LEGE nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare

Pregătirea cetățenilor români pentru apărare reprezintă totalitatea măsurilor și acțiunilor întreprinse în scopul asigurării resurselor umane necesare forțelor armate și celorlalte forțe puse la dispoziție de instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, potrivit legii, denumite în continuare instituții cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, și cuprinde recrutarea, selecția, pregătirea și încadrarea acestora în unitățile instituțiilor respective.

Pregătirea cetățenilor români pentru apărarea țării se realizează prin: a) îndeplinirea serviciului militar

Serviciul militar se îndeplinește de către cetățenii români, bărbați și femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în formele prevăzute de lege.

Serviciul militar se îndeplinește în următoarele forme

Serviciul militar activ se îndeplinește în calitate de

Serviciul militar în rezervă se îndeplinește în calitate de

La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.

La instituirea stării de urgență și a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare și a stării de război, rezerviștii sunt concentrați și/sau mobilizați potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Perioada de timp în care o persoană îndeplinește serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum și stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale. Sunt exceptați de la prevederile prezentului alineat elevii colegiilor naționale militare.

Cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ.

Reglementarea îndeplinirii serviciului alternativ se adoptă prin lege.

Pe timpul îndeplinirii serviciului militar cetățenilor le este interzis să desfășoare activități politice în unitățile militare.

Autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor privind sistemul electoral și partidele politice.

Cetățenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, în situațiile prevăzute la art. 3 .

Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup, la cerere sau la recomandarea medicului, îndeplinirea serviciului militar.

Persoanele care au dobândit, prin adopție sau prin acordare la cerere ori au redobândit cetățenia română, îndeplinesc serviciul militar, după o perioadă de cel puțin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea domiciliului în România.

Cetățenii care au cetățenie dublă/multiplă îndeplinesc serviciul militar la instituirea stării de asediu, a stării de mobilizare și a stării de război conform acordurilor încheiate între România și țara/țările a cărei/căror cetățenie o mai deține persoana respectivă.

În situația în care nu există acorduri încheiate între România și țara/țările a cărei/căror cetățenie o mai dețin persoanele prevăzute la alin. (2) , acestea îndeplinesc serviciul militar în condițiile prevăzute la alin. (1) .

Cetățenii români, cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene se iau în evidența centrelor militare cu gradul militar dobândit.

Cetățenii români, cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale altor state în afara celor prevăzute la alin. (4) , se iau în evidența centrelor militare cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin. (6) Cetățenii menționați la alin. (4) și (5) depun jurământul militar în condițiile legii.

Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare.

Prin notificarea persoanelor menționate la alin. (2) se înțelege înștiințarea oficială scrisă, la adresa de domiciliu din România, cu privire la obligativitatea prezentării la centrele militare ale cărei formă și conținut sunt stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, aprobate prin hotărâre a Guvernului.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , la instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari plecați temporar în afara țării au obligația de a se prezenta la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale în care sunt încadrați, în termenul prevăzut în contract, conform dispozițiilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, republicată, cu completările ulterioare.

Cetățenii români care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurământ: Eu, , jur credință patriei mele, România. Jur să-mi apăr țara, chiar cu prețul vieții. Jur să respect Constituția, legile țării și regulamentele militare. Așa să-mi ajute Dumnezeu!

Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.

Elevii din colegiile naționale militare nu depun jurământul.

Recrutarea, selecționarea și admiterea candidaților în structura de învățământ aparținând instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale se stabilesc prin metodologii proprii, aprobate prin ordin al miniștrilor/conducătorilor acestor instituții, cu respectarea legislației naționale în domeniu.

Dacă persoanele prevăzute la art. 3 alin. (3) lit. c) nu mai continuă studiile și au îndeplinit îndatoririle militare, prevăzute la art. 3 alin. (2) , alin. (3) lit. a) și alin. (4) , înainte de a intră în structura de învățământ prevăzută la alin. (1) sau au terminat cel puțin anul I de studii, sunt trecute în rezervă cu gradul cel mai mare dobândit.

Tinerii care optează pentru a urma cursurile într-o structură de învățământ prevăzută la alin. (1) efectuează examinarea psihologică și medicală gratuit, la unitățile specializate, stabilite de conducătorii instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.

Recrutarea, selecționarea și luarea în evidență a studenților prevăzuți la art. 3 alin. (3) lit. c^1) , școlarizați pentru nevoile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, precum și durata și modul de organizare și desfășurare a programului de pregătire militară se stabilesc prin ordin al conducătorului acestora.

În situația în care, din diferite motive, studenții prevăzuți la alin. (1) nu mai continuă studiile sau programul de pregătire militară, aceștia încetează serviciul militar activ, se trec în rezervă, retragere sau se scot din evidență, după caz.

