LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanțele publice
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Veniturile și cheltuielile se includ în buget în totalitate, în sume brute.
Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, cu excepția donațiilor și sponsorizărilor, care au stabilite destinații distincte. Principiul publicității
Sistemul bugetar este deschis și transparent, acestea realizându-se prin: a) dezbaterea publică a proiectelor de buget, cu prilejul aprobării acestora
dezbaterea publică a conturilor generale anuale de execuție a bugetelor, cu prilejul aprobării acestora
publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a actelor normative de aprobare a bugetelor și conturilor anuale de execuție a acestora
mijloacele de informare în masa, pentru difuzarea informațiilor asupra conținutului bugetului, exceptând informațiile și documentele nepublicabile, prevăzute de lege. Principiul unității
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu într-un singur document, pentru a se asigura utilizarea eficientă și monitorizarea fondurilor publice.
Este interzisă elaborarea de acte normative prin care se creează cadrul legal pentru constituirea de venituri care pot fi utilizate în sistem extrabugetar, cu excepția prevederilor art. 67 .
În cazul în care, prin acte normative la nivel de lege, se aprobă ca instituțiile publice prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. a) să obțină venituri proprii, acestea vor fi considerate instituții publice finanțate din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz. Principiul anualității
Veniturile și cheltuielile bugetare sunt aprobate prin lege pe o perioada de un an, care corespunde exercițiului bugetar.
Toate operațiunile de încasări și plăți efectuate în cursul unui an bugetar în contul unui buget aparțin exercițiului corespunzător de execuție a bugetului respectiv. Principiul specializării bugetare
Veniturile și cheltuielile bugetare se înscriu și se aproba în buget pe surse de proveniență și, respectiv, pe categorii de cheltuieli, grupate după natura lor economică și destinația acestora, potrivit clasificației bugetare. Principiul unității monetare
Toate operațiunile bugetare se exprima în moneda națională. Reguli privind cheltuielile bugetare
Cheltuielile bugetare au destinație precisă și limitată și sunt determinate de autorizările conținute în legi specifice și în legile bugetare anuale.
Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) și nici angajată și efectuată din aceste bugete, dacă nu exista baza legală pentru respectiva cheltuiala. (3) Nici o cheltuiala din fonduri publice nu poate fi angajată, ordonanța și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii și nu are prevederi bugetare. Contribuția României la bugetul Uniunii Europene
Cheltuielile bugetare reprezentând contribuția României la bugetul Uniunii Europene se cuprind în bugetul de stat, la valoarea stabilită potrivit reglementărilor Uniunii Europene. Limite privind micșorarea veniturilor și majorarea cheltuielilor bugetare
În cazurile în care se fac propuneri de elaborare a unor proiecte de acte normative/măsuri/politici a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor aprobate prin buget, se va întocmi o fișă financiară, care va respecta condițiile prevăzute de Legea nr. 69/2010 . În această fișă se înscriu efectele financiare asupra bugetului general consolidat, care trebuie să aibă în vedere
schimbările anticipate în veniturile și cheltuielile bugetare pentru anul curent și următorii 4 ani
estimări privind eșalonarea creditelor bugetare și a creditelor de angajament, în cazul acțiunilor anuale și multianuale care conduc la majorarea cheltuielilor
măsurile avute în vedere pentru acoperirea majorării cheltuielilor sau a minusului de venituri pentru a nu influența deficitul bugetar.
În cazul propunerilor legislative, Guvernul va transmite Camerei Deputaților sau Senatului, după caz, fișa financiară prevăzută la alin. (1) , în termen de 45 de zile de la data primirii solicitării.
După depunerea proiectului legii bugetare anuale la Parlament pot fi aprobate acte normative/măsuri/politici numai în condițiile prevederilor alin. (1) , dar cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare, aferente exercițiului bugetar pentru care s-a elaborat bugetul.
Bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele instituțiilor publice autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetele fondurilor externe nerambursabile, bugetul trezoreriei statului și bugetele instituțiilor publice se aproba astfel
bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat și bugetele fondurilor externe nerambursabile, prin lege
bugetele instituțiilor publice autonome, de către organele abilitate în acest scop prin legi speciale
bugetele centralizate ale instituțiilor publice finanțate parțial de la bugetele prevăzute la lit. a) , prin lege, ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, detaliate la nivel de capitol și de titluri de cheltuieli; aprobarea bugetelor pe instituții și detalierea acestora la nivel de subcapitol și paragraf, precum și la nivel de articol și alineat se realizează de ordonatorul principal de credite, în termenul prevăzut la alin. (2)
bugetele instituțiilor publice finanțate integral din bugetele prevăzute la lit. a) , de către ordonatorul de credite ierarhic superior al acestora
bugetele instituțiilor publice care se finanțează integral din venituri proprii, de către organul de conducere al instituției publice și cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior
bugetul trezoreriei statului, prin hotărâre a Guvernului.
Bugetele prevăzute la alin. (1) lit. d) și e) se aproba în termen de 15 zile de la data publicării legii bugetare anuale sau a legii de rectificare în Monitorul Oficial al României, Partea I. Rolul Parlamentului
Parlamentul adopta legile bugetare anuale și legile de rectificare, elaborate de Guvern în contextul strategiei macroeconomice asumate de acesta.
În cazul în care legile bugetare anuale, depuse în termen legal, nu au fost adoptate de către Parlament până cel târziu la data de 15 decembrie a anului anterior anului la care se referă proiectul de buget, Guvernul va solicita Parlamentului aplicarea procedurii de urgență.
Parlamentul va lua în dezbatere numai amendamentele prin care se propun modificări sau completări la proiectul legii bugetare anuale și la anexele la acesta, la creditele bugetare și/sau de angajament prezentate de Guvern în structura prevăzută de art. 36 alin. (1) .
În timpul dezbaterilor nu pot fi aprobate amendamente la legile bugetare anuale, care determina majorarea nivelului deficitului bugetar.
Modificarea creditelor bugetare și/sau de angajament, ca urmare a amendamentelor propuse potrivit prevederilor alin. (2^1) , se face numai prin redistribuiri de sume între subdiviziuni ale clasificației bugetare.
Parlamentul adopta legile contului general anual de execuție. Rolul Guvernului
Guvernul asigura realizarea politicii fiscal-bugetare, care ia în considerare perspectivele economice și prioritățile politice cuprinse în Programul de guvernare acceptat de Parlament.
Guvernul asigura
elaborarea raportului privind situația macroeconomică pentru anul bugetar respectiv și proiecția acesteia în următorii 3 ani
elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale și transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, în cadrul termenului limita prevăzut de prezenta lege
exercitarea conducerii generale a activității executive în domeniul finanțelor publice, scop în care examinează periodic execuția bugetară și stabilește măsuri pentru menținerea sau îmbunătățirea echilibrului bugetar, după caz
supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare și a contului general anual de execuție
utilizarea fondului de rezerva bugetară și a fondului de intervenție la dispoziția sa, pe baza de hotărâri. Rolul Ministerului Finanțelor Publice
În domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții
coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție
dispune măsurile necesare pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare; b^1) elaborează previziuni bugetare bazate pe previziunile macroeconomice elaborate și comunicate de către Comisia Națională de Prognoză; b^2) în momentul înscrierii candidaților la concursul pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, aceștia sunt obligați să facă dovada deținerii certificatului de atestare a cunoștințelor dobândite în domeniul Sistemului European de Conturi. Atestarea se face gratuit, prin intermediul Școlii de Finanțe Publice și Vamă din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Modurile de dobândire și retragere a certificatului se stabilesc prin norme metodologice; b^3) dobândirea și menținerea certificatului de atestare reprezintă condiție specifică obligatorie pentru ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil, ordonatorii de credite având obligația modificării corespunzătoare a fișelor de post respective. La ocuparea postului de conducător al compartimentului financiar-contabil ordonatorii de credite au obligația de a verifica întrunirea condițiilor prevăzute de prezenta lege
