LEGE nr. 305 din 15 noiembrie 2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii

Inspecția Judiciară funcționează ca structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, cu sediul în municipiul București.

Inspecția Judiciară acționează potrivit principiului independenței operaționale, conferit de prezentul titlu, în raport cu Consiliul Superior al Magistraturii, instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă acestea și în relația cu celelalte autorități publice, exercitându-și atribuțiile de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate, în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia.

Inspecția Judiciară este condusă de un inspector-șef numit din rândul judecătorilor, ajutat de un inspector-șef adjunct numit din rândul procurorilor.

Normele pentru efectuarea lucrărilor de inspecție se aprobă, la propunerea inspectorului-șef, prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Inspecției Judiciare se asigură integral de la bugetul de stat.

Inspectorul-șef este ordonator terțiar de credite.

Paza sediului Inspecției Judiciare, a bunurilor și a valorilor aparținând acesteia, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

Inspecția Judiciară funcționează cu un număr maxim de 117 posturi.

Numărul maxim de posturi pentru aparatul Inspecției Judiciare poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea inspectorului-șef.

Pentru realizarea atribuțiilor sale, Inspecția Judiciară dispune de un aparat propriu.

Aparatul propriu al Inspecției Judiciare este organizat în direcții, servicii și birouri. În cadrul Inspecției Judiciare, pentru exercitarea atribuțiilor de analiză, verificare și control în domeniile specifice de activitate se organizează distinct Direcția de inspecție pentru judecători și Direcția de inspecție pentru procurori. (3) În cadrul aparatului propriu al Inspecției Judiciare funcționează inspectori judiciari, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, funcționari publici, personal contractual și specialiști IT.

În cadrul Direcției de inspecție pentru judecători funcționează inspectori judiciari selectați din rândul judecătorilor, iar în cadrul Direcției de inspecție pentru procurori funcționează inspectori judiciari selectați din rândul procurorilor.

Direcțiile de inspecție pentru judecători și procurori se încadrează cu personal care deservește activitatea de secretariat, arhivă și registratură a celor două direcții.

Posturile vacante, altele decât cele de inspector judiciar, pot fi ocupate temporar, prin detașarea unor judecători, procurori sau altor categorii de personal, în condițiile legii.

Organizarea și funcționarea Inspecției Judiciare, structura organizatorică și atribuțiile compartimentelor se stabilesc, la propunerea inspectorului-șef, prin regulament adoptat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct sunt numiți de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre inspectorii judiciari în funcție cu o vechime de cel puțin un an în funcția de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă, în această ordine, în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere respective și într-o probă scrisă tip grilă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea și rezistența la stres.

Concursul se organizează de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit dispozițiilor prezentei legi și regulamentului aprobat prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct se anunță cu cel puțin 3 luni înaintea datei acestora.

Mandatul inspectorului-șef și al inspectorului-șef adjunct este de 3 ani și poate fi înnoit o singură dată, cu respectarea prevederilor alin. (1) . Mandatul de inspector judiciar se prelungește de drept până la expirarea mandatului de inspector-șef sau inspector-șef adjunct.

În caz de încetare a mandatului funcției de inspector-șef anterior expirării duratei acestuia sau în orice situație de vacanță a acestei funcții, interimatul se asigură de inspectorul-șef adjunct, de directorul Direcției de inspecție pentru judecători și de directorul Direcției de inspecție pentru procurori, în această ordine de prioritate.

Data și locul concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector-șef și inspector-șef adjunct, calendarul de desfășurare a acestora, precum și tematica și bibliografia de concurs se stabilesc prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru concursurile prevăzute la alin. (1) se constituie comisia de organizare a concursului, comisia de examinare și comisia de soluționare a contestațiilor.

Membrii comisiilor prevăzute la alin. (2) sunt numiți prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de organizare a concursului îndeplinește atribuții necesare bunei organizări și desfășurări a concursului și se compune din președinte și membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de conducere. Președinții comisiilor de examinare și de soluționare a contestațiilor sunt desemnați cu votul majorității membrilor comisiei.

Verificarea îndeplinirii de către candidații înscriși la concursurile prevăzute la art. 69 a condițiilor prevăzute de lege se realizează de comisia de organizare a concursului. Rezultatele verificării se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susținerii primei probe a concursului. Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații în termen de 48 de ore de la publicarea listei cu rezultatele verificării. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță asupra contestațiilor formulate în termen de cel mult 3 zile și validează lista definitivă a candidaților.

Pentru proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției pentru care se organizează concursul și pentru proba scrisă tip grilă se constituie o singură comisie de examinare, compusă din 2 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție sau Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și un specialist în management, comunicare și resurse umane.

