LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Legea bugetară anuală prevede și autorizează, pentru anul bugetar, veniturile și cheltuielile bugetare, precum și reglementări specifice exercițiului bugetar.
Sumele aprobate, la partea de cheltuieli, sub forma creditelor de angajament și creditelor bugetare, în cadrul cărora se angajează, se ordonanțează și se efectuează plăți, reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite.
Angajarea cheltuielilor din bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se face numai în limita creditelor de angajament și în scopurile pentru care au fost aprobate.
Angajarea cheltuielilor peste creditele de angajament și utilizarea creditelor bugetare în alte scopuri decât cele aprobate atrag răspunderea celor vinovați, în condițiile legii.
Pentru acțiunile anuale și multianuale se înscriu în buget, distinct, creditele de angajament și creditele bugetare.
În vederea realizării acțiunilor anuale și multianuale, ordonatorii de credite încheie angajamente legale, în limita creditelor de angajament aprobate prin buget pentru anul bugetar respectiv. Legile bugetare anuale
În cadrul legilor bugetare anuale se includ următoarele
legea bugetului de stat, legea de rectificare a bugetului de stat
legea bugetului asigurărilor sociale de stat, legea de rectificare a bugetului asigurărilor sociale de stat. Legile de rectificare
Legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar prin legi de rectificare, elaborate cel mai târziu până la data de 30 noiembrie. Legilor de rectificare li se vor aplica aceleași proceduri ca și legilor bugetare anuale inițiale, cu excepția termenelor din calendarul bugetar.
Legile de rectificare bugetară sunt elaborate cu respectarea regulilor și a condițiilor prevăzute de Legea nr. 69/2010.
Prin excepție de la prevederile alin. (2) , în cazul înrăutățirii semnificative a prognozei indicatorilor macroeconomici poate fi promovată o rectificare bugetară în primul semestru al anului. Legile privind contul general anual de execuție
Rezultatele fiecărui exercițiu bugetar se aproba prin: a) legea privind contul general anual de execuție a bugetului de stat
legea privind contul general anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat. Deficitul bugetar calculat conform Sistemului european de conturi
Deficitul bugetar calculat conform Sistemului european de conturi se raportează potrivit metodologiei europene de către instituțiile abilitate în acest scop.
Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte. Principiul publicității
Sistemul bugetar este deschis și transparent, acestea realizându-se prin: a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora
dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuție a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora
publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor și conturilor anuale de execuție a acestora
mijloacele de informare în masa, pentru difuzarea informațiilor asupra conținutului bugetului, exceptând informațiile și documentele nepublicabile, prevăzute de lege. Principiul unității
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice.
Este interzisă elaborarea de acte normative prin care se creează cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar, cu excepția prevederilor art. 67 .
În cazul în care, prin acte normative la nivel de lege, se aprobă ca instituțiile publice prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. a) să obțină venituri proprii, acestea vor fi considerate instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz. Principiul anualității
Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercițiului bugetar.
Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv. Principiul specializării bugetare
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aproba în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare. Principiul unității monetare
Toate operațiunile bugetare se exprima în moneda națională. Reguli privind cheltuielile bugetare
Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.
Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuiala. (3) Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanța și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare. Contribuția României la bugetul Uniunii Europene
Cheltuielile bugetare reprezentând contribuția României la bugetul Uniunii Europene se cuprind în bugetul de stat, la valoarea stabilită potrivit reglementărilor Uniunii Europene. Limite privind micșorarea veniturilor și majorarea cheltuielilor bugetare
În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fișă financiară, care va respecta condițiile prevăzute de Legea nr. 69/2010 . În această fișă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere
schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii 4 ani
estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor
măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influența deficitul bugetar.
În cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, fișa financiară prevăzută la alin. (1) , în termen de 45 de zile de la data primirii solicitării.
După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative/măsuri/politici numai în condițiile prevederilor alin. (1) , dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exercițiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.
Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului și bugetele instituțiilor publice se aproba astfel
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat și bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege
bugetele instituțiilor publice autonome, de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale
bugetele centralizate ale instituțiilor publice finanțate parțial de la bugetele prevăzute la lit. a) , prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, detaliate la nivel de capitol și de titluri de cheltuieli; aprobarea bugetelor pe instituții și detalierea acestora la nivel de subcapitol și paragraf, precum și la nivel de articol și alineat se realizează de ordonatorul principal de credite, în termenul prevăzut la alin. (2)
bugetele instituțiilor publice finanțate integral din bugetele prevăzute la lit. a) , de către ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora
bugetele instituțiilor publice care se finanțează integral din venituri proprii, de către organul de conducere al instituției publice și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior
bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.
Bugetele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se aproba în termen de 15 zile de la data publicării legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Rolul Parlamentului
Parlamentul adopta legile bugetare anuale și legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgență.
Parlamentul va lua în dezbatere numai amendamentele prin care se propun modificări sau completări la proiectul legii bugetare anuale și la anexele la acesta, la creditele bugetare și/sau de angajament prezentate de Guvern în structura prevăzută de art. 36 alin. (1) .
În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determina majorarea nivelului deficitului bugetar.
Modificarea creditelor bugetare și/sau de angajament, ca urmare a amendamentelor propuse potrivit prevederilor alin. (2^1) , se face numai prin redistribuiri de sume între subdiviziuni ale clasificației bugetare.
Parlamentul adopta legile contului general anual de execuție. Rolul Guvernului
Guvernul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice și prioritățile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament.
Guvernul asigura
elaborarea raportului privind situația macroeconomică pentru anul bugetar respectiv și proiecția acesteia în următorii 3 ani
elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limita prevăzut de prezenta lege
exercitarea conducerii generale a activității executive în domeniul finanțelor publice, scop în care examinează periodic execuția bugetară și stabilește măsuri pentru menținerea sau îmbunătățirea echilibrului bugetar, după caz
supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare și a contului general anual de execuție
utilizarea fondului de rezerva bugetară și a fondului de intervenție la dispoziția sa, pe baza de hotărâri. Rolul Ministerului Finanțelor Publice
În domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții
coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție
dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare; b^1) elaborează previziuni bugetare bazate pe previziunile macroeconomice elaborate și comunicate de către Comisia Națională de Prognoză; b^2) în momentul înscrierii candidaților la concursul pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, aceștia sunt obligați să facă dovada deținerii certificatului de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi. Atestarea se face gratuit, prin intermediul Școlii de Finanțe Publice și Vamă din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Modurile de dobândire și retragere a certificatului se stabilesc prin norme metodologice; b^3) dobândirea și menținerea certificatului de atestare reprezintă condiție specifică obligatorie pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, ordonatorii de credite având obligația modificării corespunzătoare a fișelor de post respective. La ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil ordonatorii de credite au obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute de prezenta lege
emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și forma de prezentare a acestora
emite norme metodologice, precizări și instrucțiuni prin care se stabilesc practicile și procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, activitățile de control intern și audit intern privind modul de gestionare a acestora, încheierea exercițiului bugetar anual, contabilizarea și raportarea acestuia
solicita rapoarte și informații oricăror instituții care gestionează fonduri publice
aproba clasificațiile bugetare, precum și modificările acestora
analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor
furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale
asigura monitorizarea execuției bugetare, iar în cazul în care se constata abateri ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situației
avizează, în faza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare
abrogată
blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite
dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externa acordată Guvernului României
colaborează cu Banca Națională a României la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar
prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Națională a României, informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe
participa, în numele statului, în țara și în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale și, împreună cu Banca Națională a României, în probleme financiare, valutare și de plăți
îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale. Categorii de ordonatori de credite
Ordonatorii de credite sunt de 3 categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari și ordonatori terțiari.
Ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome.
Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea/coordonarea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.
Ordonatorii de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarului general sau altor persoane împuternicite în acest scop, cu excepția conducătorului compartimentului financiar-contabil. Prin actul de delegare, ordonatorii de credite vor preciza competențele delegate și condițiile delegării acestora.
