LEGE nr. 304 din 15 noiembrie 2022 privind organizarea judiciară

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția Națională Anticorupție, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de corupție. Direcția Națională Anticorupție se bucură de independență operațională și funcțională și își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României. Direcția Națională Anticorupție are sediul în municipiul București. Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție conduce Direcția Națională Anticorupție prin intermediul procurorului-șef al acestei direcții. Procurorulșef al Direcției Naționale Anticorupție este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție emite ordine cu caracter intern.

Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție este ordonator secundar de credite. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției Naționale Anticorupție se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcției Naționale Anticorupție fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Direcția Națională Anticorupție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.

Dispozițiile art. 85 alin. (5)-(8) se aplică în mod corespunzător.

Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al direcției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.

Dispozițiile art. 86 alin. (2)-(17) și art. 87 se aplică în mod corespunzător.

Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al direcției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, cu excepția sancțiunii disciplinare a avertismentului.

Dispozițiile art. 88 alin. (2)-(13) sunt aplicabile în mod corespunzător.

La data încetării activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii revin la parchetul de unde provin sau își continuă activitatea la un parchet la care au dreptul să funcționeze, potrivit legii.

De la data prevăzută la alin. (1) , procurorii care au activat în cadrul direcției își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții.

În cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcții.

Colegiul de conducere al Direcției Naționale Anticorupție este constituit din procurorul-șef al direcției, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.

Dispozițiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-șef al direcției este decisiv în caz de paritate de voturi.

Adunarea generală a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție se convoacă de către procurorul-șef al acestei direcții, anual sau ori de câte ori este necesar.

Dispozițiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.

Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.

Parchetele au sediul în localitățile în care își au sediul instanțele pe lângă care funcționează și au aceeași circumscripție cu acestea, potrivit anexei nr. 1.

Parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.

Parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale au în structură secții, în cadrul cărora pot funcționa servicii și birouri.

În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcționa secții specializate.

Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul ministrului justiției.

Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali.

Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori. (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită și atribuții de coordonare și control al administrării parchetului unde funcționează, precum și al parchetelor din circumscripție.

Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori și prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită și atribuții de administrare a parchetului.

În funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunalele, judecătoriile care își au sediul în reședințele de județ, precum și parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul București, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncți, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.

La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncți.

La parchetele de pe lângă curțile de apel unde există un singur procuror general adjunct, în perioada absenței procurorului general sau a imposibilității exercitării funcției, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuiește de drept în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate. În cazul vacanței funcției de procuror general, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuiește de drept în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate, până la delegarea unui procuror în funcția de procuror general. În cazul în care există 2 sau 3 procurori generali adjuncți, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel.

Dispozițiile alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător și parchetelor de pe lângă tribunale, tribunalele pentru minori și familie și judecătorii.

Secțiile, serviciile și birourile parchetelor de pe lângă instanțe sunt conduse de procurori-șefi.

Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secții, servicii și birouri, în funcție de pregătirea, specializarea și aptitudinile acestora.

Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ținând cont de specializarea acestora.

În cadrul parchetelor funcționează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.

Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curțile de apel sunt constituite din procurorul general, adjunctul sau adjuncții acestuia, după caz, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. Votul procurorului general este decisiv în caz de paritate de voturi.

Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii sunt constituite din prim-procurorul parchetului, adjunctul sau adjuncții acestuia, după caz, procurorii-șefi de secție, după caz, și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. Votul prim-procurorului este decisiv în caz de paritate de voturi.

Dispozițiile art. 54 alin. (3)-(10) se aplică în mod corespunzător.

Pe lângă fiecare instanță militară funcționează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel București funcționează Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, iar pe lângă tribunalele militare funcționează parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.

Circumscripțiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 .

Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.

Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.

Dispozițiile art. 105 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Procurorul militar șef secție sau, după caz, procurorul militar șef serviciu din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ordonator terțiar de credite pentru parchetele militare.

Parchetele militare exercită prin procurorii militari atribuțiile prevăzute la art. 67 , care se aplică în mod corespunzător.

Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocați pe teritoriul altor state, în cadrul unor forțe multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română. Procurorii militari participă la ședințele de judecată ce se desfășoară potrivit art. 62 .

Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor și față de care exercită atribuțiile prevăzute la art. 67 lit. b) .

