de judecător de judecătorie, se cere o vechime în munca de judecător de 5 ani pentru vicepreședintele de judecătorie, 7 ani pentru președintele de judecătorie, 8 ani pentru judecător de tribunal județean, 9 ani pentru președinte de secție la tribunalul județean și vicepreședinte de tribunal județean și 10 ani pentru președinte de tribunal județean. Activitatea ca judecător stagiar se socotește în calculul vechimii prevăzute în alineatul precedent. Cei care au prestat efectiv o munca juridică din cele enumerate la art. 45 vor putea fie aleși sau desemnați în funcțiile arătate în alineatul 1, dacă au în aceasta munca vechimea prevăzută în acel alineat sporită cu 3 ani.
Repartizarea judecătorilor aleși pentru judecătorii, la instanțele ce funcționează în cuprinsul județului sau al municipiului București, în care s-a făcut alegerea se face de Ministerul Justiției.
Vicepreședinții, președinții de secții și judecătorii inspectori de la tribunalele județene sau Tribunalul municipiului București sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru aceste instanțe. Președinții și vicepreședinții de judecătorii sînt desemnați de Ministerul Justiției dintre judecătorii aleși pentru judecătorii. La desemnarea în funcțiile prevăzute în alineatele precedente se au în vedere condițiile de vechime cerute de art. 46 din prezenta lege, precum și titlurile și activitatea științifică desfășurată.
Președintele tribunalului județean și cel al tribunalului municipiului București prezintă anual, în sesiunile consiliului popular județean sau al municipiului București, dări de seama cu privire la starea legalității din cuprinsul județului sau al municipiului București.
Pînă la stabilirea procedurii de alegere a judecătorilor de la tribunalele militare, președinții, vicepreședinții, președinții de secții și judecătorii de la aceste instanțe se numesc de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate. Numărul judecătorilor tribunalelor militare se stabilește de Ministerul Justiției cu acordul Ministerului Forțelor Armate. Condițiile prevăzute de art. 44, 45 și 46 sînt aplicabile în mod corespunzător și judecătorilor militari.
La judecătorii și tribunalele militare de mari unități pot funcționa judecători stagiari, numiți de Ministerul Justiției. Condițiile pentru numirea judecătorilor stagiari sînt cele prevăzute în art. 44. La numirea judecătorilor stagiari se vor avea în vedere și notele obținute în facultate. Pentru judecătorii stagiari de la tribunalele militare, numirea se face cu acordul Ministerului Forțelor Armate.
Judecătorii stagiari efectuează un stagiu de 2 ani.
După 6 luni de funcționare efectivă judecătorii stagiari sînt examinati sub aspectul cunoștințelor dobîndite în vederea acordării dreptului de a exercita unele atribuții de judecată. Judecătorii stagiari de le judecătorii participa la activitatea de judecată numai în completele în care celălalt judecător este ales. Judecătorii stagiari de la tribunalele militare de mari unități participa la activitatea de judecată în complet constituit cu 2 asesori populari.
După împlinirea a 2 ani de stagiu, judecătorii stagiari sînt obligați să se prezinte la examenul de capacitate. Cei care au exercitat funcția de judecător stagiar timp de 2 ani, fără a fi depus examenul de capacitate, se pot prezenta la acest examen, dacă de la încetarea acestei funcții și pînă la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 3 ani.
Examenul de capacitate se tine în condițiile, la data și locul ce se stabilesc de Ministerul Justiției. Neprezentarea nejustificată la examenul de capacitate la prima sesiune sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calității de judecător stagiar.
În interes de serviciu, judecătorii pot fi delegați sau detasati, în condițiile codului muncii, la o alta judecătorie din cuprinsul aceluiași județ, de către președintele tribunalului județean, cu acordarea drepturilor legale cuvenite angajaților delegați sau detasati. Judecătorii de la judecătorii pot fi transferati în cadrul județului la cerere sau în interes de serviciu, în condițiile codului muncii, de Ministerul Justiției.
Ministerul Justiției poate propune consiliului popular județean eliberarea din funcție a judecătorilor în vederea alegerii lor în alt județ.
Judecătorii sînt obligați sa îndeplinească îndatoririle de serviciu, respectînd cu strictețe dispozițiile legii și sa lupte pentru apărarea și întărirea legalității socialiste. Ei sînt datori ca atît în activitatea de serviciu cît și în relațiile sociale sa dea dovadă de o comportare corecta și demna, compatibila cu prestigiul pe care trebuie să-l aibă cel ce îndeplinește aceasta funcție. Săvîrșirea unor fapte penale ori a altor fapte nedemne care aduc atingere reputației de judecător, atrage pierderea dreptului de a mai îndeplini aceasta funcție.
Judecătorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportări ce dauneaza interesului serviciului ori prestigiului justiției.
Sancțiunile ce se aplică pentru abaterile disciplinare sînt
observatia
mustrarea
mustrarea cu avertisment
desfacerea contractului de muncă, în cazul abaterilor grave, pentru judecătorii stagiari; desarcinarea din funcție pentru judecătorii militari. Pentru abateri grave, la cererea consiliului disciplinar, Ministerul Justiției poate propune consiliului popular județean revocarea din funcția de judecător de judecătorie sau de tribunal județean. În cazul judecătorilor de la Tribunalul Suprem, revocarea este propusă Marii Adunări Naționale sau, după caz, Consiliului de Stat, de către președintele acestui tribunal.