În cazurile prevăzute de legi speciale, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi. Rolul ordonatorilor de credite
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament și creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii principali de credite transmit bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale.
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele de angajament și bugetare aprobate, potrivit alin. (1) , pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii terțiari de credite angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate și utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1) , creditele de angajament și creditele bugetare după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora.
Fac excepție de la prevederile alin. (5) următoarele
cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile de personal care se regăsesc în structura altor subdiviziuni ale clasificației bugetare
cheltuielile acordate în bani, de natura asistenței sociale și asigurărilor sociale, precum și a contribuțiilor de asigurări sociale aferente, cheltuielile cu bursele acordate din fonduri publice, potrivit dispozițiilor legale în vigoare
cheltuielile cu datoria publică
cheltuielile care decurg din obligații internaționale
sumele alocate ordonatorilor principali de credite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, care vor fi repartizate integral.
Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a raportului semestrial privind situația economică și bugetară și a opiniei Consiliului Fiscal cu privire la acesta.
Ordonatorii de credite prevăzuți la alin. (1) și (3) au obligația de a fundamenta, justifica și utiliza, în condiții de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate, creditele bugetare repartizate din bugetele lor instituțiilor subordonate și altor beneficiari ai acestor fonduri.
Ordonatorii de credite au obligația de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de
angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare repartizate și aprobate potrivit prevederilor art. 21
realizarea veniturilor
angajarea și utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare
integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc
organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare
organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice
organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora
organizarea și ținerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.
Controlul financiar preventiv și auditul intern se exercita asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu. Controlul financiar preventiv propriu
Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana responsabilă cu efectuarea plății.
Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu și a controlului financiar preventiv delegat, după caz, potrivit dispozițiilor legale. Controlul financiar preventiv delegat
Controlul financiar preventiv delegat se exercita de Ministerul Finanțelor Publice, conform legislației în domeniu.
Legile bugetare cuprind
la venituri, estimările anului bugetar
la cheltuieli, creditele de angajament și creditele bugetare determinate de autorizările conținute în legi specifice, în structură funcțională și economică a acestora
deficitul sau excedentul bugetar, după caz
reglementări specifice exercițiului bugetar. Anexele legilor bugetare
Anexele legilor bugetare cuprind
sintezele bugetelor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)
bugetele ordonatorilor principali de credite și anexele la acestea
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și criteriile de repartizare a acestora
alte anexe specifice. Elaborarea bugetelor
Proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza
prognozelor indicatorilor macroeconomici și sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3 ani
politicilor fiscale și bugetare; b^1) legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevăzute la art. 18 din Legea nr. 69/2010
prevederilor memorandumurilor de finanțare, ale memorandumurilor de înțelegere sau ale altor acorduri internaționale cu organisme și instituții financiare internaționale, semnate și/sau ratificate
politicilor și strategiilor sectoriale, a priorităților stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite
propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite
programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficienta; programele sunt însoțite de estimarea anuala a performantelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acțiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este justificată
propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și de transferuri consolidabile pentru autoritățile administrației publice locale
posibilităților de finanțare a deficitului bugetar. Plăți restante
Ordonatorii de credite au obligația ca în execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să asigure achitarea plăților restante înregistrate la finele anului anterior, precum și a plăților restante rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăților restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuția anului curent, cu excepția angajamentelor noi pentru proiecte/ programe finanțate din fonduri externe nerambursabile. Gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele instituțiilor publice
În situația în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele instituțiilor publice prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. b) și c) în ultimii 2 ani anteriori anului curent este mai mic de 97% pe fiecare an, aceste instituții fundamentează veniturile proprii pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent anului curent. Obligațiile de plată înregistrate la nivelul unui an
Obligațiile de plată înregistrate la nivelul unui an trebuie să fie cel mult egale cu creditele bugetare aprobate, cu excepția serviciilor privind furnizarea de utilități și a drepturilor salariale la care obligațiile înregistrate pot depăși creditul bugetar, cu diferența dintre cheltuielile lunii decembrie a anului curent și cheltuielile lunii decembrie a anului precedent, precum și a altor cauze independente de voința ordonatorilor de credite. Consecințe ale neachitării arieratelor
În situația în care instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, înregistrează arierate la sfârșitul lunii anterioare lunii pentru care solicită efectuarea de plăți, unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să nu opereze plăți din conturile acestora, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum și pentru plata ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor și altor costuri aferente datoriei publice.