emite norme metodologice privind elaborarea bugetelor și forma de prezentare a acestora
emite norme metodologice, precizări și instrucțiuni prin care se stabilesc practicile și procedurile pentru încasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor, activitățile de control intern și audit intern privind modul de gestionare a acestora, încheierea exercițiului bugetar anual, contabilizarea și raportarea acestuia
solicita rapoarte și informații oricăror instituții care gestionează fonduri publice
aproba clasificațiile bugetare, precum și modificările acestora
analizează propunerile de buget în etapele de elaborare a bugetelor
furnizează Parlamentului, la cererea acestuia, cu sprijinul ordonatorilor principali de credite, documentele care au stat la baza fundamentării proiectelor legilor bugetare anuale
asigura monitorizarea execuției bugetare, iar în cazul în care se constata abateri ale veniturilor și cheltuielilor de la nivelurile autorizate, propune Guvernului măsuri pentru reglementarea situației
avizează, în faza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele sau alte asemenea înțelegeri încheiate cu partenerii externi, precum și proiectele de acte normative, care conțin implicații financiare
abrogată
blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite
dispune măsurile necesare pentru administrarea și urmărirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate cofinanțării în bani, rezultate din contribuția financiară externa acordată Guvernului României
colaborează cu Banca Națională a României la elaborarea balanței de plăți externe, a balanței creanțelor și angajamentelor externe, a reglementărilor în domeniul monetar și valutar
prezintă semestrial Guvernului și comisiilor pentru buget, finanțe și bănci ale Parlamentului, împreună cu Banca Națională a României, informări asupra modului de realizare a balanței de plăți externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe și propune soluții de acoperire a deficitului sau de utilizare a excedentului din contul curent al balanței de plăți externe
participa, în numele statului, în țara și în străinătate, după caz, la tratative externe privind acordurile bilaterale și multilaterale de promovare și protejare a investițiilor și convențiile de evitare a dublei impuneri și combatere a evaziunii fiscale și, împreună cu Banca Națională a României, în probleme financiare, valutare și de plăți
îndeplinește și alte atribuții prevăzute de dispozițiile legale. Categorii de ordonatori de credite
Ordonatorii de credite sunt de 3 categorii: ordonatori principali, ordonatori secundari și ordonatori terțiari.
Ordonatorii principali de credite sunt miniștrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, conducătorii altor autorități publice și conducătorii instituțiilor publice autonome.
Conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică din subordinea/coordonarea ordonatorilor principali de credite sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.
Ordonatorii de credite pot delega această calitate înlocuitorilor de drept, secretarului general sau altor persoane împuternicite în acest scop, cu excepția conducătorului compartimentului financiar-contabil. Prin actul de delegare, ordonatorii de credite vor preciza competențele delegate și condițiile delegării acestora.
În cazurile prevăzute de legi speciale, ordonatorii principali de credite sunt secretarii generali sau persoanele desemnate prin aceste legi. Rolul ordonatorilor de credite
Ordonatorii principali de credite repartizează creditele de angajament și creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii principali de credite transmit bugetele instituțiilor publice din subordine sau coordonare, ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii bugetare anuale.
Ordonatorii secundari de credite repartizează creditele de angajament și bugetare aprobate, potrivit alin. (1) , pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice subordonate, ai căror conducători sunt ordonatori terțiari de credite, în raport cu sarcinile acestora, potrivit legii.
Ordonatorii terțiari de credite angajează cheltuieli în limita creditelor de angajament repartizate și utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea sarcinilor instituțiilor pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele aprobate și în condițiile stabilite prin dispozițiile legale.
Pentru asigurarea unei execuții bugetare prudente, ordonatorii principali de credite vor repartiza, potrivit alin. (1) , creditele de angajament și creditele bugetare după reținerea a 10% din prevederile aprobate acestora.
