Înapoi la Legislație

Legea nr. 571/2003 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Actualizat în sistemul nostru la
11 septembrie 2026
Emitent
DE DATORII DE MARI DIMENSIUNI ȘI CU REGULARITATE; ... D) STATUL VIZAT POATE SĂ GARANTEZE CĂ O ASEMENEA ENTITATE PUBLICĂ NU VA EXERCITA O RĂSCUMPĂRARE ÎNAINTE DE TERMEN, ÎN CAZUL CLAUZELOR DE REÎNTREGIRE A SUMEI BRUTE. ... ------------- ART. 124^16 A FOST INTRODUS DE PCT. 79 AL ART. I DIN LEGEA
Articole
529

Pe scurt

Legea nr. 571/2003: LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal (actualizată până la data de 1 iulie 2014*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Cine l-a emis?
DE DATORII DE MARI DIMENSIUNI ȘI CU REGULARITATE; ... D) STATUL VIZAT POATE SĂ GARANTEZE CĂ O ASEMENEA ENTITATE PUBLICĂ NU VA EXERCITA O RĂSCUMPĂRARE ÎNAINTE DE TERMEN, ÎN CAZUL CLAUZELOR DE REÎNTREGIRE A SUMEI BRUTE. ... ------------- ART. 124^16 A FOST INTRODUS DE PCT. 79 AL ART. I DIN LEGEA
Câte articole are?
529 articole.
Cuprins

LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 (*actualizată*) privind Codul fiscal (actualizată până la data de 1 iulie 2014*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 71

(1)

Veniturile din activități agricole cuprind veniturile obținute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din:

Art. 75

(1)

Veniturile din premii cuprind veniturile din concursuri, altele decât cele prevăzute la art. 42, precum și cele din promovarea produselor/serviciilor ca urmare a practicilor comerciale.

Art. 76

Venitul net este diferența dintre venitul din premii sau din jocuri de noroc și suma reprezentând venit neimpozabil.

Art. 77

(1)

Veniturile sub formă de premii se impun, prin reținerea la sursă, cu o cotă de 16% aplicată asupra venitului net realizat din fiecare premiu.

Art. 77^1

(1)

La transferul dreptului de proprietate și al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcțiilor de orice fel și a terenurilor aferente acestora, precum și asupra terenurilor de orice fel fără construcții, contribuabilii datorează un impozit care se calculează astfel

a)

pentru construcțiile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum și pentru terenurile de orice fel fără construcții, dobândite într-un termen de până la 3 ani inclusiv

—

3% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv

—

peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv

b)

pentru imobilele descrise la lit. a), dobândite la o dată mai mare de 3 ani

—

2% până la valoarea de 200.000 lei inclusiv

—

peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depășește 200.000 lei inclusiv.

(2)

Impozitul prevăzut la alin. (1) nu se datorează în următoarele cazuri

a)

la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor și construcțiilor de orice fel, prin reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul legilor speciale

b)

la dobândirea dreptului de proprietate cu titlul de donație între rude și afini până la gradul al III-lea inclusiv, precum și între soți.

(3)

Pentru transmisiunea dreptului de proprietate și a dezmembrămintelor acestuia cu titlul de moștenire nu se datorează impozitul prevăzut la alin. (1), dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în termen de 2 ani de la data decesului autorului succesiunii. În cazul nefinalizării procedurii succesorale în termenul prevăzut mai sus, moștenitorii datorează un impozit de 1% calculat la valoarea masei succesorale.

(4)

Impozitul prevăzut la alin. (1) și (3) se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate sau dezmembrămintele sale. În cazul în care valoarea declarată este inferioară valorii orientative stabilite prin expertiza întocmită de camera notarilor publici, impozitul se va calcula la nivelul valorii stabilite prin expertiză, cu excepția tranzacțiilor încheiate între rude ori afini până la gradul al II-lea inclusiv, precum și între soți, caz în care impozitul se calculează la valoarea declarată de părți în actul prin care se transferă dreptul de proprietate.

