LEGE nr. 304 din 15 noiembrie 2022 privind organizarea judiciară
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Ministerul Public își exercită atribuțiile în temeiul legii și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, în condițiile legii.
Procurorii trebuie să respecte și să apere drepturile și libertățile fundamentale ale persoanelor, să respecte prezumția de nevinovăție, dreptul la un proces echitabil, principiul egalității de arme, independența instanțelor și forța executorie a hotărârilor judecătorești definitive. În comunicarea publică, parchetele trebuie să respecte prezumția de nevinovăție, caracterul nepublic al urmăririi penale și dreptul nediscriminatoriu la informare.
Parchetele sunt independente în relațiile cu instanțele judecătorești, precum și cu celelalte autorități publice.
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuții
efectuează urmărirea penală în cazurile și în condițiile prevăzute de lege și participă, potrivit legii, la soluționarea conflictelor prin mijloace alternative
conduce și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, conduce și controlează activitatea altor organe de cercetare penală
sesizează instanțele judecătorești pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii
exercită acțiunea civilă, în cazurile prevăzute de lege
participă, în condițiile legii, la ședințele de judecată
exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești, în condițiile prevăzute de lege
apără drepturile și interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor care beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială, ale dispăruților și ale altor persoane, în condițiile legii
acționează pentru prevenirea și combaterea criminalității, sub coordonarea ministrului justiției, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului
studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează și prezintă ministrului justiției propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru perfecționarea legislației în domeniu
verifică respectarea legii la locurile de deținere preventivă
exercită atribuțiile prevăzute de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare
exercită orice alte atribuții prevăzute de lege.
Dispozițiile procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine.
În efectuarea și supravegherea urmăririi penale, precum și în soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate sesiza la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea și supravegherea urmăririi penale sau în adoptarea soluției.
Măsurile și soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate în scris și motivat de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice.
Măsurile și soluțiile adoptate de procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi infirmate în scris și motivat numai de către procurorul ierarhic superior ori de către procurorul-șef al direcției, atunci când acesta constată că sunt nelegale sau netemeinice.
Lucrările repartizate unui procuror pot fi trecute altui procuror în următoarele situații
suspendarea sau încetarea calității de procuror, potrivit legii
în absența sa, dacă există cauze obiective care justifică urgența, precum și cauze obiective care împiedică rechemarea sa
lăsarea cauzei în nelucrare în mod nejustificat mai mult de 30 de zile.
Procurorul poate sesiza la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, măsura dispusă potrivit alin. (5) de procurorul ierarhic superior.
Procurorii din fiecare parchet sunt subordonați conducătorului parchetului respectiv. (2) Conducătorul unui parchet este subordonat conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeași circumscripție.
Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați.
Ministerul Public este autorizat să dețină și să folosească mijloace adecvate pentru obținerea, verificarea, prelucrarea, stocarea și descoperirea informațiilor privitoare la infracțiunile date în competența parchetelor, în condițiile legii.
Organele de poliție judiciară își desfășoară activitatea de cercetare penală, în mod nemijlocit, sub conducerea și supravegherea procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire dispozițiile acestuia.
Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile, neprelucrate, deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor.
Nerespectarea obligațiilor prevăzute la alin. (2) și (3) atrage răspunderea juridică potrivit legii.
Organizarea și funcționarea poliției judiciare se stabilesc prin lege specială.
Procurorul participă la ședințele de judecată, în condițiile legii, și are rol activ în aflarea adevărului.
Procurorul este liber să prezinte în instanță concluziile pe care le consideră întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauză. Procurorul poate sesiza la Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de apărare a independenței și imparțialității procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, pentru influențarea în orice formă a concluziilor.
În procesele penale, la ședința de judecată participă procurorul care a efectuat sau a supravegheat urmărirea penală ori alt procuror desemnat de conducătorul parchetului.
Procurorul exercită, în condițiile legii, căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pe care le consideră netemeinice și nelegale.
Ministrul justiției, când consideră necesar, exercită controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorulșef al Direcției Naționale Anticorupție, de procurorulșef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism ori de ministrul justiției.
Controlul constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.
Concluziile controlului vor fi prezentate de către ministrul justiției Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism informări asupra activității parchetelor și să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficientă a criminalității.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție coordonează activitatea parchetelor din subordine, îndeplinește atribuțiile prevăzute de lege, are personalitate juridică și gestionează bugetul Ministerului Public.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct.
În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ajutat de 3 consilieri.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ordonator principal de credite.
