LEGE nr. 304 din 15 noiembrie 2022 privind organizarea judiciară

Paza sediilor instanțelor judecătorești și a parchetelor, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității în aceste sedii se asigură, în mod gratuit, de către Jandarmeria Română, prin structurile sale specializate.

Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și a ministrului afacerilor interne, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Activitatea personalului prevăzut la alin. (2) este coordonată de președintele instanței sau de conducătorul parchetului.

Instanțele și parchetele militare dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naționale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului Apărării Naționale.

Poliția militară pusă în serviciul instanțelor și parchetelor militare este subordonată președinților instanțelor militare sau conducătorilor parchetelor militare.

Paza sediilor instanțelor și parchetelor militare, a celorlalte spații folosite de acestea, a bunurilor și valorilor ce le aparțin, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității se asigură, în mod gratuit, de către poliția militară.

Numărul personalului necesar pentru fiecare instanță militară sau parchet militar va fi stabilit de ministrul justiției, la propunerea președintelui Curții Militare de Apel și a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, curțile de apel, parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunalele și parchetele de pe lângă tribunale au în structură câte un compartiment economicofinanciar și administrativ, condus de un manager economic.

Managerul economic este subordonat președintelui instanței sau, după caz, conducătorului parchetului în cadrul căruia funcționează.

Compartimentul economico-financiar și administrativ din cadrul tribunalelor și parchetelor de pe lângă acestea asigură activitatea economică, financiară și administrativă și pentru tribunalele specializate și judecătoriile sau, după caz, pentru parchetele din circumscripția lor.

Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și ordonatorilor de credite pentru instanțele și parchetele militare.

Poate fi numită în funcția de manager economic persoana care îndeplinește cel puțin condițiile prevăzute de lege pentru ocuparea funcției publice generale de conducere de director și pentru ocuparea funcției de conducător al compartimentului financiar-contabil și a fost admisă la concursul organizat, potrivit legii, de către

Numirea în funcția de manager economic a persoanelor declarate admise la concursul prevăzut la alin. (1) se face prin ordin al conducătorului instanței sau, după caz, al conducătorului parchetului care organizează concursul.

Personalul din cadrul compartimentului economicofinanciar și administrativ este încadrat, prin concurs, de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel.

Funcția de manager economic se echivalează cu funcția publică de director din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare. Dispozițiile legale referitoare la recrutarea, cariera și salarizarea directorilor din cadrul autorităților și instituțiilor publice prevăzute la art. 385 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 , cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător și funcției de manager economic.

Instanțele militare care nu au sediul în municipiul București și parchetele de pe lângă acestea au în structură un compartiment economico-administrativ.

Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuții principale

Activitatea instanțelor este finanțată integral de la bugetul de stat.

Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor aprobat pentru cheltuielile de personal ale acestor instanțe, precum și cel aprobat pentru alte categorii de cheltuieli intrinsec legate de cheltuielile de personal este cuprins în bugetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și este gestionat de aceasta, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție având calitatea de ordonator principal de credite pentru instanțele judecătorești cu privire la aceste categorii de cheltuieli.

Bugetul curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor aprobat pentru alte categorii de cheltuieli decât cele prevăzute la alin. (2) este gestionat de Ministerul Justiției, ministrul justiției având calitatea de ordonator principal de credite pentru aceste categorii de cheltuieli.

Dispozițiile alin. (2) sunt aplicabile și în ceea ce privește activitățile finanțate integral din venituri proprii, potrivit art. 67 și 68 din Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, înființate pe lângă instanțele judecătorești.

Drepturile salariale sau alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor de la instanțele prevăzute la alin. (2) , inclusiv dobânzi și alte drepturi intrinseci legate de drepturile salariale, se asigură de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar actele privind salarizarea și alte drepturi de natură salarială ale judecătorilor acestor instanțe se emit de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Înalta Curte de Casație și Justiție se subrogă de drept în toate drepturile și obligațiile Ministerului Justiției decurgând din aplicarea prevederilor alin. (2) , inclusiv în cele de natură procesuală și cele care decurg din hotărâri judecătorești și alte titluri executorii.