Art. 77^2

În cazul în care, după autentificarea actului sau întocmirea încheierii de finalizare în procedura succesorală de către notarul public, se constată erori sau omisiuni în calcularea și încasarea impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) și (3), notarul public va comunica organului fiscal competent această situație, cu motivarea cauzelor care au determinat eroarea sau omisiunea. Organele fiscale competente vor emite decizii de impunere pentru contribuabilii desemnați la art. 77^1 alin. (1) și (3), în vederea încasării impozitului. Răspunderea notarului public pentru neîncasarea sau calcularea eronată a impozitului prevăzut la art. 77^1 alin. (1) și (3) este angajată numai în cazul în care se dovedește că neîncasarea integrală sau parțială este imputabilă notarului public care, cu intenție, nu și-a îndeplinit această obligație.

Art. 77^3

Notarii publici au obligația să depună semestrial la organul fiscal teritorial o declarație informativă privind transferurile de proprietăți imobiliare, cuprinzând următoarele elemente pentru fiecare tranzacție

a)

părțile contractante

b)

valoarea înscrisă în documentul de transfer

c)

impozitul pe venitul din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal

d)

taxele notariale aferente transferului.

Art. 78

(1)

În această categorie se includ, însă nu sunt limitate, următoarele venituri

a)

prime de asigurări suportate de o persoană fizică independentă sau de orice altă entitate, în cadrul unei activități pentru o persoană fizică în legătură cu care suportatorul nu are o relație generatoare de venituri din salarii, potrivit cap. III din prezentul titlu

b)

câștiguri primite de la societățile de asigurări, ca urmare a contractului de asigurare încheiat între părți cu ocazia tragerilor de amortizare

c)

venituri, sub forma diferențelor de preț pentru anumite bunuri, servicii și alte drepturi, primite de persoanele fizice pensionari, foști salariați, potrivit clauzelor contractului de muncă sau în baza unor legi speciale

Art. 80

(1)

Venitul net anual impozabil se stabilește pe fiecare sursă din categoriile de venituri menționate la art. 41 lit. a), c) și f) prin deducerea din venitul net anual a pierderilor fiscale reportate.

Art. 80^1

(1)

Câștigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise, se determină ca diferență între câștigul net anual și pierderile reportate din anii fiscali anteriori. (2) Pierderea netă anuală din transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise, stabilită prin declarația privind venitul realizat, se recuperează din câștigurile nete anuale obținute în următorii 7 ani fiscali consecutivi.

(3)

Regulile de reportare a pierderilor sunt următoarele

a)

reportul se efectuează cronologic, în funcție de vechimea pierderii, în următorii 7 ani consecutivi

b)

dreptul la report este personal și netransmisibil

c)

pierderea reportată, necompensată după expirarea perioadei prevăzute la lit. a), reprezintă pierdere definitivă a contribuabilului.

(4)

Pierderile nete anuale din transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise provenind din străinătate se reportează și se compensează cu veniturile de aceeași natură și sursă, realizate în străinătate, pe fiecare țară, înregistrate în următorii 7 ani fiscali.

Art. 81

(1)

Contribuabilii, precum și asociațiile fără personalitate juridică, care încep o activitate în cursul anului fiscal sunt obligați să depună la organul fiscal competent o declarație referitoare la veniturile și cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, în termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepție de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizează venituri pentru care impozitul se percepe prin reținere la sursă.

(2)

Contribuabilii care obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor din patrimoniul personal, altele decât veniturile din arendare pentru care impunerea este finală, au obligația să depună o declarație privind venitul estimat/norma de venit, în termen de 15 zile de la încheierea contractului între părți. Declarația privind venitul estimat/norma de venit se depune odată cu înregistrarea la organul fiscal a contractului încheiat între părți. Contribuabilii care obțin venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniul personal au obligația înregistrării contractului încheiat între părți, precum și a modificărilor survenite ulterior, în termen de 15 zile de la încheierea/producerea modificării acestuia, la organul fiscal competent.

Art. 82

(1)

Contribuabilii care realizează venituri din activități independente, cedarea folosinței bunurilor, activități agricole impuse în sistem real, prevăzute la art. 71 alin. (5), precum și din silvicultură și piscicultură, cu excepția veniturilor din arendare, sunt obligați să efectueze în cursul anului plăți anticipate cu titlu de impozit, exceptându-se cazul veniturilor pentru care plățile anticipate se stabilesc prin reținere la sursă.

