LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul polițistului
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Postul vacant se ocupă de polițistul care îndeplinește condițiile de ocupare prevăzute în fișa postului, precum și condițiile prevăzute de prezenta secțiune.
Postul de execuție vacant se ocupă prin: a) numirea absolventului instituției de învățământ a Ministerului Afacerilor Interne sau care pregătește personal pentru nevoile Ministerului Afacerilor Interne
mutare, la cerere sau în interesul serviciului
concurs sau examen, după caz, în situațiile prevăzute la art. 9 alin. (2) , (2^1) , (2^2) și (3) .
Postul de conducere vacant se ocupă prin: a) concurs sau examen, după caz
mutare, la cerere sau în interesul serviciului, când funcția este prevăzută cu coeficient egal sau inferior celui anterior deținut
numire directă pe același post sau, cu acordul scris al polițistului, pe un post prevăzut cu coeficient egal sau inferior celui anterior deținut; c^1) numire directă a polițistului pe o funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau pe o funcție de conducere la cabinetul demnitarului, prevăzute a fi încadrate cu polițiști, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, potrivit competențelor stabilite prin lege
alte cazuri prevăzute de lege.
Numirea directă prevăzută la alin. (1) lit. c) poate fi aplicată în următoarele situații
ca urmare a reorganizării unității
ca urmare a reintegrării, prin hotărâre judecătorească definitivă, a altui polițist în funcția de conducere ocupată
la încetarea numirii în statul anexă, dacă anterior polițistul a ocupat o funcție de conducere
ca urmare a punerii la dispoziție în condițiile art. 27^21 alin. (1) lit. f) .
În perioada ocupării funcției prevăzute la alin. (1) lit. c^1) , polițistul exercită atribuțiile stabilite în fișa postului, potrivit legii, de ministrul afacerilor interne sau, după caz, de demnitar.
În vederea ocupării postului vacant prin concurs sau examen, se constituie comisie de concurs și comisie de soluționare a contestațiilor. În cadrul comisiei de concurs pot funcționa subcomisii.
Comisia de concurs prevăzută la alin. (1) se alcătuiește dintr-un număr impar de membri. Aceștia au funcția cel puțin egală cu cea prevăzută pentru postul scos la concurs, iar cel puțin unul dintre membri are studiile de specialitate cerute pentru ocuparea postului scos la concurs.
Componența nominală a comisiilor prevăzute la alin. (1) , precum și desemnarea secretarilor acestora se stabilesc prin ordin/dispoziție emise potrivit competențelor.
Concursul se organizează de către unitatea în al cărei stat de organizare este prevăzut postul vacant sau de eșaloanele superioare/unitățile care asigură coordonarea metodologică a structurilor în care se regăsesc posturile.
Concursul se poate organiza și pentru ocuparea mai multor posturi vacante din aceeași specialitate.
Anunțul pentru ocuparea prin concurs a postului vacant se afișează la sediul unității și se publică prin grija compartimentului de resurse umane, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de data desfășurării concursului, pe pagina de internet a unității sau a eșalonului superior ori, dacă aceasta nu există ori nu este operațională, în presa scrisă.
Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant care presupune desfășurarea activității sub o altă identitate decât cea reală se organizează fără aplicarea regulilor de publicitate.
Concursul pentru ocuparea postului de conducere vacant constă în susținerea unui interviu structurat pe subiecte profesionale, care se înregistrează audio și video.
Concursul pentru ocuparea postului de execuție vacant constă în susținerea unui test scris pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului, care se înregistrează audio și video.
În funcție de specificul atribuțiilor postului de execuție vacant, testul scris poate fi precedat de susținerea a cel puțin unei probe, cu relevanță directă pentru performanța pe post, cu caracter eliminatoriu, care se înregistrează audio și/sau video, după cum urmează
probă practică
evaluarea performanței fizice
evaluarea competențelor lingvistice.
Comisia de concurs elaborează subiectele și baremele de corectare/apreciere și notare, în concordanță cu tematica și bibliografia stabilite.
Evaluarea probelor prevăzute la art. 27^38 și 27^39 se face cu note de la 1 la 10.
Nota de promovare a fiecărei probe de concurs este minimum 7,00.
Proba de evaluare a performanței fizice se apreciază și se promovează potrivit baremelor specifice prevăzute de ordinul ministrului afacerilor interne privind activitățile de educație fizică și sport în Ministerul Afacerilor Interne.