Fac excepție de la prevederile alin. (5) următoarele
cheltuielile de personal, inclusiv cheltuielile de personal care se regăsesc în structura altor subdiviziuni ale clasificației bugetare
cheltuielile acordate în bani, de natura asistenței sociale și asigurărilor sociale, precum și a contribuțiilor de asigurări sociale aferente, cheltuielile cu bursele acordate din fonduri publice, potrivit dispozițiilor legale în vigoare
cheltuielile cu datoria publică
cheltuielile care decurg din obligații internaționale
sumele alocate ordonatorilor principali de credite din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, care vor fi repartizate integral.
Repartizarea sumelor reținute în proporție de 10% se face în semestrul al doilea, după examinarea de către Guvern a raportului semestrial privind situația economică și bugetară și a opiniei Consiliului Fiscal cu privire la acesta.
Ordonatorii de credite prevăzuți la alin. (1) și (3) au obligația de a fundamenta, justifica și utiliza, în condiții de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate, creditele bugetare repartizate din bugetele lor instituțiilor subordonate și altor beneficiari ai acestor fonduri.
Ordonatorii de credite au obligația de a angaja cheltuieli în limita creditelor de angajament și de a utiliza creditele bugetare numai în limita prevederilor și destinațiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea instituțiilor publice respective și cu respectarea dispozițiilor legale.
Ordonatorii de credite răspund, potrivit legii, de
angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare repartizate și aprobate potrivit prevederilor art. 21
realizarea veniturilor
angajarea și utilizarea cheltuielilor în limita creditelor de angajament și creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare
integritatea bunurilor încredințate instituției pe care o conduc
organizarea și ținerea la zi a contabilității și prezentarea la termen a situațiilor financiare asupra situației patrimoniului aflat în administrare și execuției bugetare
organizarea sistemului de monitorizare a programului de achiziții publice și a programului de lucrări de investiții publice
organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenți acestora
organizarea și ținerea la zi a evidentei patrimoniului, conform prevederilor legale.
Controlul financiar preventiv și auditul intern se exercita asupra tuturor operațiunilor care afectează fondurile publice și/sau patrimoniul public și sunt exercitate conform reglementărilor legale în domeniu. Controlul financiar preventiv propriu
Angajarea, lichidarea și ordonanțarea cheltuielilor din fonduri publice se aprobă de ordonatorul de credite, iar plata acestora se efectuează de către conducătorul compartimentului financiar-contabil/persoana responsabilă cu efectuarea plății.
Angajarea și ordonanțarea cheltuielilor se efectuează numai cu viza prealabilă de control financiar preventiv propriu și a controlului financiar preventiv delegat, după caz, potrivit dispozițiilor legale. Controlul financiar preventiv delegat
Controlul financiar preventiv delegat se exercita de Ministerul Finanțelor Publice, conform legislației în domeniu.
Legile bugetare cuprind
la venituri, estimările anului bugetar
la cheltuieli, creditele de angajament și creditele bugetare determinate de autorizările conținute în legi specifice, în structură funcțională și economică a acestora
deficitul sau excedentul bugetar, după caz
reglementări specifice exercițiului bugetar. Anexele legilor bugetare
Anexele legilor bugetare cuprind
sintezele bugetelor prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a)
bugetele ordonatorilor principali de credite și anexele la acestea
sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat și criteriile de repartizare a acestora
alte anexe specifice. Elaborarea bugetelor
Proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice, pe baza
prognozelor indicatorilor macroeconomici și sociali pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget, precum și pentru următorii 3 ani
politicilor fiscale și bugetare; b^1) legii pentru aprobarea limitelor specificate în cadrul fiscal-bugetar prevăzute la art. 18 din Legea nr. 69/2010
prevederilor memorandumurilor de finanțare, ale memorandumurilor de înțelegere sau ale altor acorduri internaționale cu organisme și instituții financiare internaționale, semnate și/sau ratificate
politicilor și strategiilor sectoriale, a priorităților stabilite în formularea propunerilor de buget, prezentate de ordonatorii principali de credite
propunerilor de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite
programelor întocmite de către ordonatorii principali de credite în scopul finanțării unor acțiuni sau ansamblu de acțiuni, cărora le sunt asociate obiective precise și indicatori de rezultate și de eficienta; programele sunt însoțite de estimarea anuala a performantelor fiecărui program, care trebuie să precizeze: acțiunile, costurile asociate, obiectivele urmărite, rezultatele obținute și estimate pentru anii următori, măsurate prin indicatori preciși, a căror alegere este justificată
propunerilor de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, precum și de transferuri consolidabile pentru autoritățile administrației publice locale
posibilităților de finanțare a deficitului bugetar. Plăți restante
Ordonatorii de credite au obligația ca în execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) să asigure achitarea plăților restante înregistrate la finele anului anterior, precum și a plăților restante rezultate în cursul anului curent. Ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale, în limita prevederilor bugetare aprobate, numai după stingerea plăților restante înregistrate la finele anului anterior, respectiv a arieratelor din execuția anului curent, cu excepția angajamentelor noi pentru proiecte/ programe finanțate din fonduri externe nerambursabile. Gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele instituțiilor publice
În situația în care gradul de realizare a veniturilor proprii programate în bugetele instituțiilor publice prevăzute la art. 62 alin. (1) lit. b) și c) în ultimii 2 ani anteriori anului curent este mai mic de 97% pe fiecare an, aceste instituții fundamentează veniturile proprii pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget cel mult la nivelul realizărilor din anul precedent anului curent. Obligațiile de plată înregistrate la nivelul unui an
Obligațiile de plată înregistrate la nivelul unui an trebuie să fie cel mult egale cu creditele bugetare aprobate, cu excepția serviciilor privind furnizarea de utilități și a drepturilor salariale la care obligațiile înregistrate pot depăși creditul bugetar, cu diferența dintre cheltuielile lunii decembrie a anului curent și cheltuielile lunii decembrie a anului precedent, precum și a altor cauze independente de voința ordonatorilor de credite. Consecințe ale neachitării arieratelor
În situația în care instituțiile publice finanțate de la bugetul de stat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat și bugetele fondurilor speciale, după caz, înregistrează arierate la sfârșitul lunii anterioare lunii pentru care solicită efectuarea de plăți, unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să nu opereze plăți din conturile acestora, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum și pentru plata ratelor de capital, dobânzilor, comisioanelor și altor costuri aferente datoriei publice.
Măsura încetează la data la care instituțiile publice prevăzute la alin. (1) nu mai înregistrează arierate în contabilitate. Programe bugetare
Programele se aprobă ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite.
În scopul întăririi calității politicilor publice, Guvernul va aproba, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, metodologia de elaborare și execuție a programelor bugetare, prin care va preciza forma de prezentare a programelor bugetare, conținutul acestora și modalitatea de elaborare a indicatorilor de rezultat și/sau eficiență, precum și modul de monitorizare a execuției programelor bugetare. Structura bugetelor
Veniturile și cheltuielile se grupează în buget pe baza clasificației bugetare.
Veniturile sunt structurate pe capitole și subcapitole, iar cheltuielile pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz.
Cheltuielile prevăzute în capitole și articole au destinație precisă și limitată.
Numărul maxim de posturi finanțat și fondul aferent salariilor de bază se aprobă distinct, prin anexă la bugetul fiecărui ordonator principal de credite. Numărul maxim de posturi aprobat prin legea bugetară anuală nu poate fi depășit.
Cheltuielile de capital se cuprind la fiecare capitol bugetar, în conformitate cu creditele de angajament și duratele de realizare a investițiilor.
Abrogat.
Fondurile externe nerambursabile se cuprind în anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite și se aproba o data cu acestea. Fonduri la dispoziția Guvernului
În bugetul de stat se includ Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului și Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului.
Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor cheltuieli urgente sau neprevăzute apărute în timpul exercițiului bugetar.