Art. 85

Venitul net obținut din exploatarea bunurilor și drepturilor de orice fel, deținute în comun, este considerat ca fiind obținut de proprietari, uzufructuari sau de alți deținători legali, înscriși într-un document oficial, și se atribuie proporțional cu cotele-părți pe care aceștia le dețin în acea proprietate sau în mod egal, în situația în care acestea nu se cunosc.

Art. 87

(1)

Persoanele fizice nerezidente, care desfășoară o activitate independentă, prin intermediul unui sediu permanent în România, sunt impozitate, potrivit prezentului titlu, la venitul net anual impozabil din activitatea independentă, ce este atribuibil sediului permanent.

(2)

Venitul net dintr-o activitate independentă ce este atribuibil unui sediu permanent se determină conform art. 48, în următoarele condiții

a)

în veniturile impozabile se includ numai veniturile ce sunt atribuibile sediului permanent

b)

în cheltuielile deductibile se includ numai cheltuielile aferente realizării acestor venituri.

Art. 88

Persoanele fizice nerezidente care desfășoară activități dependente în România sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu.

Art. 88^1

(1)

Persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European beneficiază de aceleași deduceri ca și persoana fizică rezidentă la stabilirea bazei de calcul pentru veniturile impozabile obținute din România. Baza de calcul se determină după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de natura acestuia, potrivit prezentului titlu.

(2)

Deducerile prevăzute la alin. (1) se acordă în limita stabilită prin legislația română în vigoare pentru persoana fizică rezidentă, dacă persoana fizică rezidentă într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-un stat din Spațiul Economic European prezintă documente justificative și dacă acestea nu sunt deduse în statul de rezidență al persoanei fizice.

(3)

Prevederile alin. (1) și (2) nu se aplică persoanelor fizice rezidente într-un stat din Spațiul Economic European, altul decât un stat membru al Uniunii Europene, cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.

Art. 89

(1)

Persoanele fizice nerezidente, care obțin alte venituri decât cele prevăzute la art. 87, 88 și la titlul V, datorează impozit potrivit reglementărilor prezentului titlu.

(2)

Veniturile supuse impunerii, din categoriile prevăzute la alin. (1), se determină pe fiecare sursă, potrivit regulilor specifice fiecărei categorii de venit, impozitul fiind final.

(3)

Cu excepția plății impozitului pe venit prin reținere la sursă, contribuabilii persoane fizice nerezidente, care realizează venituri din România, potrivit prezentului titlu, au obligația să declare și să plătească impozitul corespunzător fiecărei surse de venit, direct sau printr-un împuternicit, conform Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 90

(1)

Persoanele fizice prevăzute la art. 40 alin. (1) lit. a) și cele care îndeplinesc condiția prevăzută la art. 40 alin. (2) datorează impozit pentru veniturile obținute din străinătate.

Art. 93

(1)

Plătitorii de venituri, cu regim de reținere la sursă a impozitelor, sunt obligați să calculeze, să rețină, să vireze și să declare impozitul reținut la sursă, până la termenul de virare a acestuia inclusiv, cu excepțiile prevăzute în prezentul titlu.

(2)

Plătitorii de venituri, cu regim de reținere la sursă a impozitelor, au obligația să depună o declarație privind calcularea și reținerea impozitului pentru fiecare beneficiar de venit la organul fiscal competent, până în ultima zi a lunii februarie inclusiv a anului curent pentru anul expirat.

Art. 94

(1)

Scutirile de la plata impozitului pe venit prevăzute în actele normative privind unele măsuri de protecție ca urmare a concedierilor colective, pentru personalul disponibilizat, rămân valabile până la data expirării lor.

(2)

Pierderile înregistrate în perioada de scutire de contribuabili nu se compensează cu veniturile obținute din celelalte categorii de venituri în anii respectivi și nu se reportează, reprezentând pierderi definitive ale contribuabililor.

(3)

Prevederile privind îndeplinirea condiției prevăzute la art. 40 alin. (2) se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004.

(4)

Prevederile art. 49 alin. (2^1), art. 50 alin. (1) lit. a) și alin. (2) lit. a) se vor aplica în mod corespunzător începând cu 1 iulie 2010.

