LEGE nr. 446 din 30 noiembrie 2006 privind pregătirea populației pentru apărare
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Cetățenii români au dreptul și obligația să apere România.
Pregătirea cetățenilor români pentru apărare reprezintă totalitatea măsurilor și acțiunilor întreprinse în scopul asigurării resurselor umane necesare forțelor armate și celorlalte forțe puse la dispoziție de instituțiile publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, potrivit legii, denumite în continuare instituții cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, și cuprinde recrutarea, selecția, pregătirea și încadrarea acestora în unitățile instituțiilor respective.
Pregătirea cetățenilor români pentru apărarea țării se realizează prin: a) îndeplinirea serviciului militar
participarea la alte forme de pregătire organizate de instituțiile cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Serviciul militar se îndeplinește de către cetățenii români, bărbați și femei, care au împlinit vârsta de 18 ani, în formele prevăzute de lege.
Serviciul militar se îndeplinește în următoarele forme
activ
abrogată
în rezervă.
Serviciul militar activ se îndeplinește în calitate de
militar profesionist
militar în termen
elev, student militar, student de poliție, student de poliție penitenciară sau cursant în unitățile/instituțiile de învățământ din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, denumite în continuare instituții de învățământ militar, cu excepția elevilor colegiilor naționale militare. Sunt considerați cursanți, în sensul prezentei legi, cetățenii români, bărbați și femei, care urmează cursurile de formare organizate de către instituțiile de învățământ militar, precum și cei care urmează programele de formare profesională inițială specifice soldaților și gradaților profesioniști; c^1) student în instituțiile civile de învățământ superior, școlarizat pentru nevoile instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale
soldat/gradat voluntar în termen, în structurile Ministerului Apărării Naționale.
Serviciul militar în rezervă se îndeplinește în calitate de
rezervist voluntar
rezervist.
La declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a îndeplini serviciul militar.
La instituirea stării de urgență și a stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare și a stării de război, rezerviștii sunt concentrați și/sau mobilizați potrivit nevoilor instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale.
Perioada de timp în care o persoană îndeplinește serviciul militar activ sau alternativ ori este concentrată sau mobilizată constituie vechime în serviciu ori vechime în muncă, după caz, precum și stagiu de cotizare la sistemul public de asigurări sociale. Sunt exceptați de la prevederile prezentului alineat elevii colegiilor naționale militare.
Cetățenii care, din motive religioase sau de conștiință, refuză să îndeplinească serviciul militar sub arme execută serviciul alternativ.
Reglementarea îndeplinirii serviciului alternativ se adoptă prin lege.
Pe timpul îndeplinirii serviciului militar cetățenilor le este interzis să desfășoare activități politice în unitățile militare.
Autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor privind sistemul electoral și partidele politice.
Nu îndeplinesc serviciul militar și sunt scoși din categoria cetățenilor încorporabili
cei clasați inapți pentru serviciul militar, cu scoatere din evidență, conform baremului medical
personalul hirotonit sau ordinat care aparține cultelor religioase recunoscute de lege, personalul consacrat oficial ca deservent al unui asemenea cult, precum și călugării care au o vechime în mănăstire de cel puțin 2 ani
persoanele condamnate la pedepse privative de libertate, pe timpul executării pedepsei, precum și cele arestate preventiv sau trimise în judecată până la data rămânerii definitive a hotărârii prin care s-a soluționat cauza penală.
Baremul medical reprezintă criteriile și normele de diagnostic clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Cetățenii încorporabili, în sensul prezentei legi, sunt considerați cetățenii români, bărbați, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, care îndeplinesc criteriile pentru a executa serviciul militar, în situațiile prevăzute la art. 3 .
Femeile pot îndeplini, la cerere, oricare dintre formele serviciului militar. Femeile în stare de graviditate întrerup, la cerere sau la recomandarea medicului, îndeplinirea serviciului militar.
Persoanele care au dobândit, prin adopție sau prin acordare la cerere ori au redobândit cetățenia română, îndeplinesc serviciul militar, după o perioadă de cel puțin 6 luni de la stabilirea sau restabilirea domiciliului în România.
Cetățenii care au cetățenie dublă/multiplă îndeplinesc serviciul militar la instituirea stării de asediu, a stării de mobilizare și a stării de război conform acordurilor încheiate între România și țara/țările a cărei/căror cetățenie o mai deține persoana respectivă.
În situația în care nu există acorduri încheiate între România și țara/țările a cărei/căror cetățenie o mai dețin persoanele prevăzute la alin. (2) , acestea îndeplinesc serviciul militar în condițiile prevăzute la alin. (1) .
Cetățenii români, cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale statelor membre ale Organizației Tratatului Atlanticului de Nord sau ale Uniunii Europene se iau în evidența centrelor militare cu gradul militar dobândit.
Cetățenii români, cu domiciliul în România, care au îndeplinit serviciul militar în forțele armate ale altor state în afara celor prevăzute la alin. (4) , se iau în evidența centrelor militare cu primul grad corespunzător corpului de personal din care provin. (6) Cetățenii menționați la alin. (4) și (5) depun jurământul militar în condițiile legii.
Cetățenii încorporabili, rezerviștii voluntari și rezerviștii au obligația de a se prezenta la locul, data și ora prevăzute în ordinul de chemare.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , la instituirea stării de asediu sau la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, cetățenii încorporabili și rezerviștii cu domiciliul în România, plecați temporar în afara țării, au obligația de a se prezenta, în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data notificării, la centrele militare în evidența cărora se află, în vederea clarificării situației militare și, după caz, a înmânării ordinului de chemare.
Prin notificarea persoanelor menționate la alin. (2) se înțelege înștiințarea oficială scrisă, la adresa de domiciliu din România, cu privire la obligativitatea prezentării la centrele militare ale cărei formă și conținut sunt stabilite prin normele de aplicare a prezentei legi, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , la instituirea stării de urgență, a stării de asediu ori la declararea stării de mobilizare sau a stării de război, rezerviștii voluntari plecați temporar în afara țării au obligația de a se prezenta la structurile din cadrul instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale în care sunt încadrați, în termenul prevăzut în contract, conform dispozițiilor Legii nr. 270/2015 privind Statutul rezerviștilor voluntari, republicată, cu completările ulterioare.
Cetățenii români care îndeplinesc serviciul militar depun următorul jurământ: Eu, , jur credință patriei mele, România. Jur să-mi apăr țara, chiar cu prețul vieții. Jur să respect Constituția, legile țării și regulamentele militare. Așa să-mi ajute Dumnezeu!
Formula religioasă de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase.
Elevii din colegiile naționale militare nu depun jurământul.