Prin actele normative prevăzute la alin. (2) și (4) , Guvernul poate aproba introducerea în bugetele ordonatorilor principali de credite a acelor subdiviziuni ale clasificației bugetare necesare reflectării destinației sumelor alocate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului și din Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului, dacă acestea nu existau anterior actelor normative în cauză în bugetul aprobat ordonatorului principal de credite, cu reflectarea corespunzătoare în anexele la bugetul acestuia, și, după caz, să modifice Programul de investiții publice inclusiv prin introducerea de noi fișe de obiectiv/proiect/categorie de investiții.
Alocarea de sume din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, pentru bugetele locale, se face prin majorarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat sau a transferurilor de la bugetul de stat către bugetele locale pentru investiții finanțate parțial din împrumuturi externe, după caz.
Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului se repartizează unor ordonatori principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetelor locale, pe baza de hotărâri ale Guvernului, pentru finanțarea unor acțiuni urgente în vederea înlăturării efectelor unor calamitați naturale și sprijinirii persoanelor fizice sinistrate.
În cursul exercițiului bugetar Fondul de intervenție la dispoziția Guvernului poate fi majorat de Guvern din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, în funcție de necesitățile privind asigurarea sumelor pentru înlăturarea efectelor calamităților naturale.
Secțiunea 1^1 Cadrul bugetar
Cadrul bugetar al României
Cadrul bugetar al României în calitate de stat membru al Uniunii Europene respectă cerințele cadrului bugetar al Uniunii Europene, în vederea întăririi supravegherii bugetare la nivelul Uniunii și asigurării obligației prevăzute de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și alte tratate privind Uniunea Europeană, ratificate de România, pentru a evita deficitele publice excesive. Planificarea bugetară
Planificarea bugetară elaborată de Ministerul Finanțelor Publice se bazează pe previziuni macroeconomice și bugetare.
Previziunile macroeconomice și bugetare sunt comparate cu previziunile cele mai recente ale Comisiei Europene și, după caz, cu cele ale altor organisme independente internaționale.
Diferențele semnificative față de previziunile Comisiei Europene sunt descrise și motivate, în special dacă nivelul sau creșterea variabilelor din ipotezele externe se îndepărtează în mod semnificativ de valorile menționate în previziunile Comisiei Europene. Publicarea previziunilor macroeconomice și bugetare
Ministerul Finanțelor Publice și Comisia Națională de Prognoză publică pe site, conform competențelor lor legale, previziunile macroeconomice și bugetare oficiale elaborate pentru planificarea bugetară. Evaluarea previziunilor macroeconomice și bugetare
Previziunile macroeconomice și bugetare utilizate pentru planificarea bugetară fac obiectul unor evaluări periodice, imparțiale și cuprinzătoare, bazate pe criterii obiective, inclusiv al unei evaluări ulterioare de către Consiliul Fiscal/organele abilitate în acest scop.
Consiliul Fiscal/Organele abilitate în acest scop publică rezultatele evaluărilor pe site-ul propriu al instituției.
Rezultatele acestei evaluări sunt luate în considerare, în mod adecvat, în viitoarele previziuni macroeconomice și bugetare. Cadrul bugetar pe termen mediu
Cadrul bugetar pe termen mediu constituie baza pentru elaborarea proiectului de buget anual.
Ministerul Finanțelor Publice motivează, în anexă separată la raportul la legea bugetară anuală, orice abatere a previziunilor și priorităților privind veniturile și cheltuielile care rezultă din cadrul bugetar pe termen mediu prevăzut la alin. (1) .
În caz de schimbare a Guvernului, noul Guvern, în cadrul mandatului său, poate actualiza cadrul bugetar pe termen mediu, pentru a ilustra noile sale priorități, și va evidenția diferențele față de cadrul bugetar pe termen mediu anterior.
Prognozele indicatorilor macroeconomici și sociali, în conformitate cu prevederile art. 28 lit. a) , se elaborează de către Comisia Națională de Prognoză, până la data de 1 iunie a anului curent. Aceste prognoze vor fi actualizate, după caz, pe parcursul desfășurării procesului bugetar și vor fi publicate pe site-ul Comisiei Naționale de Prognoză. Analiza cheltuielilor publice
Guvernul aprobă, prin memorandum, până la data de 15 iulie a fiecărui an, cadrul, tema, rapoartele de analiză a cheltuielilor publice și măsurile stabilite pentru realizarea acestor analize, derulate de Ministerul Finanțelor și ordonatorii principali de credite.