La susținerea probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției participă, cu rol consultativ, și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curți de Casație și Justiție sau al curților de apel, desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii, care va putea adresa întrebări candidaților în scopul evaluării motivației și competențelor umane și sociale ale acestora.

Comisia de examinare elaborează grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției și realizează examinarea și notarea candidaților, iar în cazul probei scrise tip grilă elaborează subiectele de concurs, baremul de evaluare și notare și stabilește timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă.

Pentru soluționarea contestațiilor formulate de candidați împotriva rezultatelor la proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției și la proba scrisă tip grilă se constituie o singură comisie de soluționare a contestațiilor, care are componența prevăzută la alin. (5) .

Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnați și supleanți, în modalitățile prevăzute de prezentul articol. (10) Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidați ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeași persoană poate face parte dintr-o singură comisie de concurs.

În cadrul probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției se susține proiectul întocmit de candidat, se verifică aptitudinile manageriale și de comunicare ale candidatului și se evaluează aspectele legate de modul în care candidatul se raportează la valorile funcției pentru care candidează. Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie. Nota pentru proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de inspector-șef și inspector-șef adjunct reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Fiecare membru al comisiei evaluează și notează candidații cu note de la 1 la 10. Grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea probei constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii după încheierea probei.

Candidații pot formula contestații împotriva rezultatelor la proba constând în prezentarea proiectului referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere, în termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestațiile se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de contestare a rezultatelor, pe baza înregistrării audio-video a probei. Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Pentru proba scrisă tip grilă, timpul stabilit pentru rezolvarea întrebărilor se comunică candidaților odată cu subiectele. Baremul de evaluare și notare se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii după încheierea probei. Evaluarea și notarea lucrărilor la proba scrisă tip grilă se realizează prin procesare electronică. Pentru proba scrisă tip grilă se acordă fiecărui candidat o notă de la 1 la 10.

Candidații pot formula contestații la baremul de evaluare și notare și contestații împotriva rezultatelor obținute la proba scrisă, în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor pe pagina de internet a Institutului Național al Magistraturii; contestațiile se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de examinare în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de soluționare a contestațiilor.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (16) , se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

Nota finală acordată candidaților se constituie din media aritmetică a notelor obținute la fiecare probă. Pentru a ocupa funcția de inspector-șef sau inspector-șef adjunct, candidatul trebuie să obțină cel puțin nota finală 7, și nu mai puțin de nota 6 la fiecare probă de concurs.

Rezultatele concursului pentru numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) sunt supuse validării Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida concursul total sau parțial, în cazul nerespectării dispozițiilor care reglementează desfășurarea acestuia sau în caz de fraudă dovedită. În situația în care invalidează în tot concursul, prin aceeași hotărâre Plenul va dispune declanșarea unei noi proceduri de concurs. În cazul invalidării parțiale, prin hotărârea Plenului se indică proba de concurs care urmează a fi reluată.

În cazul în care validează concursul, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii numește în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) pe candidatul care a obținut cea mai mare notă. La punctaje egale, plenul numește în funcțiile de conducere unul dintre candidați, având în vedere următoarele criterii: vechimea cea mai mare în funcția de inspector judiciar, vechimea cea mai mare în funcția de judecător și procuror, experiența managerială anterioară.

Directorul Direcției de inspecție pentru judecători și directorul Direcției de inspecție pentru procurori sunt numiți dintre inspectorii judiciari în funcție cu o vechime de cel puțin un an în funcția de inspector judiciar, în urma unui concurs care constă, în această ordine, în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și într-o probă scrisă tip grilă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea și rezistența la stres. Directorul Direcției de inspecție pentru judecători este numit de Secția pentru judecători, iar directorul Direcției de inspecție pentru procurori este numit de Secția pentru procurori. Concursul este organizat de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de direcția de inspecție pentru care se organizează concursul, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii, potrivit dispozițiilor prezentei legi și regulamentelor aprobate prin hotărâre a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Dispozițiile art. 69 alin. (3) și (4) și art. 70 sunt aplicabile în mod corespunzător.

În caz de încetare a mandatului funcțiilor de conducere prevăzute la alin. (1) anterior expirării duratei acestuia sau în orice situație de vacanță a acestor funcții, interimatul se asigură prin delegarea în funcțiile de conducere, de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea inspectorului-șef, a unor inspectori judiciari care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

În caz de încetare a mandatului funcției de inspector-șef anterior expirării duratei acestuia sau în orice situație de vacanță a acestei funcții, atunci când nu se poate asigura interimatul funcției potrivit dispozițiilor art. 69 alin. (5) , delegarea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) va fi făcută din oficiu de către secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Inspectorul-șef și inspectorul-șef adjunct sunt revocați din funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puțin 5 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii sau la solicitarea motivată a adunării generale a inspectorilor judiciari, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale.

