LEGE nr. 305 din 15 noiembrie 2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Eficiența activității desfășurate de inspectorii judiciari se apreciază în funcție de următorii indicatori
capacitatea de organizare, planificare și stabilire a priorităților în efectuarea lucrărilor repartizate spre soluționare
operativitatea soluționării lucrărilor și ritmicitatea în gestionarea lucrărilor repartizate
respectarea termenelor de soluționare a lucrărilor.
Indicatorii de evaluare a eficienței activității inspectorilor judiciari se analizează și se notează prin raportare la volumul de activitate al direcției de inspecție judiciară din care face parte inspectorul judiciar evaluat.
La analizarea și notarea indicatorilor prevăzuți la alin. (1) sunt luate în considerare și celelalte activități desfășurate de inspectorii judiciari pe baza dispozițiilor din legi și regulamente.
Calitatea activității inspectorilor judiciari se apreciază în funcție de următorii indicatori
capacitatea de identificare a problematicii lucrărilor repartizate, caracterul complet al verificărilor și rigurozitatea în efectuarea acestora
capacitatea de analiză și sinteză
argumentația clară și logică.
Integritatea inspectorilor judiciari se apreciază în funcție de următorii indicatori
respectarea standardelor de conduită stabilite prin lege și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor
imparțialitatea
uniformitatea practicii individuale în soluționarea lucrărilor repartizate
respectarea principiului confidențialității.
Criteriul se apreciază în funcție de următorii indicatori
comunicarea cu ceilalți inspectori judiciari, precum și cu celălalt personal al Inspecției Judiciare
comunicarea în cadrul echipelor de inspectori judiciari constituite în vederea efectuării lucrărilor de inspecție
comunicarea cu inspectorul-șef, inspectorul-șef adjunct și directorii direcțiilor de inspecție
comunicarea cu judecătorii și procurorii vizați de lucrările repartizate, precum și cu celelalte persoane cu care vine în contact în realizarea atribuțiilor.
Criteriul se apreciază în funcție de următorii indicatori
atitudinea proactivă în raport cu activitățile din ariile de competență care au legătură cu exercitarea funcției
preocuparea pentru creșterea performanței profesionale.
Capacitatea de conducere și organizare a directorilor direcțiilor de inspecție se apreciază în funcție de următorii indicatori
capacitatea de organizare, previzionare și planificare a activităților
repartizarea echilibrată și echitabilă a atribuțiilor de serviciu
gestionarea eficientă a resurselor umane, materiale și financiare, în raport cu atribuțiile legale
gestionarea informațiilor
rezolvarea cu celeritate a lucrărilor specifice activității de conducere
Capacitatea de control a directorilor direcțiilor de inspecție se evaluează în funcție de următorii indicatori
capacitatea de identificare și înlăturare a deficiențelor, prin măsuri adecvate
gestionarea situațiilor de criză
ritmicitatea în efectuarea verificărilor privind activitatea direcției pe care o conduce și modul de îndeplinire a atribuțiilor delegate.
Capacitatea de coordonare a directorilor direcțiilor de inspecție se apreciază în funcție de următorii indicatori
capacitatea de organizare și motivare a personalului
preocuparea pentru unificarea practicilor la nivelul direcției pe care o conduce
aptitudinea de valorificare a potențialului profesional al personalului din subordine.
Capacitatea decizională și de asumare a răspunderii de către directorii direcțiilor de inspecție se evaluează în funcție de următorii indicatori
inițiativa în luarea deciziilor
capacitatea de adaptare rapidă
asumarea măsurilor dispuse și a efectelor acestora
disponibilitatea pentru îndeplinirea unor atribuții suplimentare sau delegate
rezistența la stres.
Comportamentul și comunicarea directorilor direcțiilor de inspecție se evaluează în funcție de următorii indicatori
comportamentul și comunicarea cu inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct, cu ceilalți conducători ai structurilor funcționale ale Inspecției Judiciare, cu inspectorii judiciari și celălalt personal al Inspecției Judiciare, cu alte instituții și mass-media
asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul Inspecției Judiciare
transparența actului decizional
obiectivitatea și imparțialitatea în luarea deciziilor.
Integritatea directorilor direcțiilor de inspecție se apreciază în funcție de indicatorii prevăzuți la art. 6 lit. a) , c) și d).
Inspectorii judiciari de la fiecare direcție, care fac parte din comisiile de evaluare, sunt desemnați de colegiul de conducere al Inspecției Judiciare pe durata unui ciclu de evaluare, cuprins între prima zi a anului calendaristic în care începe procedura de evaluare și data finalizării acesteia.
Colegiul de conducere desemnează, în modalitatea prevăzută la alin. (1) , câte un președinte supleant și câte 2 membri supleanți. Supleanții participă la activitatea de evaluare în cazul imposibilității obiective de exercitare a atribuțiilor de către un membru titular corespunzător.
Membrii desemnați ai comisiilor de evaluare, inclusiv membrii supleanți, pot fi revocați pentru neîndeplinirea atribuțiilor ce le revin sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestora, în mod similar desemnării acestora.
