LEGE nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Cetățenii români, bărbați și femei, care au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă ori care au avut calitatea de polițist sau polițist de penitenciare, sunt luați în evidență ca rezerviști.
Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace, respectiv completarea forțelor destinate apărării, instruirea și îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență, al stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război și este formată din: a) rezerva operațională
rezerva generală.
Rezerva operațională cuprinde
rezerviștii voluntari încadrați în funcții din statele de organizare ale unităților
rezerviștii cuprinși în planurile de mobilizare ale unităților.
Rezerva generală cuprinde cetățenii cu obligații militare care nu fac parte din rezerva operațională.
Rezerviștii voluntari pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru
instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace
completarea forțelor destinate apărării și îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență, al stării de asediu, al stării de mobilizare și al stării de război.
În situația prevăzută la alin. (1) lit. a) , rezerviștii voluntari sunt concentrați în baza ordinului ministrului/conducătorului instituției în subordinea căruia se află unitatea în care este încadrat rezervistul.
Abrogat.
Rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru
instruire pe o perioadă de până la 15 zile calendaristice, anual, precum și pentru îndeplinirea unor misiuni, pe o perioadă determinată, potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, pe timp de pace
completarea forțelor destinate apărării, instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență, al stării de asediu, al stării de mobilizare și al stării de război.
În situațiile prevăzute la alin. (1) , rezerviștii din rezerva operațională sunt încadrați în funcții din statele de organizare ale unităților militare, având drepturile și obligațiile stabilite de lege pentru categoria de personal corespunzătoare funcției în care este încadrat.
Prin concentrare, în sensul prezentei legi, se înțelege
chemarea rezerviștilor voluntari pentru instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace, precum și pentru îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență și al stării de asediu
chemarea rezerviștilor din rezerva operațională pentru instruire și pentru îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace
chemarea rezerviștilor din rezerva operațională și rezerva generală pentru completarea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale pe timpul stării de urgență și al stării de asediu.
La declararea mobilizării sau a stării de război, rezerviștii din rezerva operațională și cetățenii prevăzuți la art. 3 alin. (5) încorporați se consideră mobilizați, iar serviciul militar se prelungește până la data demobilizării.
Serviciul militar în calitate de militar concentrat începe la data concentrării și se termină la data deconcentrării, iar în calitate de militar mobilizat începe la data mobilizării și se termină la data demobilizării.
În situațiile prevăzute la art. 18 alin. (3) , rezerviștii voluntari se prezintă la unitățile la care sunt încadrați, la data și ora prevăzute în ordinul de chemare.
Ordinele de chemare se întocmesc și se înmânează de către unitățile militare în care sunt încadrați rezerviștii voluntari.
Centrele militare, componentă a armatei, au în compunere centre militare zonale, centre militare județene și centre militare ale sectoarelor municipiului București.
Chemarea cetățenilor încorporabili și rezerviștilor care nu fac obiectul prevederilor art. 19 alin. (1) se realizează prin ordin de chemare, întocmit de centrele militare.
Anunțarea cetățenilor încorporabili și rezerviștilor, precum și înmânarea ordinelor de chemare se realizează de către structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor.
Pe timpul stării de asediu, la mobilizare și pe timpul stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii care își desfășoară activitatea în instituții publice și operatori economici cu atribuții în domeniul apărării își continuă activitatea la locul de muncă, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen, centrele militare efectuează recrutarea-încorporarea cetățenilor încorporabili, în baza unui plan anual de recrutare-încorporare, elaborat pe timp de pace de către Statul Major al Apărării, pe baza propunerilor înaintate de către instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Perioadele când se efectuează recrutarea-încorporarea se stabilesc de către Statul Major al Apărării și se anunță prin mijloacele de informare în masă.
Pe baza propunerilor înaintate de centrul militar, prefectul județului sau al municipiului București emite un ordin de asigurare a activităților de recrutare-încorporare, care este obligatoriu pentru autoritățile administrației publice locale, structurile cu atribuții specifice ale Ministerului Afacerilor Interne, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București și inspectoratele școlare județene și al municipiului București.