În urma propunerii de revocare, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în cel mult 7 zile de la înregistrarea solicitării, desemnează prin vot 2 raportori din rândul membrilor aleși, judecători și procurori, ce fac parte din secții diferite, care vor verifica modul de exercitare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale. În activitatea de verificare a modului de exercitare a atribuțiilor manageriale specifice funcției pentru care s-a solicitat revocarea, raportorii pot fi ajutați de un specialist în management, comunicare și resurse umane, desemnat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii odată cu raportorii.

Verificările se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data desemnării raportorilor. Aspectele constatate în urma efectuării verificărilor vor fi consemnate într-un raport care se va comunica, de îndată, persoanei vizate.

Inspectorul-șef sau, după caz, inspectorul-șef adjunct are dreptul de a consulta raportul prevăzut la alin. (3) , în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia.

După expirarea termenului prevăzut la alin. (4) , raportorii procedează la ascultarea persoanei vizate. Refuzul de a face declarații sau de a se prezenta la audiere se constată prin proces-verbal.

Cu ocazia ascultării sale sau printr-o cerere separată formulată în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului prevăzut la alin. (3) , inspectorul-șef sau, după caz, inspectorul-șef adjunct poate propune probe și formula obiecțiuni împotriva constatărilor acestuia. Raportorii dispun motivat asupra solicitărilor sau obiecțiunilor formulate și, după caz, completează verificările în termen de 10 zile de la data la care persoana vizată a propus probele sau a formulat obiecțiunile. Raportul de evaluare se modifică în mod corespunzător în cazul în care obiecțiunile sunt admise.

Raportul întocmit, care va cuprinde verificările efectuate, aspectele constatate, susținerile, probele propuse și obiecțiunile formulate de persoana vizată se înaintează Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma analizării raportului prevăzut la alin. (6) , se pronunță asupra revocării din funcție prin hotărâre motivată, în termen de cel mult 15 zile de la data înregistrării raportului la Consiliul Superior al Magistraturii. La soluționarea cererii de revocare de către plen este obligatorie citarea inspectorului-șef sau, după caz, a inspectorului-șef adjunct, în vederea audierii. Membrii raportori nu devin incompatibili și își exprimă votul în plen. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune, o singură dată, completarea raportului, atunci când apreciază că acesta nu este complet. Completarea se efectuează de către membrii raportori în termen de cel mult 15 de zile de la data când a fost solicitată.

La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criză, raportul resurse investite - rezultate obținute, gestionarea informațiilor și repartizarea sarcinilor în cadrul instituției.

La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere comportamentul și comunicarea cu persoanele implicate în procedurile de inspecție, cu personalul instituției, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instituției și transparența actului de conducere.

La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, precum și respectarea principiului distribuirii aleatorii a lucrărilor de inspecție.

La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.

Hotărârea prin care s-a dispus revocarea din funcțiile prevăzute la alin. (1) se redactează, obligatoriu, la momentul pronunțării și se comunică, de îndată, în scris, persoanei vizate. Hotărârea prin care s-a dispus revocarea poate fi atacată cu contestație, în termen de 15 zile de la comunicare. Judecarea contestației este de competența Secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție și se soluționează în cel mult 90 zile de la data înregistrării acesteia la Înalta Curte de Casație și Justiție. Hotărârea pronunțată este definitivă.

Până la soluționarea contestației împotriva hotărârii prin care s-a dispus revocarea, instanța competentă potrivit alin. (13) poate dispune, în condițiile legii, suspendarea executării hotărârii. Cererea de suspendare se soluționează în cel mult 30 de zile de la data înregistrării acesteia la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Până la data pronunțării hotărârii Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a dispus repunerea în funcție sau, după caz, până la ocuparea funcției prin concurs, sunt aplicabile dispozițiile art. 69 alin. (5) .

Directorii direcțiilor de inspecție sunt revocați din funcție de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la solicitarea motivată a cel puțin 3 membri ai secției corespunzătoare sau a inspectorului-șef, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale.

Dispozițiile art. 72 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Inspectorul-șef al Inspecției Judiciare îndeplinește, în principal, următoarele atribuții

Inspectorul-șef nu poate să îndeplinească acte care privesc judecători sau procurori care își desfășoară activitatea în cadrul ultimei instanțe sau, după caz, parchet, unde acesta a funcționat înaintea numirii ca inspector judiciar. În acest caz, actul este îndeplinit de inspectorul-șef adjunct.

Dispozițiile alin. (2) rămân aplicabile și ori de câte ori, față de calitatea persoanei vizate, imparțialitatea inspectorului-șef ar putea fi afectată, precum și în caz de conflict de interese.