În perioada absenței procurorului general sau a imposibilității exercitării funcției, indiferent de cauza acesteia, prim-adjunctul procurorului general îl înlocuiește de drept în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul absenței prim-adjunctului procurorului general sau al imposibilității exercitării funcției, indiferent de cauza acesteia, atribuțiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
În cazul vacanței funcției de procuror general, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui alt procuror în această funcție, atribuțiile ce îi revin în această calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general. În cazul vacanței funcției de procuror general și a celei de prim-adjunct al procurorului general, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui procuror în funcția de procuror general sau, după caz, până la delegarea unui procuror în funcția de prim-adjunct al procurorului general, atribuțiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție reprezintă Ministerul Public în relațiile cu celelalte autorități publice și cu orice persoane juridice sau fizice, din țară sau din străinătate.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție participă la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție în Secții Unite, precum și la orice complet al acesteia, când consideră necesar.
În cazul imposibilității de participare, procurorul general deleagă pe prim-adjunctul sau pe adjunctul său ori pe un alt procuror pentru a participa, în locul său, la ședințele Înaltei Curți de Casație și Justiție prevăzute la alin. (1) .
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție desemnează, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participă la ședințele Curții Constituționale, în cazurile prevăzute de lege.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structură secții conduse de procurori-șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor sau în coordonarea directă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori-șefi.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează, în condițiile legii, ca structuri cu personalitate juridică, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție emite ordine cu caracter intern.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.
Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
Dispozițiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este decisiv în caz de paritate de voturi.
Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se convoacă de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, anual sau ori de câte ori este necesar.
Dispozițiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurată, pe care îl prezintă Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, până la data de 1 februarie a anului următor celui de referință. Ministrul justiției transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea criminalității organizate și terorismului. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se bucură de independență operațională și funcțională și își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism are sediul în municipiul București. Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este condusă de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prin intermediul procurorului-șef al acestei direcții. Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism emite ordine cu caracter intern.
Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este ordonator secundar de credite. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își desfășoară activitatea potrivit principiilor legalității, imparțialității și controlului ierarhic.
Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este ajutat de 2 procurori-șefi adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În perioada absenței procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau a imposibilității exercitării funcției, indiferent de cauza acesteia, unul din procurorii-șefi adjuncți îl înlocuiește de drept în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate, potrivit desemnării efectuate de procurorul-șef al direcției.
Dispozițiile alin. (6) sunt aplicabile și în cazul vacanței funcției de procuror-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, indiferent de cauza acesteia, până la numirea unui procuror în această funcție.
În cazul în care procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este în imposibilitate obiectivă de a-și desemna înlocuitorul, desemnarea va fi făcută din oficiu de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al direcției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.
Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii trebuie să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproșabilă, o vechime de cel puțin 10 ani în funcția de procuror sau judecător și să fi fost declarați admiși în urma unui concurs. Concursul se organizează potrivit dispozițiilor prezentei legi și regulamentului aprobat prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concurs nu se ia în considerare perioada în care procurorul a avut calitatea de auditor de justiție.
Concursul prevăzut la alin. (2) este organizat de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și constă în susținerea unui interviu. Organizarea concursului se anunță cu cel puțin 30 de zile înainte de data stabilită pentru desfășurarea interviului, prin publicare pe pagina de internet a Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism.
În vederea organizării și desfășurării concursului, prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se constituie comisia de organizare a concursului, comisia de soluționare a contestațiilor împotriva rezultatelor verificării condițiilor stabilite de lege pentru participare la concurs, comisia de interviu și comisia de soluționare a contestațiilor privind interviul. Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnați supleanți, prin ordin al procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Nu pot fi numite în comisiile de concurs persoanele care sunt soț/soție, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidați ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeași persoană poate face parte dintr-o singură comisie de concurs.
Comisia de organizare a concursului îndeplinește toate activitățile necesare pentru buna organizare și desfășurare a concursului, cu excepția celor date în competența celorlalte comisii. Membrii comisiei de organizare a concursului se desemnează dintre procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, cu funcții de conducere și execuție, funcționarii publici și personalul contractual din cadrul direcției. Comisia de soluționare a contestațiilor împotriva rezultatelor verificării condițiilor stabilite de lege pentru participare la concurs are componența prevăzută pentru comisia de organizare a concursului.
Comisia de interviu este alcătuită din procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sau, după caz, unul dintre adjuncții acestuia și 2 procurori din cadrul direcției. La susținerea interviului participă, cu rol consultativ, și un psiholog desemnat de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism din rândul psihologilor înscriși în Registrul unic al psihologilor cu drept de liberă practică din România; psihologul va putea adresa întrebări candidaților în scopul evaluării motivației și competențelor umane și sociale ale acestora.