Dispozițiile art. 107 și 108 se aplică în mod corespunzător.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție funcționează secții sau servicii de combatere a infracțiunilor săvârșite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

Pentru prevenirea și combaterea criminalității, precum și pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor și salariaților civili ai structurilor militarizate, parchetele militare și secția sau serviciul prevăzut la alin. (1) organizează și desfășoară, conform competenței, activități comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, precum și din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale.

Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, formarea formatorilor, în condițiile legii, precum și organizarea și desfășurarea examenelor sau concursurilor, în condițiile legii.

Institutul Național al Magistraturii poate desfășura acțiuni de cooperare cu instituții de formare profesională a judecătorilor și procurorilor din alte state, cu aprobarea prealabilă a Consiliului Superior al Magistraturii. În condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, Institutul Național al Magistraturii poate suporta din bugetul propriu sau, după caz, din fonduri externe cheltuielile efectuate pentru participarea reprezentanților instituțiilor din alte state la acțiunile de cooperare desfășurate în România.

Institutul Național al Magistraturii nu face parte din sistemul național de învățământ și educație și nu este supus dispozițiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea instituțiilor de învățământ superior și la recunoașterea diplomelor.

Institutul Național al Magistraturii are sediul în municipiul București.

Institutul Național al Magistraturii este condus de un director, ajutat de 2 directori adjuncți, numiți și revocați de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

Numirea directorului Institutului Național al Magistraturii și a celor doi adjuncți ai acestuia se face din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al institutului, al judecătorilor și procurorilor sau al cadrelor didactice din învățământul superior juridic acreditat potrivit legii.

Directorul răspunde în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de întreaga activitate a Institutului Național al Magistraturii.

În cadrul Institutului Național al Magistraturii funcționează, cu rol consultativ, consiliul științific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un judecător al Curții de Apel București, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandați de Facultatea de Drept a Universității București, Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași și Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, 3 reprezentanți aleși ai personalului de instruire din cadrul institutului, un reprezentant al auditorilor de justiție, un reprezentant al asociațiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor și procurorilor, precum și directorul Institutului Național al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu și îl prezidează.

Desemnarea judecătorilor și procurorilor în consiliul științific se face dintr-o listă de 3 propuneri, înaintată Consiliului Superior al Magistraturii de către colegiile de conducere ale instanțelor și parchetelor prevăzute la alin. (4) .

Profesorii universitari de la Facultatea de Drept a Universității din București, Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași și Facultatea de Drept a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca vor fi recomandați de decanatele celor 3 facultăți, la solicitarea institutului, transmisă cu 3 luni înainte de expirarea mandatelor.

Reprezentanții personalului de instruire din cadrul institutului sunt aleși prin vot secret, în adunarea generală a acestuia, convocată și prezidată de directorul institutului Național al Magistraturii.

Reprezentantul auditorilor de justiție este ales prin vot secret, în adunarea generală a auditorilor de justiție, convocată și prezidată de directorul Institutului Național al Magistraturii. Alegerea se face în cel mult 30 de zile de la începutul anului de învățământ. Reprezentantul auditorilor de justiție participă cu drept de vot la ședințele consiliului științific al institutului în care se dezbat probleme ce privesc admiterea la Institutul Național al Magistraturii, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii sau orice alte probleme ce privesc auditorii de justiție.

Reprezentantul asociațiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor și procurorilor este desemnat de Consiliul Superior al Magistraturii dintre propunerile formulate de aceste asociații. Criteriile de selecție a candidaților se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, după consultarea tuturor asociațiilor profesionale, legal constituite, ale judecătorilor și procurorilor.

Consiliul științific își desfășoară activitatea în prezența a două treimi din numărul membrilor săi și adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor prezenți. Ședințele consiliului științific sunt ordinare sau extraordinare și se convoacă de directorul Institutului Național al Magistraturii. Consiliul științific se întrunește lunar în ședință ordinară.

Durata mandatului membrilor consiliului științific este de 3 ani și poate fi reînnoit, cu excepția mandatului reprezentantului auditorilor de justiție, care este ales pe un an.

Calitatea de membru al consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de membru al unui partid politic.

Cheltuielile de transport al membrilor consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul București se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.

Directorul Institutului Național al Magistraturii și directorii adjuncți sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii în condițiile prezentului articol. (2) Anunțul privind organizarea procedurii de ocupare a funcțiilor vacante de director sau de director adjunct se publică pe paginile de internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii.