Art. 95

(1)

Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat în anul fiscal 2006 se va elabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin ordin al ministrului finanțelor publice.

(2)

Pentru definitivarea impozitului aferent venitului realizat într-un an fiscal se va elabora formularistica necesară, ce va fi aprobată prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

Art. 96

Abrogat.

Art. 97

Abrogat.

Art. 98

Abrogat.

Art. 103

Abrogat.

Art. 104

Abrogat.

Art. 105

Abrogat.

Art. 106

Abrogat.

Art. 107

Abrogat.

Art. 107^1

Abrogat.

Art. 108

Abrogat.

Art. 109

Abrogat.

Art. 110

Abrogat.

Art. 111

Abrogat.

Art. 112

Abrogat.

Art. 112^1

În sensul prezentului titlu, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent

a)

realizează venituri, altele decât cele prevăzute la art. 112^2 alin. (6); a^1) realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale

Art. 112^2

(1)

Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.

(2)

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 112^1.

(3)

Pentru anul 2013, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 112^1 sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu 1 februarie 2013, urmând a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 25 martie 2013 inclusiv. Până la acest termen se va depune și declarația privind impozitul pe profit datorat pentru profitul impozabil obținut în perioada 1 ianuarie 2013-31 ianuarie 2013, prin excepție de la prevederile art. 34 și 35.

(4)

O persoană juridică română care este nou-înființată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiția prevăzută la art. 112^1 lit. d) este îndeplinită la data înregistrării la registrul comerțului.

(4^1)

Prin excepție de la prevederile alin. (4), persoana juridică română nou-înființată care, începând cu data înregistrării în registrul comerțului, intenționează să desfășoare activitățile prevăzute la alin. (6) nu intră sub incidența prezentului titlu.

Art. 112^3

Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microîntreprinderilor, se aplică asupra veniturilor din orice sursă, cu excepția celor prevăzute la art. 112^7.

Art. 112^4

(1)

Anul fiscal al unei microîntreprinderi este anul calendaristic.

(2)

În cazul unei microîntreprinderi care se înființează sau își încetează existența, anul fiscal este perioada din anul calendaristic în care persoana juridică a existat.

Art. 112^5

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3%.

Art. 112^6

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit. Calculul și plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre limitele prevăzute în prezentul articol, luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferența dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârșitul perioadei de raportare și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

Art. 112^7

(1)

Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad

a)

veniturile aferente costurilor stocurilor de produse

b)

veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție

c)

veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale

d)

veniturile din subvenții

Art. 112^8

(1)

Persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit comunică organelor fiscale teritoriale aplicarea sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului pentru care se plătește impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

(2)

Persoanele juridice care se înființează în cursul unui an fiscal înscriu mențiunea în cererea de înregistrare la registrul comerțului.

(3)

În cazul în care, în cursul anului fiscal, una dintre condițiile impuse nu mai este îndeplinită, microîntreprinderea comunică organelor fiscale teritoriale ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 31 ianuarie inclusiv a anului fiscal respectiv. (4) Microîntreprinderile care intră sub incidența prevederilor art. 112^6 comunică organelor fiscale teritoriale ieșirea din sistemul de impunere pe veniturile microîntreprinderilor, în cursul anului respectiv, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală.

Art. 112^9

(1)

Calculul și plata impozitului pe veniturile microîntreprinderilor se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

(2)

Microîntreprinderile au obligația de a depune, până la termenul de plată a impozitului, declarația de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

(3)

Obligația fiscală reglementată de prezentul titlu reprezintă venit al bugetului de stat.

Art. 112^10

În cazul unei asocieri fără personalitate juridică între o microîntreprindere și o persoană fizică, rezidentă sau nerezidentă, microîntreprinderea are obligația de a calcula, reține, declara și plăti la bugetul de stat impozitul stabilit prin aplicarea cotei de 3% la veniturile ce revin acesteia din asociere, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul.

Art. 112^11

Microîntreprinderile sunt obligate să țină evidența amortizării fiscale, conform art. 24 al titlului II.

Articolele următoare · 120 din 529