Recruții, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii care au parcurs procesul de recrutare pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen și au fost declarați apți pentru serviciul militar. Calitatea de recrut se dobândește la data emiterii hotărârii comisiei locale de recrutare-încorporare și încetează la data începerii programului de pregătire militară la unitatea unde este încorporat.
Sunt încorporați pentru îndeplinirea serviciului militar în termen bărbații, cetățeni români, care au împlinit vârsta de 20 de ani.
La cerere, aceștia pot fi încorporați imediat după împlinirea vârstei de 18 ani.
Limita maximă de vârstă până la care cetățenii români, bărbați, pot îndeplini serviciul militar în calitate de militar în termen este de 35 de ani.
Durata instruirii militarilor în termen se stabilește prin ordine ale șefilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Pentru a fi recrutați sau încorporați, cetățenii sunt obligați să se prezinte la data, ora și locul prevăzute în ordinul de chemare.
Abrogat.
Stabilirea aptitudinilor din punct de vedere psihologic se efectuează pe baza examinării de specialitate, asigurată de structurile specializate ale instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
În cazurile insuficient documentate sau la sesizarea unor neconcordanțe între starea de sănătate a tânărului și documentația prezentată, precizarea diagnosticului medical se face de comisia de expertiză medico-militară a spitalului militar clinic de urgență la care este arondat centrul militar respectiv.
Recrutarea, încorporarea sau selecția în structurile de învățământ din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale se efectuează de comisiile locale de recrutare-încorporare, constituite pe lângă centrele militare.
Recrutarea-încorporarea reprezintă activitatea executată de centrele militare în vederea luării în evidența militară, selecției și stabilirii aptitudinilor privind îndeplinirea îndatoririlor militare, repartizarea și trimiterea cetățenilor români, bărbați, la unitățile militare, la datele și în funcție de criteriile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, pentru îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen.
La recrutare-încorporare sau selecție în structurile de învățământ din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, fiecare tânăr prezintă documentul medical care atestă antecedentele patologice personale și heredocolaterale, eliberat sub semnătura și parafa medicului de familie. Tinerii care urmează a fi recrutați-încorporați, în situațiile prevăzute de lege, inclusiv cei care nu posedă documentul menționat, sunt examinați medical, gratuit, în unități de asistență medicală ambulatorie de specialitate stabilite de direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de comun acord cu centrele militare. Rezultatele examinării sunt înscrise în fișa medicală; fondurile necesare acestor activități sunt alocate Ministerului Sănătății de către Guvernul României din bugetul de stat pentru război.
Medicul de familie al tânărului are obligația ca, la prezentarea acestuia cu ordinul de chemare sau pentru selecție în structurile de învățământ din instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, să îi elibereze documentul prevăzut la alin. (3) .
Forma și conținutul documentului eliberat de medicul de familie, care urmează să fie prezentat de tânăr la centrul militar, în situațiile prevăzute la alin. (3) , se stabilesc prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale și al ministrului sănătății.
Fiecare comisie locală de recrutare-încorporare se compune din: a) președinte: un ofițer din centrul militar
membri: un delegat al consiliului local, un delegat al structurilor teritoriale de ordine și siguranță publică ale Ministerului Administrației și Internelor, un delegat al autorității publice care încorporează, dacă aceasta este alta decât Ministerul Apărării Naționale, un psiholog și 2 medici desemnați de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București
secretar: un cadru militar activ sau un salariat civil din centrul militar respectiv.
Comisiile locale de recrutare-încorporare au următoarele atribuții
examinează medical și testează psihologic tinerii la recrutare și recruții la încorporare, stabilind dacă sunt apți sau nu pentru serviciul militar, în conformitate cu prevederile baremului medical
repartizează la recrutare tinerii pe arme, iar la încorporare recruții pe unități și formațiuni militare, pentru îndeplinirea serviciului militar
acordă scutiri de serviciu militar și amânări de la încorporare recruților, în condițiile prezentei legi.
Hotărârile comisiilor locale de recrutare-încorporare se comunică tinerilor și recruților, în scris.