Acțiunea disciplinară se exercita de ministrul justiției, de președintele tribunalului județean sau președintele tribunalului militar teritorial, ori de președintele Tribunalului Suprem, după caz, pe baza unor cercetări prealabile, după ascultarea obligatorie a judecătorului de către cei care au efectuat cercetarea. Dacă acțiunea disciplinară se exercita de președintele tribunalului județean ori de președintele tribunalului militar teritorial, aceștia vor înștiința și Ministerul Justiției. În cazul abaterilor grave, săvîrșite de judecătorii de la judecătorii, tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și tribunalele militare, ministrul justiției poate dispune suspendarea acestora pînă la soluționarea acțiunii disciplinare. În ce privește judecătorii Tribunalului Suprem care au savirsit abateri grave, suspendarea se poate dispune de Consiliul de Stat, la propunerea președintelui Tribunalului Suprem. În caz de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva judecătorilor, aceștia vor fi suspendați din funcție pînă la terminarea definitivă a procesului penal.
Abaterile disciplinare se judeca de consilii disciplinare formate din 3 judecători, desemnați de președintele instanței respective, și care funcționează
pe lîngă tribunalele județene și Tribunalul municipiului București, pentru judecătorii de la judecătorii
pe lîngă tribunalele militare teritoriale, pentru judecătorii de la tribunalele militare de mari unități
pe lîngă Tribunalul Suprem pentru ceilalți judecători. Sesizarea consiliului disciplinar se face în termen de 30 de zile de la data cînd cel ce a dispus cercetarea judecătorului a luat cunoștința de rezultatul cercetărilor dar nu mai tirziu de un an de la data săvîrșirii abaterii. Sancțiunile se comunică în scris celui sancționat precum și organului care a exercitat acțiunea disciplinară. În cazul acțiunii exercitate de președintele tribunalului județean ori de președintele tribunalului militar teritorial, sancțiunea se comunică și Ministerului Justiției.
Contestațiile împotriva deciziilor data de consiliile prevăzute de art. 62 lit. a și b se judeca de către consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem. Contestațiile împotriva deciziilor date de consiliul prevăzut de art. 62 lit. c se judeca de consiliul disciplinar de pe lîngă Tribunalul Suprem, format din 5 membrii, alții decît cei ce au pronunțat prima decizie. Termenul în care se poate introduce contestația este de 10 zile de la primirea comunicării.
Reabilitarea operează de drept în cazul sancțiunilor prevăzute de art. 60 lit. a, b și c, dacă, în decurs de un an, cel sancționat nu mai săvîrșește o alta abatere disciplinară.
Calitatea de judecător încetează prin: a) expirarea mandatului, revocarea sau eliberarea din funcție, pentru cei aleși
demisie, transferarea în alta funcție sau desfacerea contractului de muncă, în condițiile legii, pentru judecătorii stagiari, desarcinarea din funcție pentru judecătorii militari. Eliberarea din funcție se face și la cererea judecătorului, pentru motive temeinice.
Eliberarea din funcție a judecătorilor se face în aceleași condiții în care aceștia au fost aleși.
Asesor popular poate fi orice persoană care este cetățean român, are vîrsta de 23 ani împliniți, nu a fost condamnat penal, are capacitatea de exercițiu, este absolvent al școlii generale și se bucura de o reputație nestirbita.
Asesorii populari pentru tribunalele județene, tribunalul municipiului București și pentru judecătorii se aleg de către consiliile populare județene ori, după caz, de consiliul popular al municipiului București, pe termen de 4 ani. Ei pot fi revocați în aceleași condiții în care au fost aleși. Numărul asesorilor populari, pentru fiecare tribunal județean și judecătorie, precum și pentru Tribunalul municipiului București, se stabilește de Ministerul Justiției. Drepturile bănești ale asesorilor populari, pe timpul cît funcționează la tribunalele județene, Tribunalul municipiului București și judecătorii, se stabilesc prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. Pînă la stabilirea procedurii de alegere a asesorilor populari de la instanțele militare, aceștia se numesc, pe termen de un an, de către ministrul forțelor armate. Ei pot fi revocați în aceleași condiții în care au fost numiți. Numărul asesorilor populari pentru fiecare tribunal militar se stabilește de Ministerul Justiției, cu acordul Ministerului Forțelor Armate.
Asesorii populari își păstrează locul și funcția în producție pe timpul cît își exercită mandatul.
Dispozițiile legale privind îndeplinirea atribuțiilor de judecată se aplică și asesorilor populari.
Președintele tribunalului județean, al Tribunalului municipiului București sau judecătorii delegați de aceștia verifica, la locurile de deținere, legalitatea deținerii și modul de executare a pedepselor privative de libertate. Persoanele prevăzute în alineatul precedent verifica de asemenea, legalitatea internării în instituțiile sanitare a bolnavilor mintali periculosi. Președintele sau judecătorul delegat are acces deplin la locurile de detenție preventivă, de executare a pedepselor, la locurile de muncă ale condamnaților, la locurile de executare a măsurilor educative aplicate minorilor, precum și la instituțiile sanitare în care sînt internati bolnavi mintali periculosi pe baza hotărîrilor judecătorești. Dispozițiile alineatelor precedente se aplica, în mod corespunzător, și președintelui tribunalului militar teritorial sau judecătorului delegat de acesta, în ceea ce privește unitățile militare disciplinare.
Președintele sau judecătorul delegat examinează ordinele, instrucțiunile, dispozițiile și alte acte referitoare la legalitatea deținerii sau internării, dosarele personale și orice alte lucrări în legătură cu situația arestatilor preventiv, a condamnaților sau a internatilor. Președintele sau judecătorul delegat examinează cererile sau reclamațiile verbale ale arestatilor preventiv, ale condamnaților sau ale internatilor, putindu-i asculta fără prezenta altor persoane. Dacă constata cazuri de deținere sau internare ilegala ori alte cazuri de nerespectare a legii, sesizează organele competente pentru luarea măsurilor necesare.