Candidaturile pentru ocuparea funcțiilor de conducere prevăzute la alin. (1) se depun la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data publicării anunțului prevăzut la alin. (2) , însoțite de un curriculum vitae, un plan managerial privitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției, precum și de orice alte acte considerate relevante de către candidat.

În termen de 10 zile de la expirarea termenului pentru depunerea candidaturilor, direcția de resurse umane din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii întocmește un referat privind îndeplinirea condiției art. 115 alin. (2) , pe care îl înaintează de îndată Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, împreună cu dosarele candidaților. Pe baza referatului întocmit, Plenul validează lista candidaților. În termen de 3 zile de la validarea listei candidaților, Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet lista cu candidații înscriși ce îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru numirea în funcție și planurile manageriale privitoare la exercitarea atribuțiilor specifice funcției depuse de către candidați.

În vederea numirii în funcție, candidații susțin un interviu în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Interviul are ca scop verificarea aptitudinilor manageriale ale candidaților.

Interviul constă în: a) susținerea planului managerial sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a atribuțiilor și structurii organizatorice a institutului; identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătățirea activității manageriale a institutului; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al directorului Institutului Național al Magistraturii, dacă este cazul

Membrii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii vor adresa candidatului întrebări referitoare la planul managerial și la împrejurări rezultate din prezentarea acestuia.

La interviu poate participa și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii care poate adresa întrebări candidaților în scopul evaluării motivației și competențelor umane și sociale ale acestora.

Candidatul declarat admis la interviu va fi numit în funcția de conducere prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. În cazul în care au fost depuse mai multe candidaturi pentru aceeași funcție, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii selectează una dintre candidaturi, motivând alegerea acesteia; hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii va cuprinde și o analiză detaliată a tuturor candidaturilor depuse, cu justificarea respingerii celorlalte candidaturi.

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii poate dispune delegarea persoanelor enumerate la art. 115 alin. (2) , cu acordul acestora, în funcțiile de director, respectiv director adjunct, pe o perioadă determinată, până la ocuparea posturilor în condițiile prezentului articol. Dispozițiile alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător.

Judecătorii și procurorii numiți sau delegați în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) vor fi detașați la Institutul Național al Magistraturii, în condițiile legii.

Directorul Institutului Național al Magistraturii și adjuncții acestuia pot fi revocați din funcție de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în conformitate cu criteriile legale de revocare a judecătorilor și procurorilor din funcțiile de conducere de la instanțe și parchete, care sunt aplicabile în mod corespunzător.

Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii propune proiectul de buget și are rol consultativ cu privire la problemele care privesc organizarea și funcționarea institutului.

Institutul Național al Magistraturii este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii.

Directorul Institutului Național al Magistraturii este ordonator terțiar de credite.

Numărul maxim de posturi pentru Institutul Național al Magistraturii se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

Structura organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Institutului Național al Magistraturii se aprobă de Consiliul Superior al Magistraturii.

Personalul de instruire al Institutului Național al Magistraturii este asigurat, de regulă, din rândul judecătorilor și procurorilor în funcție, care pot fi detașați în condițiile legii, cu acordul lor, în cadrul institutului, la propunerea directorului Institutului Național al Magistraturii. Statutul personalului de instruire se adoptă de directorul Institutului Național al Magistraturii, cu consultarea consiliului științific.

Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în condițiile legii, și cadre didactice din învățământul juridic superior acreditat potrivit legii, alți specialiști români și străini, precum și personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor pentru desfășurarea procesului de formare profesională.

Personalul de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii este evaluat profesional o dată la 3 ani de consiliul științific, în funcție de rezultatele evaluării acesta putând fi menținut în această calitate în cadrul institutului. Criteriile și procedura de evaluare se stabilesc prin statutul prevăzut la alin. (1) .

Asistenții judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului și se supun numai legii.

Dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari.

Dispozițiile referitoare la concediul de odihnă, asistență medicală gratuită și gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători și procurori, se aplică și asistenților judiciari.