Candidații sunt declarați «admis» în ordinea descrescătoare a notelor obținute la interviul structurat pe subiecte profesionale sau, după caz, la testul scris, în limita numărului posturilor pentru care au candidat.
Rezultatele finale ale concursului se înscriu într-un tabel nominal și se aduc la cunoștință prin afișare.
În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant, mai mulți candidați obțin aceeași notă, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în specialitatea postului scos la concurs.
În situația în care mai mulți candidați au aceeași vechime în specialitatea postului scos la concurs, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare vechime în studiile necesare postului scos la concurs.
În situația în care, la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant, mai mulți candidați au aceeași notă, iar concursul a constat și în susținerea unei probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care are cea mai mare notă la aceasta.
În situația în care au fost susținute mai multe probe eliminatorii, este declarat «admis» candidatul care a obținut nota finală cea mai mare, stabilită ca medie aritmetică a notelor la aceste probe.
În situația în care concursul a constat doar în susținerea probei scrise, departajarea candidaților se realizează pe baza rezultatelor obținute în urma susținerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale.
Polițistul nemulțumit de rezultatul obținut la proba/probele eliminatorii sau la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale poate formula contestație, o singură dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afișare.
Comisia de soluționare a contestațiilor are obligația de a soluționa contestațiile în termen de 2 zile lucrătoare de la expirarea termenului de depunere.
Admiterea contestației la proba/probele eliminatorie/ eliminatorii are drept consecință replanificarea candidatului și susținerea din nou a probei/probelor respective.
Nota acordată după soluționarea contestației la testul scris/interviul structurat pe subiecte profesionale este definitivă.
Rezultatele la contestații se aduc la cunoștință prin afișare.
Agentul de poliție care a absolvit studii superioare poate participa la concursul pentru ocuparea unui post de execuție vacant de ofițer, dacă îndeplinește cumulativ următoarele condiții
este declarat «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop
nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare
nu este pus la dispoziție ori suspendat din funcție în condițiile art. 27^21 alin. (2) sau art. 27^25 lit. a) , b) , h) și h^1)
a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu.
La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa polițistul care
este declarat «apt medical» și «apt» la evaluarea psihologică organizată în acest scop
nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare sau față de acesta nu a fost pusă în mișcare acțiunea penală
a obținut calificativul de cel puțin «bine» la ultimele două evaluări anuale de serviciu
îndeplinește condițiile de vechime și studii, conform alin. (2) și (3) .
Condițiile de vechime necesare participării ofițerilor de poliție la concurs sunt
pentru funcția de inspector general și inspector general adjunct/similare și funcțiile superioare celei de șef serviciu/similare de la nivelul aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne
vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 7 ani
vechime în funcții de conducere în unități ale Ministerului Afacerilor Interne - 4 ani; II. pentru funcțiile superioare celei de șef serviciu/similare, altele decât cele prevăzute la pct. I
vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 5 ani
vechime în funcții de conducere în unități ale Ministerului Afacerilor Interne - 3 ani; III. pentru funcțiile de contabil-șef și funcțiile de șef serviciu/similare de la toate nivelurile ierarhice, precum și pentru funcțiile de șef poliție oraș și adjunct șef poliție oraș
vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 2 ani
vechime în specialitatea structurii pentru care se organizează concurs - 3 ani; IV. pentru oricare alte funcții de conducere inferioare celor prevăzute la pct. III , de la toate nivelurile ierarhice - vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 2 ani
pentru funcțiile de șef birou care presupun atribuții de poliție judiciară - 2 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției sau 3 ani vechime în calitate de organ de cercetare al poliției judiciare.
Prevederile alin. (2) pct. IV se aplică și pentru participarea agenților de poliție la concursul de ocupare a funcțiilor pentru care agenții de poliție beneficiază de indemnizație de conducere.
Poate participa la concursul pentru ocuparea funcțiilor prevăzute la alin. (2) pct. I , II , III ofițerul de poliție care a absolvit studii postuniversitare sau studii universitare de master în domeniul management sau în specialitatea studiilor funcției de bază.
Face excepție de la condiția prevăzută la alin. (2) pct. III lit. b) funcția de șef de serviciu/similară, dacă unitatea nu are prevăzută o funcție de ofițer de execuție în domeniu.
Funcția similară se stabilește prin raportare la coeficientul, nivelul ierarhic și gradul profesional prevăzut.