Măsura încetează la data la care instituțiile publice prevăzute la alin. (1) nu mai înregistrează arierate în contabilitate. Programe bugetare
Programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.
În scopul întăririi calității politicilor publice, Guvernul va aproba, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, metodologia de elaborare și execuție a programelor bugetare, prin care va preciza forma de prezentare a programelor bugetare, conținutul acestora și modalitatea de elaborare a indicatorilor de rezultat și/sau eficiență, precum și modul de monitorizare a execuției programelor bugetare. Structura bugetelor
Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare.
Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz.
Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.
Numărul maxim de posturi finanțat și fondul aferent salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. Numărul maxim de posturi aprobat prin legea bugetară anuală nu poate fi depășit.
Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și duratele de realizare a investițiilor.
Abrogat.
Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite și se aproba o data cu acestea. Fonduri la dispoziția Guvernului
În bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului.
Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.
Prin actele normative prevăzute la alin. (2) și (4) , Guvernul poate aproba introducerea în bugetele ordonatorilor principali de credite a acelor subdiviziuni ale clasificației bugetare necesare reflectării destinației sumelor alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, dacă acestea nu existau anterior actelor normative în cauză în bugetul aprobat ordonatorului principal de credite, cu reflectarea corespunzătoare în anexele la bugetul acestuia, și, după caz, să modifice Programul de investiții publice inclusiv prin introducerea de noi fișe de obiectiv/proiect/categorie de investiții.
Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiții finanțate parțial din împrumuturi externe, după caz.
Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamitați naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.
În cursul exercițiului bugetar Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, în funcție de necesitățile privind asigurarea sumelor pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale.
Secțiunea 1^1 Cadrul bugetar
Cadrul bugetar al României
Cadrul bugetar al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene respectă cerințele cadrului bugetar al Uniunii Europene, în vederea întăririi supravegherii bugetare la nivelul Uniunii și asigurării obligației prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și alte tratate privind Uniunea Europeană, ratificate de România, pentru a evita deficitele publice excesive. Planificarea bugetară
Planificarea bugetară elaborată de Ministerul Finanțelor Publice se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare.
Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei Europene și, după caz, cu cele ale altor organisme independente internaționale.
Diferențele semnificative față de previziunile Comisiei Europene sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei Europene. Publicarea previziunilor macroeconomice și bugetare
Ministerul Finanțelor Publice și Comisia Națională de Prognoză publică pe site, conform competențelor lor legale, previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate pentru planificarea bugetară. Evaluarea previziunilor macroeconomice și bugetare
Previziunile macroeconomice și bugetare utilizate pentru planificarea bugetară fac obiectul unor evaluări periodice, imparțiale și cuprinzătoare, bazate pe criterii obiective, inclusiv al unei evaluări ulterioare de către Consiliul Fiscal/organele abilitate în acest scop.
Consiliul Fiscal/Organele abilitate în acest scop publică rezultatele evaluărilor pe site-ul propriu al instituției.
Rezultatele acestei evaluări sunt luate în considerare, în mod adecvat, în viitoarele previziuni macroeconomice și bugetare. Cadrul bugetar pe termen mediu
Cadrul bugetar pe termen mediu constituie baza pentru elaborarea proiectului de buget anual.
Ministerul Finanțelor Publice motivează, în anexă separată la raportul la legea bugetară anuală, orice abatere a previziunilor și priorităților privind veniturile și cheltuielile care rezultă din cadrul bugetar pe termen mediu prevăzut la alin. (1) .
În caz de schimbare a Guvernului, noul Guvern, în cadrul mandatului său, poate actualiza cadrul bugetar pe termen mediu, pentru a ilustra noile sale priorități, și va evidenția diferențele față de cadrul bugetar pe termen mediu anterior.