Recruții pot face contestație împotriva hotărârilor comisiilor de recrutare-încorporare la comisia de analiză a contestațiilor privind recrutarea-încorporarea, constituită la nivel județean, respectiv al municipiului București. Aceasta se compune din: a) președinte: comandantul centrului militar
membri: un delegat al consiliului județean, un delegat cu funcție de conducere cel puțin de «adjunct al inspectorului șef» din structurile teritoriale de ordine și siguranță publică ale Ministerului Administrației și Internelor, un psiholog și un medic din centrul militar, un medic desemnat de direcția de sănătate publică județeană, respectiv a municipiului București
secretar: un cadru militar activ sau un salariat civil din centrul militar respectiv. (2) Contestația se depune la comisia județeană, respectiv a municipiului București, de analiză a contestațiilor privind recrutarea-încorporarea, în termen de cel mult două zile de la comunicarea hotărârii care se atacă. Contestația trebuie rezolvată în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării.
Dacă recruții consideră cu au fost lezați într-un drept sau interes legitim, după epuizarea căilor de atac, se pot adresa instanțelor competente.
Concluziile medicale ale comisiilor județene, respectiv a municipiului București, de recrutare-încorporare pot fi revocate numai de comisiile de expertiză medico-militară ale spitalelor militare clinice de urgență la care sunt arondate centrele militare respective.
Concluziile medicale ale comisiilor de expertiză medico-militară ale spitalelor militare clinice de urgență pot fi revocate numai de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării.
Concluziile examinării psihologice pot fi revocate numai de structura militară de specialitate.
Hotărârile comisiei centrale de expertiză medico-militară și ale structurilor prevăzute la alin. (2) se soluționează în termen de 5 zile de la înregistrare și sunt definitive.
Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București asigură personalul medico-sanitar auxiliar și instrumentarul medical necesar efectuării examenului medical.
Recruții care sunt întreținători unici de familie și contribuie efectiv la întreținerea acesteia sunt scutiți de serviciul militar dacă
soția recrutului este bolnavă, încadrată în gradul I sau II de invaliditate
recrutul are unul sau mai mulți copii minori, iar soția acestuia a decedat
părinții recrutului au împlinit vârsta standard de pensionare
ambii părinți sunt invalizi de gradul I sau II, indiferent de vârstă
părintele în viață îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la lit. c) sau d)
părintele despărțit legal ori în fapt, aflat în întreținerea recrutului, îndeplinește una dintre condițiile prevăzute la lit. c) sau d) , dacă despărțirea a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare
în caz de calamități naturale, la cerere.
De asemenea, sunt scutiți de serviciul militar și recruții care sunt unici susținători ai surorilor și fraților invalizi de gradul I sau II, dacă contribuie efectiv la întreținerea lor.
Recruții adoptați beneficiază de prevederile lit. c)-g) ale alin. (1) , dacă adopția a avut loc cu cel puțin 2 ani înainte de recrutare.
Se consideră unic susținător al părinților ori al surorilor sau al fraților minori recrutul care
nu mai are alți frați sau surori majori, apți de muncă
mai are frați ori surori, dar aceștia nu pot contribui la întreținerea părinților deoarece sunt elevi sau studenți la instituțiile militare de învățământ, îndeplinesc serviciul militar în termen, sunt elevi la școlile militare de ofițeri, maiștri militari, subofițeri activi ori sunt invalizi de gradul I sau II
mai are frați sau surori majori, apți de muncă, dar aceștia execută o pedeapsă privativă de libertate.
Prin contribuție efectivă se înțelege participarea permanentă a recrutului la întreținerea părinților, surorilor și fraților minori cu o parte însemnată din veniturile lui, precum și la îngrijirea acestora, în cazul când prezența recrutului este absolut necesară.