Candidatului declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcții de execuție i se acordă gradul profesional și este numit în funcție numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 10 alin. (1) . Motivarea deciziilor bazate pe considerente de ordine publică sau securitate națională nu se comunică.
Candidatul declarat «admis» la concursul pentru ocuparea unei funcții de execuție în situația prevăzută la art. 9 alin. (2) sau pentru ocuparea unui post de conducere vacant, din statul de organizare al altei unități decât cea în care este încadrat, se mută în interesul serviciului, fără acordul șefului unității cedente.
În cazul în care ocuparea postului vacant pentru care s-a organizat concurs nu este posibilă din motive care țin exclusiv de persoana candidatului declarat «admis», oferta de ocupare a postului se face candidatului clasat pe următorul loc, în ordinea descrescătoare a notelor obținute.
Pentru polițistul care ocupă în Ministerul Afacerilor Interne o funcție de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau o funcție la cabinetul demnitarului, unitatea are obligația de a rezerva postul ocupat, în condițiile art. 27^35 alin. (1) lit. a)-c) în cazul posturilor de conducere ori în conformitate cu reglementările legale în cazul posturilor de execuție, de către polițist anterior numirii. La eliberarea din funcția de demnitate publică ori cu rang de demnitar sau din funcția la cabinetul demnitarului, polițistul este numit în postul rezervat.
Polițistul are dreptul la: a) salariu lunar, potrivit legii
ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege
uniforma, echipament specific, alocații pentru hrana, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului
locuința de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condițiile legii
concedii de odihna, concedii de studii și învoiri plătite, concediu fără plată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului
concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, accidente produse în timpul și din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin lege
bilete de odihna, tratament și recuperare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului
pensii, în condițiile stabilite prin lege
indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și decontarea cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite prin lege
decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localități și o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului
încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii
portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii
asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului
tratament medical în străinătate pentru afecțiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului
decontarea cheltuielilor de asistență juridică efectuate de acesta în cadrul unui proces penal și/sau civil, care a fost desfășurat sau se desfășoară împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în cadrul unui proces penal în care are sau a avut calitatea de persoană vătămată printr-o faptă de ultraj.
Cheltuielile de asistență juridică se decontează, la cererea polițistului formulată în termen de maximum 3 ani de la efectuarea acestora, de către ordonatorul de credite care asigură finanțarea unității în care acesta era încadrat la data luării la cunoștință despre dobândirea calității procesuale, în limita unui plafon, care reprezintă valoarea unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, stabilită la data încheierii convenției și care se aplică pentru fiecare proces penal sau civil.
În vederea decontării cheltuielilor de asistență juridică se încheie o convenție între polițist și ordonatorul de credite care asigură finanțarea unității în care acesta era încadrat la data luării la cunoștință despre dobândirea calității procesuale.
Polițistul este obligat să restituie sumele primite în următoarele situații
instanța de judecată a constatat vinovăția sa, printr-o hotărâre definitivă
polițistul a încheiat un contract de tranzacție ori un acord de mediere
instanța de judecată a constatat că polițistul nu a săvârșit fapta în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Polițistul nu beneficiază de decontarea cheltuielilor de asistență juridică sau, dacă a beneficiat, este obligat să restituie sumele primite în situația în care instanța de judecată a constatat nevinovăția sa, printr-o hotărâre definitivă, și a fost admisă în favoarea acestuia plata cheltuielilor de judecată cu titlu de onorariu avocat.
Dacă de la momentul efectuării cheltuielilor de către polițist și până la data decontării acestora intervine oricare dintre cazurile care nasc obligația de restituire a acestora, decontarea efectivă nu se mai realizează.
Convenția prevăzută la alin. (2) cuprinde clauze privind recuperarea sumelor pe care polițistul este obligat să le restituie potrivit alin. (3) și (4) . Convenția reprezintă titlu executoriu pentru recuperarea sumelor.
Normele de aplicare a dispozițiilor privind dreptul polițistului la decontarea cheltuielilor de asistență juridică se aprobă prin ordin al ministrului afacerilor interne, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) este termen de decădere.
Pentru activitatea desfășurata polițiștilor li se conferă ordine și medalii, potrivit legii.
În cazul întreruperii activității în poliție, timpul cât polițistul a desfășurat o alta activitate nu va fi luat în calculul vechimii în poliție pentru care se conferă ordinul sau medalia.
Polițiștii decorați cu Ordinul Meritul Militar și Semnul onorific În Serviciul Armatei își păstrează toate drepturile dobândite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
Abrogat.