Comisia de soluționare a contestațiilor privind interviul este alcătuită din 3 procurori din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Procurorii își depun candidaturile la Direcția pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism, în termen de 10 zile de la data anunțării concursului.
În termen de 5 zile de la data expirării termenului de depunere a candidaturilor, comisia de organizare a concursului verifică îndeplinirea de către candidați a condițiilor stabilite de lege pentru participare la concurs și întocmește lista candidaților care îndeplinesc aceste condiții, care se publică pe pagina de internet a Direcției pentru Investigarea Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism.
Candidații respinși pot formula contestații în termen de 24 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (9) . Contestațiile vor fi soluționate de comisia de soluționare a contestațiilor împotriva rezultatelor verificării condițiilor stabilite de lege pentru participare la concurs. După soluționarea contestațiilor se întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, care se publică în condițiile alin. (9) .
Candidații care îndeplinesc condițiile de participare la concurs susțin un interviu în fața comisiei de interviu.
Susținerea orală a interviului se înregistrează în mod obligatoriu cu mijloace audio-video, înregistrările păstrându-se o perioadă de un an de la data desfășurării probei.
În cadrul interviului se testează abilitățile, aptitudinile și motivația candidaților. Interviul va urmări
verificarea pregătirii profesionale
verificarea capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea
verificarea rezistenței la stres
existența unei conduite morale ireproșabile, precum și a altor calități specifice, respectiv: complexitatea și diversitatea activităților, motivația candidatului, inițiativă și creativitate
activitatea desfășurată de candidați, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.
Membrii comisiei de interviu notează fiecare candidat prin completarea unei fișe de notare nominale, care cuprinde și numele și prenumele membrului comisiei care a efectuat notarea și semnătura acestuia. Punctajul maxim total ce poate fi acordat la interviu este de 100 de puncte. Pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (13) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte. Punctajul obținut de fiecare candidat este media aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de interviu.
Candidații pot contesta nota acordată la interviu, în termen de 3 zile de la data publicării rezultatelor pe pagina de internet a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Contestațiile se soluționează în termen de 10 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (15) .
Soluționarea contestației la interviu se realizează prin reevaluarea probei, pe baza înregistrării audio-video, de către comisia de soluționare a contestațiilor privind interviul. Rezultatele finale ale concursului se afișează pe pagina de internet a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.
Sunt declarați admiși la concursul prevăzut la art. 86 candidații care au obținut minimum 70 de puncte, în ordinea descrescătoare a notelor obținute și în limita numărului de locuri scoase la concurs. La punctaje egale au prioritate, în următoarea ordine: candidații care au vechime mai mare la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetul de pe lângă curtea de apel, la parchetul de pe lângă tribunal sau, după caz, vechime mai mare în funcția de procuror sau judecător, candidații care au deținut anterior funcții de conducere, candidații care au titlul științific de doctor în drept.
Procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al direcției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, cu excepția sancțiunii disciplinare a avertismentului.
Prin exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției se înțelege: ineficiența sau calitatea necorespunzătoare a activității de urmărire penală, a activității privind participarea în ședințele de judecată sau a activității desfășurate în alte sectoare, comportamentul necorespunzător în relația cu procurorii și judecătorii, personalul auxiliar de specialitate, justițiabilii și alte persoane implicate în procesul penal, cu alte instituții și persoane.
Eficiența activității se va stabili în funcție de: modalitatea de efectuare și coordonare a activității de urmărire penală, operativitatea motivării căilor de atac declarate, termenele legale și administrative în care se soluționează lucrările repartizate.
Calitatea activității se va stabili în funcție de: măsurile și soluțiile imputabile pentru motive de nelegalitate existente la momentul dispunerii acestora; căile de atac admise părților pentru motive de nelegalitate în cauzele în care procurorul nu a exercitat calea de atac; situațiile în care procurorul nu a declarat, din motive imputabile, calea de atac sau calea de atac a fost retrasă din motive imputabile ori, din aceleași motive, aceasta a fost respinsă; calitatea redactării și motivării actelor; capacitatea de interpretare a probelor; calitatea exprimării, acuratețea raționamentului și capacitatea de sinteză; manifestarea rolului activ și calitatea concluziilor susținute în ședințele de judecată.
Ori de câte ori există date sau indicii privind exercitarea necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism dispune efectuarea unui control de către o comisie alcătuită din procurori anume desemnați, dintre care cel puțin unul cu funcție de conducere.