Pe timp de pace, cetățenii români, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă, pot solicita Ministerului Apărării Naționale participarea, pe bază de voluntariat, la un program de pregătire militară de bază, cu durata de până la 4 luni, în calitate de soldat/gradat voluntar în termen.

Înscrierea la programul prevăzut la alin. (1) se face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere, prin care solicitantul, care a fost declarat apt în urma procesului de selecție efectuat în unitățile nominalizate, consimte să îndeplinească programul de pregătire militară de bază.

Organizarea și desfășurarea programului prevăzut la alin. (1) , precum și angajamentul prevăzut la alin. (2) se reglementează prin ordin al ministrului apărării naționale.

Pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază, soldații/gradații voluntari în termen beneficiază gratuit de cazare, drepturi de echipare și de hrană, asistență medicală și medicamente, precum și de celelalte drepturi prevăzute de lege pentru militarii în termen și se supun prevederilor legilor și regulamentelor militare.

Cetățenii care urmează programul de pregătire militară de bază, prevăzut la alin. (1) , primesc o indemnizație, reprezentând 3 câștiguri salariale medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata. Centrele militare îi iau în evidență și îi introduc în rezerva operațională.

Indemnizația prevăzută la alin. (5) se achită în tranșe lunare egale. În situația în care cetățenii care optează pentru programul de pregătire militară de bază prevăzut la alin. (1) nu îl finalizează, aceștia vor restitui indemnizația primită și cheltuielile efectuate de instituția militară cu pregătirea acestora până în acel moment.

Metodologia de determinare a cheltuielilor efectuate pe timpul derulării programului de pregătire militară de bază și modalitatea de restituire a acestora se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naționale.

Medicul de familie al cetățenilor care optează pentru înscrierea la programul de pregătire prevăzut la alin. (1) are obligația să elibereze, gratuit, sub semnătură și parafă, documentul medical care atestă antecedentele patologice personale și heredocolaterale ale acestora.

Organizarea și desfășurarea pregătirii cetățenilor în condițiile prevăzute la alin. (1) se asigură în limita fondurilor asigurate prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Numărul maxim de locuri disponibile pentru pregătirea militară în calitate de soldat/gradat voluntar în termen se aprobă, anual, prin ordin al ministrului apărării naționale, în funcție de fondurile aprobate cu această destinație prin bugetul Ministerului Apărării Naționale. Perioadele de pregătire militară și locurile de executare a acesteia se anunță prin mijloacele de informare în masă.

Rezerva de mobilizare cuprinde resursele umane care pot fi folosite pentru instruire și îndeplinirea unor misiuni pe timp de pace, respectiv completarea forțelor destinate apărării, instruirea și îndeplinirea unor misiuni pe timpul stării de urgență, al stării de asediu, al stării de mobilizare sau al stării de război și este formată din: a) rezerva operațională

Rezerva operațională cuprinde

Rezerva generală cuprinde cetățenii cu obligații militare care nu fac parte din rezerva operațională.

Rezerviștii voluntari pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru

În situația prevăzută la alin. (1) lit. a) , rezerviștii voluntari sunt concentrați în baza ordinului ministrului/conducătorului instituției în subordinea căruia se află unitatea în care este încadrat rezervistul.

Abrogat.

Rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați, după caz, pentru

În situațiile prevăzute la alin. (1) , rezerviștii din rezerva operațională sunt încadrați în funcții din statele de organizare ale unităților militare, având drepturile și obligațiile stabilite de lege pentru categoria de personal corespunzătoare funcției în care este încadrat.

Prin concentrare, în sensul prezentei legi, se înțelege

La declararea mobilizării sau a stării de război, rezerviștii din rezerva operațională și cetățenii prevăzuți la art. 3 alin. (5) încorporați se consideră mobilizați, iar serviciul militar se prelungește până la data demobilizării.

Serviciul militar în calitate de militar concentrat începe la data concentrării și se termină la data deconcentrării, iar în calitate de militar mobilizat începe la data mobilizării și se termină la data demobilizării.

În situațiile prevăzute la art. 18 alin. (3) , rezerviștii voluntari se prezintă la unitățile la care sunt încadrați, la data și ora prevăzute în ordinul de chemare.

Ordinele de chemare se întocmesc și se înmânează de către unitățile militare în care sunt încadrați rezerviștii voluntari.

Centrele militare, componentă a armatei, au în compunere centre militare zonale, centre militare județene și centre militare ale sectoarelor municipiului București.

Chemarea cetățenilor încorporabili și rezerviștilor care nu fac obiectul prevederilor art. 19 alin. (1) se realizează prin ordin de chemare, întocmit de centrele militare.

Anunțarea cetățenilor încorporabili și rezerviștilor, precum și înmânarea ordinelor de chemare se realizează de către structurile specializate ale Ministerului Administrației și Internelor.