Directorii Direcției de inspecție pentru judecători și Direcției de inspecție pentru procurori îndeplinesc, în principal, următoarele atribuții

Dispozițiile art. 74 alin. (2) și (3) sunt aplicabile în mod corespunzător; în aceste cazuri, actul se îndeplinește de inspectorul judiciar desemnat prin ordin al inspectorului-șef ca înlocuitor al directorului direcției.

În cadrul Inspecției Judiciare funcționează colegiul de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instituției.

Colegiul de conducere al Inspecției Judiciare este constituit din inspectorul-șef și din 4 inspectori judiciari, câte 2 din fiecare direcție de inspecție, aleși de adunarea generală a inspectorilor judiciari pentru o durată de un an. Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului participă și directorul economic, care are vot consultativ. La ședințele colegiului pot fi invitați, în funcție de problemele de pe ordinea de zi, inspectori judiciari sau alte categorii de personal.

Colegiul de conducere al Inspecției Judiciare are următoarele atribuții

Colegiul de conducere poate fi convocat de inspectorul-șef sau, în lipsa acestuia, de inspectorul-șef adjunct și este prezidat de inspectorul-șef sau, în lipsa acestuia, de inspectorul-șef adjunct. Colegiul de conducere poate fi convocat și de cel puțin o treime din membrii săi, în acest caz fiind prezidat de unul dintre membrii aleși, desemnat cu majoritatea membrilor prezenți.

Colegiul de conducere se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar. Colegiul este legal constituit și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor săi.

La nivelul Inspecției Judiciare se organizează ori de câte ori este necesar adunarea generală a inspectorilor judiciari.

Adunarea generală a inspectorilor judiciari este constituită din inspectorii judiciari în funcție și are următoarele atribuții

Adunarea generală a inspectorilor judiciari se convoacă de inspectorul-șef. Adunarea generală poate fi convocată, în lipsa inspectorului-șef, în ordine, de inspectorul-șef adjunct, directorul Direcției de inspecție pentru judecători, directorul Direcției de inspecție pentru procurori. Adunarea generală poate fi convocată și de o treime din numărul inspectorilor judiciari în funcție sau de colegiul de conducere, precum și de Plenul sau secțiile Consiliului Superior al Magistraturii.

Adunarea generală a inspectorilor judiciari este prezidată de inspectorul-șef sau, în lipsa acestuia, în ordine, de inspectorul-șef adjunct, directorul Direcției de inspecție pentru judecători, directorul Direcției de inspecție pentru procurori, de inspectorul judiciar cu cea mai mare vechime în cadrul Inspecției Judiciare prezent la ședință sau de inspectorul judiciar cu cea mai mare vechime în funcția de judecător și procuror prezent la ședință.

Adunarea generală a inspectorilor judiciari este legal constituită în prezența majorității inspectorilor judiciari în funcție și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți.

Inspectorii judiciari sunt numiți în funcție de inspectorul-șef, în urma unui concurs organizat, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de direcția de inspecție pentru care se organizează concursul. Pot participa la concurs judecătorii și procurorii în funcție care

La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concursul prevăzut la alin. (1) nu se ia în considerare perioada în care judecătorul sau procurorul a avut calitatea de auditor de justiție. Vechimea prevăzută la alin. (1) trebuie îndeplinită până la data expirării termenului de înscriere la concurs.

Concursul pentru numirea în funcția de inspector judiciar se organizează potrivit dispozițiilor prezentei legi și regulamentelor aprobate, la propunerea inspectorului-șef, prin hotărâri ale secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar și posturile care se scot la concurs se anunță cu cel puțin 3 luni înaintea datei concursului. Concursul se organizează cu cel puțin 3 luni înainte de data expirării mandatului de inspector judiciar.

Concursul constă în susținerea unui interviu și a unei probe scrise tip grilă, în această ordine, iar tematica de concurs pentru proba scrisă tip grilă include

Data și locul concursului, calendarul de desfășurare a acestuia, precum și tematica și bibliografia de concurs se stabilesc prin hotărâre a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru concursul prevăzut la alin. (1) se constituie

Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidați ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeași persoană poate face parte dintr-o singură comisie de concurs.

Membrii comisiilor prevăzute la alin. (7) sunt numiți prin hotărâre a secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de organizare a concursului, care îndeplinește atribuții necesare bunei organizări și desfășurări a concursului, se compune din președinte și membri, desemnați din rândul personalului din cadrul aparatului de specialitate al Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, inclusiv al celor cu funcții de conducere. Președinții comisiei de examinare și ai comisiei de soluționare a contestațiilor sunt desemnați cu votul majorității membrilor acestor comisii.

Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnați și supleanți, în modalitățile prevăzute la alin. (9) .