Durata controlului nu poate depăși 60 de zile de la data la care a fost dispus. Aspectele constatate în urma controlului vor fi consemnate într-un raport care se va comunica procurorului vizat.
Procurorul are dreptul de a consulta raportul prevăzut la alin. (6) , în termen de 5 zile de la comunicarea acestuia.
După expirarea termenului prevăzut la alin. (7) , comisia procedează la ascultarea procurorului vizat. Refuzul de a face declarații sau de a se prezenta la audiere se constată prin proces-verbal.
Cu ocazia ascultării sale sau printr-o cerere separată, formulată în termen de cel mult 10 zile de la data comunicării raportului, procurorul poate propune probe și formula obiecții împotriva constatărilor și concluziilor raportului. Comisia dispune motivat asupra solicitărilor sau obiecțiilor procurorului și, după caz, completează verificările în cel mult 15 zile.
Raportul comisiei este înaintat procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism poate dispune motivat, o singură dată, completarea verificărilor. Completarea se efectuează de comisie în termen de cel mult 10 zile de la data când a fost dispusă.
Pe baza raportului și a probelor administrate, procurorulșef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism solicită Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii emiterea avizului pentru revocarea procurorului. În vederea emiterii avizului, membrii secției examinează întregul material rezultat în urma controlului, inclusiv obiecțiile sau punctul de vedere al procurorului. În vederea emiterii avizului, secția procedează la audierea procurorului vizat. Neemiterea avizului în termen de 30 de zile de la data solicitării nu împiedică continuarea procedurii de revocare.
Ordinul de revocare emis de procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism poate fi atacat de procurorul vizat la Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit legii, în termen de 30 de zile de la comunicare, fără parcurgerea procedurii plângerii prealabile prevăzute de lege. Hotărârea pronunțată este definitivă.
Revocarea din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism nu constituie sancțiune disciplinară.
La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procurorii revin la parchetul de unde provin sau își continuă activitatea la un parchet la care au dreptul să funcționeze, potrivit legii.
De la data prevăzută la alin. (1) , procurorii care au activat în cadrul direcției își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții.
În cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcții.
Colegiul de conducere al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este constituit din procurorul-șef al direcției, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
Dispozițiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-șef al direcției este decisiv în caz de paritate de voturi.
Adunarea generală a procurorilor Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se convoacă de către procurorul-șef al acestei direcții, anual sau ori de câte ori este necesar.
Dispozițiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Raportul anual privind activitatea desfășurată de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, aprobat de adunarea generală a procurorilor conform art. 56 alin. (1) lit. a) și alin. (3) , se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție până la data de 1 februarie a anului următor celui de referință, în vederea examinării gradului de realizare a priorităților de politică penală urmărite. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție înaintează ministrului justiției raportul împreună cu concluziile sale, nu mai târziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Ministrul justiției transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția Națională Anticorupție, ca structură autonomă, cu personalitate juridică, specializată în combaterea infracțiunilor de corupție. Direcția Națională Anticorupție se bucură de independență operațională și funcțională și își exercită atribuțiile pe întregul teritoriu al României. Direcția Națională Anticorupție are sediul în municipiul București. Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției Naționale Anticorupție sunt stabilite prin lege specială.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție conduce Direcția Națională Anticorupție prin intermediul procurorului-șef al acestei direcții. Procurorulșef al Direcției Naționale Anticorupție este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție emite ordine cu caracter intern.
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție este ordonator secundar de credite. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Direcției Naționale Anticorupție se asigură de la bugetul de stat, fondurile destinate Direcției Naționale Anticorupție fiind evidențiate distinct în bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Direcția Națională Anticorupție își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic.
Dispozițiile art. 85 alin. (5)-(8) se aplică în mod corespunzător.
Direcția Națională Anticorupție se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului-șef al direcției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.
Dispozițiile art. 86 alin. (2)-(17) și art. 87 se aplică în mod corespunzător.
Procurorii numiți în cadrul Direcției Naționale Anticorupție pot fi revocați prin ordin al procurorului-șef al direcției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, cu excepția sancțiunii disciplinare a avertismentului.
Dispozițiile art. 88 alin. (2)-(13) sunt aplicabile în mod corespunzător.
La data încetării activității în cadrul Direcției Naționale Anticorupție, procurorii revin la parchetul de unde provin sau își continuă activitatea la un parchet la care au dreptul să funcționeze, potrivit legii.