Ministerul Finanțelor, pentru activitatea de analiză a cheltuielilor publice, are următoarele competențe
coordonează activitatea de analiză a cheltuielilor publice
are acces neîngrădit la acte, documente și informații necesare exercitării atribuțiilor sale pentru analiza cheltuielilor publice.
Ministerul Finanțelor, în exercitarea competențelor prevăzute la alin. (2) , îndeplinește următoarele atribuții
elaborează strategia multianuală de analiză a cheltuielilor bugetare, care se aprobă de Guvern, prin memorandum
efectuează, periodic, împreună cu ordonatorii principali de credite, analize ale cheltuielilor instituțiilor publice finanțate integral sau parțial de la bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-h) , cu scopul de a identifica măsuri care să conducă la o eficiență sporită a utilizării fondurilor publice de către instituțiile publice analizate
solicită de la instituțiile publice analizate rapoartele celorlalte organisme cu atribuții de control financiar, fiscal, audit intern și inspecție bancară pentru a fi avute în vedere la realizarea analizei cheltuielilor publice
pentru instituțiile publice analizate, limitele de cheltuieli și, după caz, estimările prevăzute la art. 32 se stabilesc cu luarea în considerare a măsurilor cuprinse în rapoartele de analiză a cheltuielilor publice, aprobate de către Guvern
urmărește stadiul de ducere la îndeplinire a măsurilor dispuse prin rapoartele aprobate de Guvern, pe care îl informează anual, până la sfârșitul lunii iunie a fiecărui an.
Ordonatorii principali de credite au următoarele obligații
să nominalizeze, la cererea Ministerului Finanțelor, personalul de conducere și de execuție pentru constituirea grupurilor de lucru și să asigure participarea acestora la întreg procesul de analiză a cheltuielilor publice
să transmită la cererea Ministerului Finanțelor și să pună la dispoziția grupurilor de lucru actele, documentele, datele și informațiile solicitate, la termenele și în structura stabilite de acesta, și să sprijine activitatea de analiză a cheltuielilor
să colaboreze cu Ministerul Finanțelor la stabilirea cadrului analizei cheltuielilor publice
să ducă la îndeplinire măsurile cuprinse în rapoartele aprobate de Guvern. Limitele de cheltuieli
Ministerul Finanțelor Publice va înainta Guvernului, până la data de 31 iulie a fiecărui an, limitele de cheltuieli pentru anul bugetar următor, precum și estimările pentru următorii 3 ani, stabilite pe ordonatorii principali de credite. Scrisoarea-cadru
Ministrul finanțelor publice va transmite ordonatorilor principali de credite, până la data de 1 august a fiecărui an, o scrisoare-cadru, care va specifica contextul macroeconomic pe baza căruia vor fi întocmite proiectele de buget, metodologiile de elaborare a acestora, precum și limitele de cheltuieli aprobate de Guvern.
Limitele de cheltuieli aprobate și stabilite pe ordonatori principali de credite potrivit alin. (1) pot fi redimensionate de către Ministerul Finanțelor Publice, pe baza prognozelor de toamnă ale Comisiei Naționale de Prognoză sau în cazul modificării ulterioare a legislației din domeniu, în funcție de specificul ordonatorului principal de credite, cu informarea Guvernului. Propunerile bugetare ale ordonatorilor principali de credite
Ordonatorii principali de credite au obligația ca, până la data de 1 septembrie a fiecărui an, să depună la Ministerul Finanțelor Publice propunerile pentru proiectul de buget și anexele la acesta, pentru anul bugetar următor, cu încadrarea în limitele de cheltuieli și estimările pentru următorii 3 ani, comunicate potrivit art. 33 , însoțite de documentații și fundamentări detaliate.
Camera Deputaților și Senatul, cu consultarea Guvernului, își aproba bugetele proprii și le înaintează Guvernului în vederea includerii lor în proiectul bugetului de stat.