Amânarea de la încorporare se acordă
recruților găsiți la încorporare bolnavi de una dintre bolile prevăzute în baremul medical
elevilor liceelor de la învățământul de zi și seral, ai școlilor postliceale ori echivalente acestora, până la absolvirea studiilor. Pierd dreptul de amânare de la încorporare elevii exmatriculați pe o durată mai mare de un an, precum și cei care repetă anul sau clasa mai mult de un an, din motive imputabile acestora
celor care au greutăți familiale deosebite și care se încadrează în următoarele situații: părinții au mai mulți copii, dintre care cel puțin 2 copii minori, iar copilul cel mai mare este încorporat; părinții îndeplinesc condițiile de vârstă pentru ca fiul să fie scutit de serviciul militar, dar mai au un copil major, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, care are cel puțin 2 copii minori și nu poate contribui la întreținerea părinților; unul dintre părinți a decedat, iar cel în viață are în întreținere cel puțin 2 copii minori; recrutul nu are părinți, a fost crescut de bunici sau de altă persoană, până la vârsta de 14 ani, nu a fost adoptat, locuiește cu cei care l-au crescut, aceștia sunt bolnavi și se încadrează în gradul I sau II de invaliditate ori au vârsta prevăzută la art. 32 lit. c) sau recrutul are cel puțin 2 copii minori în vârstă de până la 7 ani. Pentru cazurile prevăzute anterior, venitul mediu lunar al celor care au nevoie de întreținere să nu fie mai mare decât cuantumul minim stabilit la pensia integrală pentru limită de vârstă, prevăzut de dispozițiile legale
recruților care sunt unici susținători ai surorilor sau fraților minori, până la majoratul unuia dintre ei.
La constatarea încetării cauzelor de scutire sau de amânare de la încorporare, recruții și militarii trimiși la domiciliu vor fi chemați pentru îndeplinirea ori completarea serviciului militar în termen, dacă nu au împlinit vârsta de 35 de ani.
Condițiile de admitere în instituțiile militare de învățământ se stabilesc de ministerele care le au în subordine sau de instituțiile cu atribuții în domeniul siguranței naționale.
Abrogat.
Elevii școlilor militare, elevii școlilor de agenți de poliție, elevii școlii de agenți de poliție penitenciară, studenții militari, studenții de poliție, studenții de poliție penitenciară și studenții prevăzuți la art. 3 alin. (3) lit. c^1) , care nu mai continuă studiile, dar au obligații militare, sunt trimiși, în situațiile prevăzute la art. 3 alin. (5) , la unități militare pentru îndeplinirea serviciului militar activ sau pentru completarea pregătirii militare.
Totalitatea cetățenilor români născuți în același an formează un contingent, care este indicat de anul nașterii.
Evidența militară a cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor reprezintă ansamblul activităților desfășurate pentru cunoașterea și actualizarea datelor referitoare la identitatea, pregătirea profesională, militară și de specialitate, ocupația, locul de muncă, domiciliul și situația medico-militară a acestora.
Cetățenii încorporabili și rezerviștii care își schimbă domiciliul au obligația să se prezinte, în termen de o lună, pentru luarea în evidență, la centrele militare pe raza cărora și-au stabilit noul domiciliu.
Soldații și gradații în rezervă se țin în evidență până la împlinirea vârstei de 55 de ani, astfel
clasa I: până la 45 de ani inclusiv
clasa a II-a: de la 46 de ani până la 50 de ani inclusiv
clasa a III-a: de la 51 de ani până la 55 de ani inclusiv.
Cadrele militare în rezervă se țin în evidență, pe clase de evidență, până la împlinirea vârstei prevăzute de lege.
Cetățenii români, bărbați, aflați în situațiile prevăzute la art. 6 lit. a) se scot din evidență la data constatării situațiilor respective, cei menționați la art. 6 lit. b) se scot din evidență la împlinirea vârstei de 35 de ani, iar cei menționați la art. 6 lit. c) , la data pronunțării sentinței definitive.
Cetățenii încorporabili, scoși din evidență în condițiile art. 41 alin. (3) , nu mai fac obiectul prevederilor art. 3 alin. (5) .
Elaborarea cadrului normativ, precum și conducerea, îndrumarea și controlul activității de evidență militară a cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor, pe întregul teritoriu al României, se execută de Statul Major General.
Organele specializate în ținerea evidenței militare sunt centrele militare.