Asistenții judiciari depun jurământul în condițiile prevăzute de lege pentru judecători și procurori. (5) Numărul total al posturilor de asistenți judiciari și repartizarea posturilor pe instanțe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

În cazul în care un tribunal sau un tribunal specializat, care judecă în primă instanță, potrivit legii, cauze privind conflictele de muncă și asigurări sociale, nu poate funcționa normal din cauza absenței temporare a unor asistenți judiciari, a existenței unor posturi vacante sau altor asemenea situații, la propunerea președintelui instanței respective pot fi delegați asistenți judiciari de la alte instanțe.

Delegarea asistenților judiciari se dispune de președintele instanței la care aceștia sunt încadrați, pe o perioadă de cel mult 60 de zile, și poate fi prelungită, cu acordul asistentului judiciar, cu cel mult 60 de zile într-un an.

Asistenții judiciari sunt incluși în programele de formare profesională continuă ale Institutului Național al Magistraturii, în funcție de specificul activității acestora.

Asistenților judiciari li se aplică dispozițiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori. (2) Sancțiunile disciplinare se aplică de către ministrul justiției, după cercetarea disciplinară prealabilă a faptei. Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează, la cererea ministrului justiției, de către președintele tribunalului în cadrul căruia își desfășoară activitatea asistentul judiciar sau de către un judecător desemnat de acesta.

În cadrul cercetării disciplinare prealabile se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistenței vinovăției. Ascultarea celui în cauză și verificarea apărărilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul asistentului judiciar de a face declarații ori de a se prezenta la cercetări se constată prin proces-verbal și nu împiedică încheierea cercetării.

Cercetarea disciplinară prealabilă se efectuează în termen de 60 de zile de la data dispunerii acesteia de către ministrul justiției. Cercetarea se poate prelungi cu cel mult 30 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.

La finalizarea procedurii de cercetare a faptei, persoana care a efectuat cercetarea disciplinară prealabilă întocmește un referat în care se consemnează rezultatele activității desfășurate. Referatul se înaintează ministrului justiției în termen de cel mult 30 de zile de la data finalizării cercetării.

Pe baza referatului prevăzut la alin. (5) , ministrul justiției poate dispune aplicarea uneia din sancțiunile disciplinare prevăzute de lege ori clasarea sesizării. Sancțiunea disciplinară se aplică în termen de 30 de zile de la data primirii referatului, dar nu mai târziu de 2 ani de la data săvârșirii faptei.

Actul de aplicare a sancțiunii disciplinare poate fi atacat în termen de 30 de zile de la comunicare, la instanța de contencios administrativ și fiscal competentă potrivit legii, fără parcurgerea procedurii prealabile.

Asistenții judiciari pot fi eliberați din funcție și ca urmare a reducerii numărului de posturi, în raport cu volumul de activitate al instanței.

Sancțiunile aplicate asistenților judiciari și eliberarea din funcție a acestora se comunică Consiliului Economic și Social de ministrul justiției.

Asistenții judiciari sunt supuși unor evaluări privind calitatea activității din 2 în 2 ani. Prima evaluare a asistenților judiciari se face la un an de la numirea în funcție.

Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de președintele tribunalului în cadrul căruia își desfășoară activitatea asistentul judiciar. Procedura, criteriile și calificativele de evaluare a activității profesionale a judecătorilor prevăzute de lege se aplică în mod corespunzător și asistenților judiciari, raportat la atribuțiile exercitate de aceștia potrivit legii.

Asistenții judiciari nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la ministrul justiției, în termen de 30 de zile de la comunicare. În soluționarea contestației, ministrul justiției poate solicita conducătorului tribunalului orice informații pe care le consideră necesare și va proceda la audierea asistentului judiciar. În soluționarea contestației, ministrul justiției poate

În cazul admiterii contestației potrivit alin. (3) lit. b) , ministrul justiției poate

Asistentul judiciar care primește în urma evaluării calificativul „nesatisfăcător“ este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională de către ministrul justiției.

Rezultatul evaluării asistenților judiciari se analizează în cadrul comisiei de dialog social constituite, potrivit legii, la nivelul Ministerului Justiției.

Toate instanțele judecătorești și toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate

Instanțele judecătorești și parchetele pot avea și alte compartimente stabilite prin regulamentele prevăzute la art. 152 alin. (1) și art. 153 alin. (1) .

Curțile de apel și parchetele de pe lângă aceste curți, Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare și un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza și în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor și a parchetelor de pe lângă aceste instanțe.

Instanțele și parchetele militare au în structură și un compartiment de documente clasificate.