Autoritățile administrației publice locale au aceeași obligație pentru propunerile de transferuri consolidate și de sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat.
În situația în care ordonatorii principali de credite nu își aliniază propunerea de buget la strategia fiscal-bugetară și metodologia pentru elaborarea proiectului anual de buget, Ministerul Finanțelor Publice va proceda în conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea nr. 69/2010.
Proiectele de buget și anexele la acesta, refăcute, se depun la Ministerul Finanțelor Publice, până la data de 15 septembrie a fiecărui an. Transmiterea proiectului de buget la Guvern și Parlament/Raportul anual la buget
Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor, pe care le depune la Guvern pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie a fiecărui an.
Proiectul legii bugetului de stat este însoțit de un raport privind situația macroeconomică pentru anul bugetar pentru care se elaborează proiectul de buget și proiecția acesteia în următorii 3 ani. Acest raport va cuprinde un rezumat al politicilor macroeconomice în contextul cărora au fost elaborate proiectele de buget, precum și strategia Guvernului în domeniul investițiilor publice.
Raportul și proiectele legilor bugetare anuale vor exprima politica fiscal-bugetară a Guvernului, precum și alte informații relevante în domeniu.
Ministerul Finanțelor Publice, pe baza prognozelor de toamnă ale Comisiei Naționale de Prognoză, definitivează proiectele de buget ale ordonatorilor principali de credite și al bugetului propriu și proiectele legilor bugetare anuale, pe care le depune la Guvern, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an.
După însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, prevăzute la alin. (3^1) , acesta le supune spre adoptare Parlamentului, cel mai târziu până la data de 15 noiembrie a fiecărui an. Transmiterea proiectului de buget la Guvern și Parlament în anii în care se organizează alegeri generale parlamentare în ultimele 3 luni ale anului
În cazul în care alegerile generale parlamentare sunt organizate în ultimele 3 luni ale anului, calendarul este următorul
Ministerul Finanțelor Publice, pe baza proiectelor de buget ale ordonatorilor principali de credite și a bugetului propriu, întocmește proiectele legilor bugetare și proiectele bugetelor pe anul următor, pe care le depune la Guvern în termen de 15 zile de la învestirea noului Guvern, conform art. 103 din Constituția României, republicată
după însușirea de către Guvern a proiectelor legilor bugetare și de buget, prevăzute la art. 35 alin. (1) , acesta le supune spre adoptare Parlamentului cel mai târziu în 20 de zile de la învestire, fără a depăși data de 31 decembrie a anului în curs. Aprobarea bugetului de către Parlament
Bugetele se aprobă de Parlament pe ansamblu, pe părți, capitole, subcapitole, titluri, articole, precum și alineate, după caz, și pe ordonatorii principali de credite, pentru anul bugetar, precum și creditele de angajament pentru acțiuni anuale și multianuale.
Creditele bugetare și creditele de angajament estimate pentru următorii 3 ani sunt prezentate Parlamentului și publicate în Monitorul Oficial al României, având valoare orientativă.
Estimările pentru următorii 3 ani reprezintă informații privind necesarul de finanțare pe termen mediu și nu vor face obiectul autorizării pentru anii bugetari respectivi. Procesul bugetar în cazul neaprobării bugetului de către Parlament
Dacă legile bugetare nu au fost adoptate cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, Guvernul îndeplinește sarcinile prevăzute în bugetul anului precedent, limitele lunare de cheltuieli neputând depăși de regula 1/12 din prevederile bugetelor anului precedent, cu excepția cazurilor deosebite, temeinic justificate de către ordonatorii principali de credite, sau, după caz, 1/12 din sumele propuse în proiectul de buget, în situația în care acestea sunt mai mici decât cele din anul precedent.
Instituțiile publice și acțiunile noi, aprobate în anul curent, dar care încep cu data de 1 ianuarie a anului bugetar următor, vor fi finanțate, până la aprobarea legii bugetare, în limita a 1/12 din prevederile acestora cuprinse în proiectul de buget.