Evidența militară a recruților se ține după domiciliul sau reședința acestora, iar a militarilor rezerviști, numai după domiciliu.
Structurile militare din compunerea instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale țin evidența militară pentru rezerviștii voluntari proprii.
Structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor au atribuții pe linie de evidență militară, conform prezentei legi.
Obligații privind evidența militară mai au și următoarele structuri
instanțele judecătorești și parchetele organizate pe lângă acestea, precum și penitenciarele
angajatorii
direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București
inspectoratele școlare județene și al municipiului București.
Pentru ținerea evidenței militare și organizarea activității de anunțare și trimitere a resurselor umane și materiale în vederea completării unităților militare și instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, centrele militare desfășoară următoarele activități
colaborează cu unitățile prevăzute la art. 43 alin. (4) pe linia evidenței militare a rezerviștilor voluntari, în condițiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale
coordonează, îndrumă și verifică activitatea desfășurată de structurile prevăzute la art. 43 alin. (5) pe linia evidenței, anunțării și trimiterii resurselor la unități și la instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, în baza ordinului comun al ministrului apărării naționale și al ministrului afacerilor interne
coordonează și verifică activitatea privind evidența militară la structurile prevăzute la art. 43 alin. (6) , în baza hotărârii Guvernului.
Structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor au următoarele obligații privind evidența militară
să înmâneze cetățenilor încorporabili și rezerviștilor ordinele de chemare și să-i trimită la data, ora și locul prevăzute de acestea
să comunice centrelor militare, semestrial, situația cetățenilor români, încorporabili și rezerviști, cu domiciliul în străinătate
să urmărească, în baza măsurilor ordonate de organele de urmărire penală, și să conducă la locul indicat de acestea cetățenii încorporabili și rezerviștii neprezentați la încorporare sau mobilizare, mobilizați la locul de muncă, absenți nejustificat, precum și militarii dezertori
să întocmească anual tabele nominale cu datele de evidență ale cetățenilor români, bărbați, care urmează să împlinească 18 ani în anul următor și să le trimită centrului militar până la data de 1 noiembrie
să comunice centrelor militare, în termen de 10 zile, cazurile de deces ale cetățenilor încorporabili și rezerviștilor
să comunice lunar centrelor militare cetățenii încorporabili și rezerviștii care și-au schimbat domiciliul pe raza de competență, pe suport de memorare.
Structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor situate în localitățile în care nu funcționează centre militare au, în plus față de cele specificate la alin. (1) , următoarele obligații pe linia evidenței militare
să țină evidența nominală a cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor
să actualizeze în documentele de evidență militară ale cetățenilor încorporabili și ale rezerviștilor datele privind luarea ori scoaterea din evidență, schimbarea domiciliului sau reședinței și să le comunice lunar centrelor militare.
Angajatorii au următoarele obligații privind evidența militară a salariaților proprii sau, după caz, a celor cărora le-au încetat contractele individuale de muncă
să țină evidența cetățenilor încorporabili și a rezerviștilor prevăzuți la art. 15 și să comunice, la solicitarea centrelor militare, încadrările, transferurile, încetarea relațiilor de muncă, precum și orice alte schimbări în datele de evidență militară ale acestora
la angajare, să solicite cetățenilor documentele personale de evidență militară
să acorde salariaților sprijinul necesar pentru îndeplinirea obligațiilor referitoare la serviciul militar
să suspende, în condițiile legii, raporturile de muncă sau raporturile de serviciu, după caz, ale salariaților care participă la instruire, exercițiile și antrenamentele de mobilizare, dacă acest lucru presupune absența de la locul de muncă, care sunt concentrați/mobilizați, conform legii, sau care îndeplinesc serviciul militar în calitate de militar în termen sau soldat/gradat voluntar în termen. Angajatorii sunt obligați să păstreze locul de muncă pe toată durata cât salariații își îndeplinesc îndatoririle militare.
Direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București întocmesc și transmit centrelor militare anual, până la data de 1 noiembrie, tabele nominale cu cetățenii români, bărbați, cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, care au fost înregistrați cu afecțiuni medicale incompatibile cu îndeplinirea serviciului militar.