Dreptul la pensii și asigurări sociale pentru polițiști se exercită prin sistemul pensiilor militare de stat și alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale în condițiile prevăzute de Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare.
Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care își are domiciliul și care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensație lunară pentru chirie de până la 50% din salariul lunar, dar nu mai mult decât chiria prevăzută în contractul de închiriere încheiat în condițiile legii.
Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru chirie, prevăzută la alin. (1) , în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia.
Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie potrivit alin. (1) și (1^1) și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul prevăzut la alin. (1) , dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.
În situația prevăzută la alin. (1^2) , compensația lunară pentru chirie se acordă pentru o singură locuință achiziționată pe timpul carierei. Compensația lunară pentru chirie nu se poate acorda concomitent pentru situația prevăzută la alin. (1) și (1^1) și pentru situația prevăzută la alin. (1^2) , caz în care polițistul optează pentru una dintre aceste situații.
Pentru persoanele prevăzute la alin. (1^2) , sumele pot fi justificate cu un contract de vânzare-cumpărare cu plata în rate a unei locuințe. În interpretarea și aplicarea art. 31 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 , polițistul mutat la cerere cu locul de muncă într-o altă localitate decât cea unde își are domiciliul nu are dreptul la compensație lunară pentru chirie după mutarea în aceeași localitate, în interesul serviciului.
Contractul de închiriere pe baza căruia se acordă compensația lunară pentru chirie în condițiile alin. (1) și alin. (1^1) sau documentele în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (1^2) pot avea ca obiect o locuință din localitatea unde polițistul a fost numit în prima funcție ori mutat în interesul serviciului sau o locuință situată într-o localitate aflată la o distanță de maximum 70 km, în cazul în care nici polițistul și nici soțul/soția nu au în proprietate personală o locuință în localitatea unde se află locuința ce face obiectul contractului de închiriere ori al documentelor în baza cărora se acordă dreptul prevăzut la alin. (1^2) sau în altă localitate situată mai aproape de locul de muncă.
Soțul sau soția polițistului mutat/mutată în interesul serviciului în alta localitate, care a fost încadrat/încadrată în muncă și a întrerupt activitatea datorită mutării împreună cu soțul sau soția, are dreptul la o indemnizație lunară de 50% din salariul de baza al polițistului, până la o nouă angajare sau până la prestarea unei alte activități aducătoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.
Abrogat.
De indemnizația lunară prevăzută la alin. (2) beneficiază și soțul sau soția care, la data mutării polițistului, era înscris/înscrisă, în condițiile legii, ca șomer, dar numai după expirarea termenului de plata a ajutorului de șomaj, stabilit prin lege.
Cuantumul compensației prevăzute la alin. (1) și condițiile de acordare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului afacerilor interne.
Polițistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singura data în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, în condițiile legii.
Abrogat.
Criteriile și condițiile de sprijin prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
În exercitarea atribuțiilor de serviciu polițistul beneficiază de protecție specială, în condițiile legii.
La cerere, polițistul încadrat într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acestuia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi menținut în activitate în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.
La cerere, persoana al cărei raport de serviciu a încetat, fiind încadrată într-un grad de invaliditate, ca urmare a rănirii acesteia în timpul sau în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, poate fi numită, fără examen ori concurs, în funcții de polițist în unități ale Ministerului Afacerilor Interne.
Menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) ori (2) se face prin ordin al ministrului afacerilor interne, pe baza propunerii șefului unității din care acesta face parte, respectiv a făcut parte și a avizului comisiei de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă.
Comisia de expertiză medicală și evaluare a capacității de muncă constată dacă atribuțiile funcțiilor pe care urmează să fie menținut, respectiv numit sunt compatibile cu incapacitatea dată de afecțiunea fizică/psihică și pot fi îndeplinite fără riscul de a o agrava.
Domeniile de activitate, condițiile, precum și procedura privind menținerea sau numirea în funcții de polițist potrivit alin. (1) și (2) se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Polițistului i se asigură gratuit echipamentul de protecție adecvat misiunilor specifice pe care le îndeplinește, iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus îmbrăcămintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despăgubiri corespunzătoare.
Membrii familiei polițistului beneficiază gratuit, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, de
asistență medicală și medicamente în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești
decontarea cheltuielilor de transport în situația mutării polițistului în interes de serviciu în alta localitate.