Verificarea îndeplinirii de către candidații înscriși la concursul pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare a condițiilor prevăzute de lege se realizează de comisia de organizare a concursului. Rezultatele verificării se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cel mai târziu cu 15 zile înainte de data susținerii primei probe a concursului. Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații în termen de 48 de ore de la publicarea listei cu rezultatele verificării. Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii se pronunță asupra contestațiilor formulate în termen de cel mult 3 zile.

Comisia de examinare este compusă dintr-un formator din cadrul Institutului Național al Magistraturii și 2 judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, respectiv dintr-un formator din cadrul Institutului Național al Magistraturii și 2 procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție sau Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în funcție de direcția de inspecție pentru care se organizează concursul.

La susținerea probei interviului participă, cu rol consultativ, și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Înaltei Curți de Casație și Justiție sau al curților de apel, desemnat de secția corespunzătoare, care va putea adresa întrebări candidaților în scopul evaluării motivației și competențelor umane și sociale ale acestora.

În cadrul probei interviului, comisia de examinare evaluează aspecte referitoare la integritatea și conduita morală și profesională a candidatului, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară cu privire la aceste aspecte și a răspunsurilor la întrebările adresate de membrii comisiei, în baza acestui raport. Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie. Fiecare membru al comisiei de examinare evaluează și notează candidații în baza grilei de evaluare elaborată de comisie, prin acordarea unui punctaj de maximum 30 de puncte. Nota pentru proba interviului reprezintă media aritmetică a notelor acordate de fiecare membru al comisiei. Grila de evaluare în baza căreia se face aprecierea probei se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii după încheierea probei.

Raportul prevăzut la alin. (4) va analiza: conduita candidatului în raporturile de serviciu și în afara raporturilor de serviciu, calitatea lucrărilor întocmite de candidat, aspecte legate de respectarea regimului interdicțiilor și incompatibilităților, orice alte aspecte relevante referitoare la conduita și activitatea candidatului.

Candidații pot formula contestații împotriva rezultatelor la proba interviului, în termen de 48 de ore de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Contestațiile se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, în termen de 3 zile de la expirarea termenului de contestare a rezultatelor, pe baza înregistrării audiovideo a probei. Comisia de soluționare a contestațiilor are componența prevăzută la alin. (2) . Nota acordată în urma soluționării contestației este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.

Pentru proba scrisă tip grilă, comisia de examinare elaborează subiectele de concurs și baremul de evaluare și notare și stabilește timpul necesar pentru formularea răspunsurilor la întrebările din testul-grilă. Timpul stabilit pentru rezolvarea întrebărilor se comunică candidaților odată cu subiectele. Baremul de evaluare și notare se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii după încheierea probei. Evaluarea și notarea lucrărilor la proba scrisă tip grilă se realizează prin procesare electronică. Punctajul maxim ce poate fi obținut la proba scrisă tip grilă este de 70 de puncte. Pentru verificarea cunoștințelor privind materiile prevăzute la art. 79 alin. (5) lit. b) și c) , întrebările din testul-grilă și baremul de evaluare și notare se stabilesc de toți membrii comisiei, iar pentru verificarea cunoștințelor la materiile prevăzute la art. 79 alin. (5) lit. a) , întrebările din testul-grilă și baremul de evaluare și notare se stabilesc de către membrii comisiei specializați în drept procesual civil, respectiv în drept procesual penal.

Candidații pot formula contestații la baremul de evaluare și notare și contestații împotriva rezultatelor obținute la proba scrisă tip grilă, în termen de 48 de ore de la afișarea rezultatelor pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii; contestațiile se soluționează de comisia de soluționare a contestațiilor, iar dispozițiile alin. (7) teza finală se aplică în mod corespunzător. Baremul stabilit în urma soluționării contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de examinare în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de soluționare a contestațiilor.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (10) , se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

Nota finală obținută de candidat este suma punctajelor acordate la cele două probe. Sunt declarați admiși la concurs candidații care au obținut minimum 70 de puncte.

Rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor de inspector judiciar sunt supuse validării secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

Secția poate invalida concursul total sau parțial, în cazul nerespectării dispozițiilor care reglementează desfășurarea acestuia sau în caz de fraudă dovedită. În situația în care invalidează în tot concursul, prin aceeași hotărâre secția va dispune declanșarea unei noi proceduri de concurs. În cazul invalidării parțiale, prin hotărârea secției se indică proba de concurs care urmează a fi reluată.

După validarea concursului, inspectorul-șef numește în funcția de inspector judiciar candidații, în ordinea descrescătoare a notelor finale obținute și în limita locurilor scoase la concurs. În caz de egalitate de punctaj clasificarea candidaților se face, în ordine, după următoarele criterii: vechimea cea mai mare în funcția de judecător sau procuror, deținerea titlului de doctor în drept, punctajul cel mai mare obținut la proba scrisă, punctajul cel mai mare obținut la proba interviului.