Serviciile publice de asistență socială ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București asigură transmiterea la centrele militare, anual, până la data de 1 noiembrie, a tabelelor nominale cu cetățenii, persoane cu handicap, având vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, din evidență, cu rezultatele examinărilor efectuate de comisiile de expertiză medicală.
Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului asigură centralizat, prin inspectoratele școlare județene și al municipiului București, transmiterea de către școlile speciale, școlile profesionale speciale și centrele de reeducare la centrele militare, anual, până la data de 1 noiembrie, a tabelelor nominale cu cetățenii cu vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani care au urmat cursurile acestora, însoțite de rezultatele examinărilor efectuate de comisiile de expertiză medicală a persoanelor cu handicap pentru adulți din cadrul serviciilor publice de asistență socială ale consiliilor județene și ale sectoarelor municipiului București.
Instanțele judecătorești care au dispus luarea măsurii arestării preventive ori au pronunțat pedeapsa închisorii împotriva cetățeanului încorporabil sau a rezervistului sunt obligate să comunice centrelor militare copie de pe încheierea de ședință ori de pe hotărârea judecătorească definitivă, în termen de 10 zile de la data dispunerii măsurii sau de la data rămânerii definitive a hotărârii, după caz.
În cazul revocării măsurii arestării preventive ori a desființării, prin exercitarea unei căi de atac, a hotărării judecătorești prevăzute la alin. (1) , instanțele judecătorești competente sunt obligate să comunice centrelor militare, în termen de 10 zile de la pronunțare, copie de pe încheierea de ședință prin care s-a dispus revocarea măsurii ori a deciziei prin care s-a desființat hotărârea judecătorească de condamnare la pedeapsa închisorii, după caz.
Evidența militară a cetățenilor români care se găsesc în străinătate pe o durată mai mare de 45 de zile se ține de centrele militare pe raza cărora domiciliază.
Pentru clarificarea situației militare, centrele militare pot chema cetățenii încorporabili, recruții și rezerviștii de cel mult trei ori pe an.
Documentul de evidență militară este
pentru rezerviști voluntari - legitimația militară
pentru elevi și studenți din unitățile și instituțiile de învățământ pregătiți pentru nevoile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, militari în termen și soldați/gradați voluntari în termen - carnetul de serviciu
pentru rezerviști - livretul militar
pentru recruți și cetățeni încorporabili - adeverința de recrutare.
Rezerviștii voluntari predau livretul militar și ordinul de chemare la unitatea cu care au încheiat contract și primesc legitimație militară, eliberată potrivit reglementărilor stabilite prin ordin al conducătorilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Pierderea livretului militar se comunică în scris centrului militar pe raza căruia domiciliază, în termen de 5 zile, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, în termen de 10 zile de la constatare.
Evidența livretelor militare se ține de către centrele militare, iar a ordinelor de chemare, de centrele militare sau, după caz, de celelalte instituții cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Normele privind eliberarea, evidența și controlul mânuirii livretelor militare și a documentelor de evidență militară cu regim special se stabilesc prin ordin al șefului Statului Major General.
Instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, altele decât Ministerul Apărării Naționale, pot emite reglementări proprii privind modul de completare și înmânare a livretelor militare la nivelul structurilor din compunerea acestora.
Prin alte forme de pregătire a populației pentru apărare se înțelege
pregătirea persoanelor cu atribuții de conducere din sistemul administrației publice la nivel central și local
pregătirea premilitară a tinerilor
pregătirea privind modul de acțiune în situații de urgență civilă
pregătirea în formațiuni sanitar-voluntare
alte forme de pregătire.
Cetățenii cuprinși în formele de pregătire a populației pentru apărare, prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) , pe timpul stării de urgență, de asediu, al mobilizării și al stării de război, se constituie în subunități, potrivit legii, sau își continuă activitatea la locul de muncă.
Participarea la orice formă de pregătire pentru apărare nu substituie formele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) și c) .
Organizarea și a altor forme de pregătire a populației pentru apărare se face prin lege.