De la data prevăzută la alin. (1) , procurorii care au activat în cadrul direcției își redobândesc gradul profesional de execuție și salarizarea corespunzătoare acestuia avute anterior sau pe cele dobândite ca urmare a promovării, în condițiile legii, în timpul desfășurării activității în cadrul acestei direcții.
În cadrul Direcției Naționale Anticorupție funcționează colegiul de conducere, care hotărăște asupra problemelor generale de conducere ale acestei direcții.
Colegiul de conducere al Direcției Naționale Anticorupție este constituit din procurorul-șef al direcției, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor.
Dispozițiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplică în mod corespunzător. Votul procurorului-șef al direcției este decisiv în caz de paritate de voturi.
Adunarea generală a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție se convoacă de către procurorul-șef al acestei direcții, anual sau ori de câte ori este necesar.
Dispozițiile art. 56 se aplică în mod corespunzător.
Raportul anual privind activitatea desfășurată de Direcția Națională Anticorupție, aprobat de adunarea generală a procurorilor conform art. 56 alin. (1) lit. a) și alin. (3) , se înaintează procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție până la data de 1 februarie a anului următor celui de referință, în vederea examinării gradului de realizare a priorităților de politică penală urmărite. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție înaintează ministrului justiției raportul împreună cu concluziile sale, nu mai târziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de către Direcția Națională Anticorupție. Ministrul justiției transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului, în termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe lângă fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori și familie și judecătorie funcționează un parchet.
Parchetele au sediul în localitățile în care își au sediul instanțele pe lângă care funcționează și au aceeași circumscripție cu acestea, potrivit anexei nr. 1.
Parchetele de pe lângă curțile de apel și parchetele de pe lângă tribunale au personalitate juridică. Parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și parchetele de pe lângă judecătorii nu au personalitate juridică.
Parchetele de pe lângă curțile de apel și tribunale au în structură secții, în cadrul cărora pot funcționa servicii și birouri.
În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul parchetelor de pe lângă judecătorii pot funcționa secții specializate.
Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul ministrului justiției.
În localitățile unde funcționează sediile secundare ale tribunalelor și judecătoriilor se înființează sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanentă, având aceeași circumscripție cu sediile secundare ale instanțelor pe lângă care funcționează.
Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali.
Parchetele de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii sunt conduse de prim-procurori. (3) Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale exercită și atribuții de coordonare și control al administrării parchetului unde funcționează, precum și al parchetelor din circumscripție.
Prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori și prim-procurorii parchetelor de pe lângă judecătorii exercită și atribuții de administrare a parchetului.
Procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe lângă tribunale au calitatea de ordonatori terțiari de credite.
În funcție de volumul de activitate, la parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunalele, judecătoriile care își au sediul în reședințele de județ, precum și parchetele de pe lângă judecătoriile din municipiul București, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncți, iar la parchetele de pe lângă tribunalele pentru minori și familie și celelalte judecătorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și la Parchetul de pe lângă Tribunalul București, procurorul general sau, după caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncți.
La parchetele de pe lângă curțile de apel unde există un singur procuror general adjunct, în perioada absenței procurorului general sau a imposibilității exercitării funcției, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuiește de drept în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate. În cazul vacanței funcției de procuror general, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct îl înlocuiește de drept în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate, până la delegarea unui procuror în funcția de procuror general. În cazul în care există 2 sau 3 procurori generali adjuncți, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea în care se exercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel.
Dispozițiile alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător și parchetelor de pe lângă tribunale, tribunalele pentru minori și familie și judecătorii.
Secțiile, serviciile și birourile parchetelor de pe lângă instanțe sunt conduse de procurori-șefi.
Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secții, servicii și birouri, în funcție de pregătirea, specializarea și aptitudinile acestora.
Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ținând cont de specializarea acestora.
În cadrul parchetelor funcționează colegii de conducere, care avizează problemele generale de conducere ale parchetelor.
Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă curțile de apel sunt constituite din procurorul general, adjunctul sau adjuncții acestuia, după caz, procurorii-șefi de secție și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. Votul procurorului general este decisiv în caz de paritate de voturi.
Colegiile de conducere ale parchetelor de pe lângă tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii sunt constituite din prim-procurorul parchetului, adjunctul sau adjuncții acestuia, după caz, procurorii-șefi de secție, după caz, și 2 procurori aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a procurorilor. Votul prim-procurorului este decisiv în caz de paritate de voturi.
Dispozițiile art. 54 alin. (3)-(10) se aplică în mod corespunzător.