În cazul în care concursul pentru numirea în funcție a inspectorilor judiciari nu s-a finalizat, indiferent de motiv, până la expirarea mandatului inspectorilor judiciari care candidează pentru un nou mandat, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de direcția de inspecție în care inspectorul judiciar își desfășoară activitatea, dispune delegarea inspectorului judiciar al cărui mandat a expirat pe funcția ocupată, cu acordul acestuia, până la data ocupării postului prin concurs.

Mandatul inspectorilor judiciari este de 3 ani și poate fi înnoit o singură dată, în condițiile prezentei legi.

Inspectorii judiciari au, în principal, următoarele atribuții

Atribuțiile prevăzute la alin. (1) lit. b) , c) și d) se efectuează din oficiu sau la solicitarea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii ori a secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Inspectorii judiciari își desfășoară activitatea în mod independent și imparțial. În materie disciplinară, lipsa de imparțialitate a inspectorului judiciar pentru motivele prevăzute de prezenta lege trebuie invocată de persoana interesată pe parcursul verificărilor prealabile sau, după caz, al cercetării disciplinare prealabile, de îndată ce motivele i-au fost cunoscute. Când motivele au fost cunoscute de persoana interesată doar după finalizarea verificărilor prealabile sau, după caz, a cercetării disciplinare prealabile, lipsa de imparțialitate a inspectorului judiciar poate fi invocată în fața instanței disciplinare de îndată ce motivele îi sunt cunoscute.

Inspectorii judiciari nu pot efectua cercetarea disciplinară prealabilă sau orice alte lucrări care privesc judecători sau procurori care își desfășoară activitatea în cadrul ultimei instanțe sau, după caz, parchet, unde acesta a funcționat înaintea numirii ca inspector judiciar. În acest caz, dosarul se repartizează altui inspector judiciar, în mod aleatoriu, cu respectarea dispozițiilor art. 84 .

Repartizarea către inspectorii judiciari a sesizărilor și dosarelor disciplinare, precum și a celorlalte lucrări referitoare la activitatea și conduita judecătorilor și procurorilor se face cu respectarea principiului repartizării aleatorii în sistem informatizat.

Redistribuirea lucrărilor repartizate aleatoriu inspectorilor judiciari se poate face numai în următoarele cazuri, cu aplicarea alin. (1)

Actele, documentele sau orice alte informații solicitate de Inspecția Judiciară ori care sunt necesare pentru desfășurarea cercetării disciplinare se transmit direct Inspecției Judiciare.

Inspectorii judiciari pot solicita, în condițiile legii, inclusiv conducătorilor instanțelor sau parchetelor, orice informații, date, documente sau pot face orice verificări pe care le consideră necesare în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile ori a exercitării celorlalte atribuții prevăzute de lege sau regulamente.

Actele, documentele sau orice alte informații care se află pe rolul Inspecției Judiciare au caracter confidențial, cu excepția celor care constituie, potrivit legii, informații de interes public.

Accesul persoanelor interesate, potrivit legii, la dosarele și evidențele Inspecției Judiciare se va face cu respectarea dispozițiilor art. 285 alin. (2) din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare.

Sistemul de repartizare aleatorie a sesizărilor și dosarelor disciplinare, precum și a celorlalte lucrări referitoare la activitatea și conduita judecătorilor și procurorilor se auditează extern, sub aspect tehnic, la fiecare 2 ani. Auditarea externă se face în scopul identificării și remedierii vulnerabilităților sistemului, inclusiv sub aspectul vicierii sau influențării sau manipulării repartizării aleatorii, în condițiile stabilite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

În exercitarea atribuțiilor prevăzute la art. 83 , cu excepția celor referitoare la efectuarea verificărilor prealabile și a cercetării disciplinare prealabile, inspectorii judiciari întocmesc rapoarte de inspecție pe care le aduc la cunoștința instanțelor/parchetelor supuse verificărilor, în vederea formulării de obiecții.

Raportul de inspecție prevăzut la alin. (1) , împreună cu obiecțiile formulate și punctul de vedere al Inspecției Judiciare cu privire la obiecțiile formulate, se înaintează plenului sau secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, care stabilește măsurile ce se impun pentru remedierea situației.

În situația în care apreciază că obiecțiile sunt întemeiate, plenul sau secția Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune, în scris și motivat, retrimiterea raportului în vederea completării verificărilor, cu indicarea în mod expres a aspectelor ce trebuie completate.