În cadrul parchetelor pot fi numiți, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

Specialiștii prevăzuți la alin. (5) au calitatea de funcționar public.

Funcția de specialist în cadrul parchetelor este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

Funcția de conducere de specialist șef serviciu în cadrul parchetelor se echivalează cu funcția publică generală de șef serviciu, iar funcția de specialist șef birou se echivalează cu funcția publică generală de șef birou. Funcția de execuție de specialist se echivalează cu funcțiile de execuție de clasa I, grad profesional superior, conform dispozițiilor art. 392 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ , cu modificările și completările ulterioare.

Vechimea în specialitate necesară exercitării funcțiilor de specialist șef serviciu, specialist șef birou și specialist este cea prevăzută la art. 468 alin. (1) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare.

Nivelul studiilor necesare exercitării funcțiilor prevăzute la alin. (8) se stabilește după cum urmează

Biroul de informare și relații publice asigură legăturile instanței sau ale parchetului cu publicul și cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenței activității judiciare, în condițiile stabilite de lege.

Conducătorul biroului, care îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de președintele instanței sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăți de jurnalistică sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen.

Personalul de specialitate auxiliar este subordonat ierarhic conducerii instanțelor sau parchetelor unde funcționează.

Repartizarea personalului în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate se face de președintele instanței sau de procurorul general ori, după caz, de prim-procurorul parchetului.

La Înalta Curte de Casație și Justiție, curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și parchetele de pe lângă acestea, compartimentele în care își desfășoară activitatea personalul auxiliar de specialitate sunt conduse de prim-grefieri, iar la secțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la secțiile Direcției Naționale Anticorupție și ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea, de grefieri-șefi.

Personalul de specialitate informatică din cadrul curților de apel, tribunalelor și tribunalelor specializate este subordonat din punct de vedere administrativ președintelui instanței din care face parte și profesional compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției.

Personalul auxiliar de la instanțele și parchetele militare, de la secțiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției Naționale Anticorupție poate proveni și din rândul militarilor activi.

Grefierii care participă la ședințele de judecată sau la efectuarea actelor de urmărire penală sunt obligați să efectueze toate consemnările despre desfășurarea acestora și să îndeplinească orice alte însărcinări din dispoziția și sub controlul președintelui completului de judecată sau, după caz, al procurorului.

La ședințele de judecată, grefierii sunt obligați să poarte ținuta vestimentară corespunzătoare instanței unde funcționează. Ținuta vestimentară se stabilește prin hotărâre a Guvernului și se asigură în mod gratuit.

La ședințele de judecată, grefierii militari sunt obligați să poarte uniforma militară.

În vederea informatizării activității instanțelor și parchetelor, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism iau măsuri pentru dotarea tehnică corespunzătoare a acestora.

Numărul specialiștilor IT se stabilește de către președintele instanței sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al compartimentului de specialitate informatică din cadrul Ministerului Justiției, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.

În vederea creării unui sistem informatic unitar și funcțional, instituțiile sistemului judiciar au obligația de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.

Ministerul Justiției, prin compartimentul de specialitate informatică, cu consultarea Consiliului Superior al Magistraturii, prin compartimentul de specialitate informatică din cadrul acestuia, stabilește normele privind avizarea și autorizarea, sub aspect tehnic și al securității tehnologiei informației, a soluțiilor informatice dezvoltate de specialiștii IT din cadrul instanțelor judecătorești.

Dotarea tehnică necesară informatizării instanțelor militare, a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, precum și a parchetelor militare se asigură de Ministerul Apărării Naționale.

Specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Paza sediilor instanțelor judecătorești și a parchetelor, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și a ministrului afacerilor interne, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de președintele instanței sau de conducătorul parchetului.

Instanțele și parchetele militare dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naționale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului Apărării Naționale.

Poliția militară pusă în serviciul instanțelor și parchetelor militare este subordonată președinților instanțelor militare sau conducătorilor parchetelor militare.

Paza sediilor instanțelor și parchetelor militare, a celorlalte spații folosite de acestea, a bunurilor și valorilor ce le aparțin, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității se asigură, în mod gratuit, de către poliția militară.

Numărul personalului necesar pentru fiecare instanță militară sau parchet militar va fi stabilit de ministrul justiției, la propunerea președintelui Curții Militare de Apel și a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.