Evaluarea activității profesionale a inspectorilor judiciari membri ai comisiei de evaluare este realizată de o comisie formată din inspectorul-șef, respectiv inspectorul-șef adjunct și membrii supleanți.
Președintele comisiei de evaluare a activității profesionale a inspectorilor judiciari cu funcții de execuție care au calitatea de judecător este inspectorul-șef al Inspecției Judiciare.
Președintele comisiei de evaluare a activității profesionale a inspectorilor judiciari cu funcții de execuție care au calitatea de procuror este inspectorul-șef adjunct al Inspecției Judiciare.
Comisia de evaluare funcționează cu participarea tuturor membrilor și hotărăște cu majoritatea voturilor acestora.
Culegerea datelor și informațiilor necesare evaluării, precum și constatările preliminare pot fi făcute de oricare dintre membrii comisiei de evaluare.
În cazul în care un membru ales al comisiei de evaluare se află în imposibilitatea de a exercita atribuțiile de evaluator, din motive obiective, evaluarea se va efectua după înlocuirea acestuia cu membrul supleant corespunzător.
Există incompatibilitate între membrii comisiei de evaluare și persoana evaluată în următoarele situații
când unul dintre membrii comisiei de evaluare este soț, rudă sau afin până la gradul al patrulea inclusiv cu cel evaluat
când există sau a existat în perioada de 5 ani înainte de evaluare un litigiu între unul dintre membrii comisiei de evaluare și cel evaluat
în alte situații în care, în mod obiectiv, imparțialitatea membrilor comisiei ar putea fi afectată.
În situațiile prevăzute la alin. (6) , membrul comisiei de evaluare care este incompatibil este înlocuit de membrul supleant corespunzător.
Dispozițiile alin. (3)-(7) sunt aplicabile în mod corespunzător și pentru evaluarea activității profesionale a directorilor direcțiilor de inspecție.
Evaluarea inspectorilor judiciari și a directorilor direcțiilor de inspecție se efectuează anual și se finalizează, de regulă, în luna martie a anului următor.
Evaluarea activității profesionale a inspectorilor judiciari și a directorilor direcțiilor de inspecție se desfășoară continuu pe parcursul perioadei de evaluare.
Etapele procesului de evaluare prevăzute la art. 1 alin. (2) se definesc după cum urmează
evaluarea continuă constă în culegerea datelor care conțin rezultatele activității profesionale a persoanei evaluate, prin raportare la criteriile și indicatorii de evaluare
autoevaluarea cuprinde autoanaliza efectuată de persoana evaluată cu privire la activitatea desfășurată în perioada supusă evaluării, precum și autoaprecierea realizată prin notarea motivată de către acesta a fiecărui criteriu și indicator de evaluare
interviul de evaluare reprezintă discuția dintre persoana evaluată și membrii comisiei de evaluare cu privire la aspectele rezultate din evaluarea continuă și autoevaluare
acordarea calificativului este etapa finală a procesului de evaluare, în cadrul căreia se efectuează analiza și notarea motivată de către membrii comisiei de evaluare a fiecărui criteriu și indicator de evaluare, prin raportul de evaluare.
Raportul de evaluare cuprinde descrierea activităților desfășurate de comisia de evaluare, analiza și nota acordată la fiecare criteriu și indicator de evaluare, recomandările făcute celui evaluat, precum și calificativul acordat.
Fiecare indicator se notează cu note cuprinse între 1 și 10, iar fiecare notă acordată se motivează, făcându-se, dacă este cazul, recomandările necesare.
Nota acordată la fiecare criteriu de evaluare reprezintă media aritmetică a notelor acordate la indicatorii corespunzători acestui criteriu.
Calificativul se acordă în funcție de media aritmetică a notelor obținute de cel evaluat la fiecare criteriu de evaluare, astfel
de la 9 inclusiv la 10 - calificativul „Foarte bine“
de la 7 inclusiv la 9 - calificativul „Bine“
de la 5 inclusiv la 7 - calificativul „Satisfăcător“
sub nota 5 - calificativul „Nesatisfăcător“.
Raportul de evaluare se întocmește în 3 exemplare, dintre care unul se comunică celui evaluat, unul se păstrează la Compartimentul pentru resurse umane al Inspecției Judiciare, iar unul se comunică Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a fi atașat la mapa profesională a persoanei evaluate.
Persoana evaluată poate formula obiecțiuni cu privire la constatările din cuprinsul raportului de evaluare, precum și în legătură cu modul de notare și acordare a calificativului, în termen de 15 zile de la primirea raportului.
Obiecțiunile se depun la comisia de evaluare, care se pronunță în termen de 15 zile de la data depunerii.
Raportul de evaluare se modifică în mod corespunzător în cazul în care obiecțiunile sunt admise.
Raportul de evaluare modificat sau, după caz, soluția de respingere a obiecțiilor se comunică persoanei evaluate. ----