Pe durata exercitării mandatului de inspector-șef, inspector-șef adjunct, director al direcției de inspecție și inspector judiciar, judecătorii și procurorii sunt suspendați de drept din funcțiile pe care le ocupă la instanțe și parchete. Judecătorii și procurorii cu funcții de conducere sunt obligați să opteze între funcția de conducere și cea de inspector judiciar, în termen de 30 de zile de la data dobândirii dreptului de a ocupa în continuare funcția de inspector judiciar. După cele 30 de zile, postul de conducere sau de inspector judiciar pentru care nu s-a făcut opțiunea devine vacant de drept.

Perioada în care judecătorul sau procurorul este inspector judiciar constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.

Pe durata mandatului, inspectorii judiciari au toate drepturile judecătorilor și procurorilor, precum și obligațiile prevăzute de lege pentru judecători și procurori. Dispozițiile aplicabile judecătorilor și procurorilor referitoare la abaterile disciplinare, procedura disciplinară și sancțiunile disciplinare se aplică în mod corespunzător inspectorilor judiciari.

Inspectorii judiciari pot participa, pe parcursul mandatului, la concursurile sau procedurile de selecție în vederea promovării pe loc sau în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor. În caz de promovare în funcții de execuție, inspectorii pot opta între continuarea mandatului de inspector, cu dobândirea noului grad profesional, și promovarea efectivă în funcția de execuție pentru care au candidat, în termen de 30 de zile de la data validării rezultatelor examenului de promovare.

Salarizarea și drepturile inspectorilor judiciari se stabilesc în condițiile legii.

Inspectorii judiciari care au domiciliul în altă localitate decât cea în care se află sediul Inspecției Judiciare beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru judecătorii și procurorii detașați.

Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competență profesională și performanță, inspectorii judiciari sunt supuși unei evaluări periodice privind eficiența, calitatea activității, integritatea, comunicarea și participarea la alte activități din aria de competență, iar directorii direcțiilor de inspecție unei evaluări periodice cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.

Evaluarea activității profesionale a directorilor direcțiilor de inspecție se face, anual, de o comisie desemnată de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii. Comisia de evaluare pentru evaluarea directorului Direcției de inspecție pentru judecători este formată din 3 membri aleși ai Secției pentru judecători, iar comisia de evaluare pentru evaluarea directorului Direcției de inspecție pentru procurori este formată din 3 membri aleși ai Secției pentru procurori. Președintele comisiei de evaluare este desemnat, dintre membrii acesteia, de secția corespunzătoare. Membrii comisiei sunt desemnați pe durata unui ciclu de evaluare, cuprins între prima zi a anului calendaristic în care începe procedura de evaluare și data finalizării acesteia.

Secțiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii desemnează, în modalitatea prevăzută la alin. (2) , un președinte supleant și un membru supleant. Supleanții participă la activitatea de evaluare în cazul imposibilității de exercitare a atribuțiilor de către membrii titulari corespunzători. (4) Evaluarea activității profesionale a inspectorilor judiciari cu funcții de execuție se face, anual, de comisii formate din: a) inspectorul-șef și 2 inspectori judiciari din cadrul Direcției de inspecție pentru judecători, desemnați de colegiul de conducere, pentru evaluarea inspectorilor judiciari care au calitatea de judecător

Ca urmare a evaluării se poate acorda unul din următoarele calificative: „foarte bine“, „bine“, „satisfăcător“ sau „nesatisfăcător“.

Procedura și indicatorii de evaluare sunt prevăzuți în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.

Directorii direcțiilor de inspecție nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Contestația se depune la președintele comisiei de evaluare, care, în cursul aceleiași zile, o transmite Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu raportul de evaluare, însoțit de copii ale documentelor avute în vedere la evaluare și punctul de vedere al comisiei cu privire la contestația formulată.

Pentru soluționarea contestației, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate cere inspectorului-șef ori directorului direcției de inspecție orice informații pe care le consideră necesare, iar citarea celui evaluat, pentru a fi audiat, este obligatorie.

În soluționarea contestației, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate

În cazul admiterii contestației conform alin. (10) lit. b) , Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune una din următoarele soluții

Ca urmare a soluției adoptate, nu se poate crea o situație mai grea pentru cel care a formulat contestația.

În situațiile prevăzute la alin. (11) lit. b) și c) , Plenul Consiliului Superior al Magistraturii stabilește termenul și, după caz, limitele în care se va reface evaluarea.

Hotărârea Plenului poate fi contestată, în termen de 15 zile de la comunicare, la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile. Contestația suspendă executarea. Hotărârea pronunțată de Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție este definitivă.

Dispozițiile alin. (7)-(14) sunt aplicabile în mod corespunzător pentru contestarea calificativelor acordate inspectorilor judiciari cu funcții de execuție. Soluționarea contestației este de competența secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de direcția de inspecție în cadrul căreia își desfășoară activitatea inspectorul judiciar.

Inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare sunt revocați din funcție în cazul în care li s-a aplicat o sancțiune disciplinară sau în cazul în care, în urma evaluării, li s-a acordat calificativul „nesatisfăcător“ sau de două ori consecutiv calificativul „satisfăcător“.

Încetarea, potrivit legii, a funcției de judecător sau procuror atrage încetarea de drept a funcției de inspector judiciar.

Consiliul Superior al Magistraturii funcționează cu un număr maxim de 304 posturi, la care se adaugă și cele prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2022 privind înființarea unor posturi de personal contractual în schema de personal a Consiliului Superior al Magistraturii.

Numărul maxim de posturi ale Consiliului Superior al Magistraturii poate fi modificat prin hotărâre a Guvernului, la solicitarea motivată a Consiliului Superior al Magistraturii.

Sediul Consiliului Superior al Magistraturii va fi pus la dispoziție de Guvern sau va fi asigurat de Consiliul Superior al Magistraturii din bugetul aprobat potrivit legii.

Introducerea modificărilor în execuția bugetară pe anul curent determinate de intrarea în vigoare a prezentei legi, inclusiv a celor referitoare la creditele bugetare deschise de Inspecția Judiciară, se efectuează pe baza instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Paza sediului Consiliului Superior al Magistraturii, a bunurilor și valorilor aparținând acestuia, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în acest sediu se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română.

Judecătorii și procurorii aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii beneficiază de protecție, conform legii, în condițiile prevăzute prin protocolul încheiat între președintele Consiliului Superior al Magistraturii și ministrul afacerilor interne.

Inspectorii judiciari aflați în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi își continuă mandatul până la data expirării acestuia, urmând ca procedura prevăzută de prezenta lege pentru numirea în funcția de inspector judiciar să se aplice pentru noile numiri.

Dispozițiile prezentei legi privind procedura de numire pentru funcțiile de inspector-șef, inspector-șef adjunct și director al direcției de inspecție nu se aplică inspectorului-șef, inspectorului-șef adjunct și directorilor direcțiilor de inspecție în funcție la data intrării în vigoare a acesteia, care își continuă mandatele până la data expirării acestora.

Mandatele pentru funcțiile prevăzute la alin. (2) , precum și pentru funcția de inspector judiciar, exercitate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, inclusiv cele în curs la această dată, se includ în numărul maxim de mandate prevăzut de prezenta lege.

În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru Colegiul de conducere al Inspecției Judiciare. Până la alegerea membrilor Colegiului de conducere atribuțiile acestuia sunt exercitate de către inspectorul-șef.

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează regulamentele și actele normative subsecvente care nu sunt în acord cu prezenta lege.

Până la adoptarea actelor prevăzute de alin. (2) , regulamentele și actele normative subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, cu modificările și completările ulterioare.

Evaluarea inspectorilor judiciari cu funcție de execuție și a directorilor direcțiilor de inspecție are ca obiective stabilirea nivelului de competență profesională al acestora, precum și îmbunătățirea performanțelor profesionale și creșterea eficienței activității Inspecției Judiciare.

Procesul de evaluare implică parcurgerea următoarelor etape: evaluarea continuă, autoevaluarea, interviul de evaluare și acordarea calificativului.

Pentru verificarea îndeplinirii standardelor de performanță profesională, inspectorii judiciari cu funcție de execuție sunt supuși anual unei evaluări, în raport cu următoarele criterii: eficiența, calitatea activității, integritatea, comunicarea și participarea la alte activități din aria de competență.

În cazul directorilor direcțiilor de inspecție, evaluarea anuală se face cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale, în raport cu următoarele criterii: capacitatea de conducere și organizare, capacitatea de control, capacitatea de coordonare, capacitatea decizională și asumarea răspunderii, comportamentul și comunicarea, integritatea.

Calitatea și eficiența activității de execuție a inspectorilor judiciari numiți în funcțiile de directori ai direcțiilor de inspecție, în cazul în care a fost desfășurată și o astfel de activitate pe parcursul mandatului, sunt evaluate pe baza indicatorilor prevăzuți la art. 4 și 5 .

În situația în care inspectorul judiciar este evaluat atât pentru funcția de execuție, cât și pentru funcția de conducere, în raportul de evaluare se acordă o singură notă la indicatorul „integritate“.

Eficiența activității desfășurate de inspectorii judiciari se apreciază în funcție de următorii indicatori

Indicatorii de evaluare a eficienței activității inspectorilor judiciari se analizează și se notează prin raportare la volumul de activitate al direcției de inspecție judiciară din care face parte inspectorul judiciar evaluat.

La analizarea și notarea indicatorilor prevăzuți la alin. (1) sunt luate în considerare și celelalte activități desfășurate de inspectorii judiciari pe baza dispozițiilor din legi și regulamente.