În sensul prevederilor prezentei legi, familia polițistului cuprinde soțul/soția, copiii și părinții aflați în întreținerea legală a acestuia.
Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu pot fi înmatriculați, la cerere, în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne.
Copiii aflați în întreținerea polițistului decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și soțul sau soția acestuia pot fi numiți în funcții de polițist ori angajați ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unități ale Ministerului Afacerilor Interne, dacă îndeplinesc condițiile legale.
Identificarea funcției în vederea numirii, respectiv angajării potrivit alin. (2) se face ținând cont de studiile solicitantului și de cerințele postului.
Prin ordin al ministrului afacerilor interne se stabilesc condițiile și procedura de aplicare a prevederilor prezentului articol.
La decesul unui polițist, Ministerul Afacerilor Interne acordă familiei acestuia sau persoanei care a suportat cheltuielile ocazionate de deces, după caz, un ajutor suplimentar de deces egal cu de trei ori salariul de bază avut.
Polițistul pensionat și soția/soțul acestuia au dreptul gratuit la asistență medicală și medicamente, în cadrul sistemului de asigurări de sănătate specific apărării, ordinii publice, siguranței naționale și autorității judecătorești, și au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihna și agrement, care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Administrației și Internelor.
Polițistul pensionat și soțul/soția acestuia, care au acces la casele de odihnă, sanatoriile, bazele sportive și alte spații pentru odihnă și agrement care aparțin sau sunt în administrarea Ministerului Afacerilor Interne, beneficiază de înlesniri stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.
Durata programului de lucru al polițistului este de 8 ore pe zi și 5 zile pe săptămână, stabilită astfel încât să se asigure continuitatea serviciului polițienesc și refacerea capacității de muncă, în condițiile prevăzute de lege.
Programul de lucru, formele de organizare a acestuia și acordarea repausului săptămânal se stabilesc prin ordin al ministrului afacerilor interne, după consultarea Corpului Național al Polițiștilor.
Dacă interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihnă săptămânale ce se cuvin polițistului poate fi amânată, în mod excepțional, cel mult de două ori într-o lună.
Polițistul și membrii familiei sale au dreptul la protecție din partea structurilor specializate ale statului față de amenințările sau violențele la care ar putea fi supuși ca urmare a exercitării atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.
Polițistul este dator
să fie loial instituției din care face parte, să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației
să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană, în special față de grupurile vulnerabile, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate, corectitudine și conștiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege
să își perfecționeze continuu nivelul de instruire profesională și generală
să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morala în întreaga activitate
să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni
să acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu
să informeze șeful ierarhic și celelalte autorități abilitate cu privire la faptele de corupție săvârșite de alți polițiști, de care a luat cunoștința
prin întregul sau comportament, să se arate demn de considerația și încrederea impuse de profesia de polițist.
Polițistul este obligat
să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora
să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea să oficială
să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competențelor legal stabilite
să aibă o conduita corecta, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea să publică ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte
să informeze de îndată structura de resurse umane a unității din care face parte despre dobândirea calității procesuale de învinuit sau inculpat, precum și despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunțate împotriva sa.
Polițistului ii este interzis, în orice împrejurare
să primească, sa solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje
să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a)
să folosească forța, altfel decât în condițiile legii
să provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice cu scopul de a obține de la aceasta persoana sau de la o terță persoana informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoana l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terțe persoane
să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice
să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplină
să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unității de poliție din care face parte, interese de natura să compromită imparțialitatea și independenta acestuia.
Serviciul polițienesc are caracter permanent și obligatoriu.
Polițistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afară acestuia, în situații temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.
În situații de catastrofe, calamitați sau tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice ori alte asemenea evenimente polițistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliție din care face parte.
La instituirea stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, polițistul aflat în concediu de odihnă, concediu de studii, învoire plătită sau concediu fără plată este obligat să contacteze în cel mai scurt timp posibil șeful nemijlocit, care dispune cu privire la condițiile de întrerupere a acestor situații și de reluare a activității, în funcție de specificul acesteia și necesitățile unității.
În situația instituirii stării de urgență, șeful unității poate dispune/aproba, în funcție de evoluția situației operative și de specificul activităților și necesitățile unității, efectuarea totală/parțială a concediului de odihnă sau acordarea unor zile de învoire plătită, după caz.
Pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, șefii unităților stabilesc programul de lucru al acestora în funcție de specificul și necesitățile unității.