În aplicarea prezentului articol, Ministerul Justiției și Ministerul Finanțelor sunt abilitate să introducă modificările corespunzătoare în structura posturilor și a cheltuielilor de personal, precum și în volumul și structura bugetelor ordonatorilor de credite.

Prevederile prezentului articol se aplică începând cu data intrării în vigoare a Legii bugetului de stat pe anul 2023. În acest scop, proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiției și cel al Ministerului Justiției pe anul 2023 vor cuprinde modificările prevăzute în prezenta lege.

Obligațiile stabilite prin Legea nr. 500/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și prin alte legi speciale în sarcina ordonatorilor de credite se pun în aplicare potrivit competențelor de gestionare a bugetului stabilite de prezentul articol. (10) În aplicarea dispozițiilor prezentului articol referitoare la gestionarea bugetului de către Înalta Curte de Casație și Justiție, sprijinul logistic, resursele umane și materiale vor fi asigurate de Ministerul Justiției pentru o perioadă de până la 6 luni, de la momentul aplicării prezentului articol. Alte aspecte tehnice sau administrative rezultând din aplicarea dispozițiilor alin. (2) se reglementează prin ordin comun al ministrului justiției și al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. Alineatul (2) al articolului XVI din același act normativ prevede că, în interiorul termenului prevăzut la alin. (1) , Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a derula și încheia procesul de dobândire a deplinei capacități instituționale necesare gestionării bugetului prevăzut la art. 142 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 . Conform alineatului

al articolului XII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 127 din 28 decembrie 2023 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.197 din 29 decembrie 2023, termenul prevăzut la art. 142 alin. (10) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară se prorogă până la data de 30 iunie 2024. Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că, până la termenul prevăzut la alin. (1) , Înalta Curte de Casație și Justiție are obligația de a derula și încheia procesul de dobândire a deplinei capacități instituționale necesare gestionării bugetului prevăzut la art. 142 alin. (2) din Legea nr. 304/2022 .

Activitatea parchetelor este finanțată integral de la bugetul de stat.

Bugetul pentru parchetele de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii este gestionat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție având calitatea de ordonator principal de credite.

Bugetele instanțelor și parchetelor militare sunt gestionate de Ministerul Apărării Naționale, ministrul apărării naționale având calitatea de ordonator principal de credite.

Curțile de apel și parchetele de pe lângă curțile de apel elaborează proiectele de buget anual pentru instanțele sau, după caz, parchetele din circumscripțiile lor.

Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) se transmit Ministerului Justiției, Înaltei Curți de Casație și Justiție sau, după caz, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism își elaborează propriile proiecte de buget anual. În bugetul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sunt cuprinse și bugetele parchetelor de pe lângă celelalte instanțe judecătorești.

Proiectele de buget elaborate potrivit alin. (1) și (3) se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii.

Proiectul de buget al Înaltei Curți de Casație și Justiție se aprobă de adunarea generală a judecătorilor acestei curți, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor.

Proiectele de buget anual ale instanțelor militare se elaborează de Curtea Militară de Apel, iar cele ale parchetelor militare de secția sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după consultarea instanțelor militare, respectiv a parchetelor militare, și se transmit ordonatorului principal de credite.

Cheltuielile de funcționare ale instanțelor și parchetelor militare se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Apărării Naționale.

Fiecare instanță și fiecare parchet se încadrează cu numărul necesar de judecători sau, după caz, de procurori, precum și cu numărul necesar de personal auxiliar de specialitate și personal al compartimentului economico-financiar și administrativ.

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și președinții curților de apel, împreună cu ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism analizează anual volumul de activitate al instanțelor și parchetelor și, în funcție de rezultatele analizei, iau măsuri pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi, cu acordul Secției pentru judecători sau al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz.

Numărul maxim de posturi pentru instanțe și parchete se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru Înalta Curte de Casație și Justiție, numărul maxim de posturi se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu avizul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru instanțele și parchetele militare, numărul maxim de posturi se aprobă, potrivit alin. (1) , cu avizul consultativ al ministrului apărării naționale.

În cazul în care buna funcționare a instanțelor sau a parchetelor este grav afectată din cauza numărului de posturi vacante temporar, acestea pot fi ocupate pe perioadă nedeterminată, potrivit legii, în cazul în care vacantarea posturilor s-a realizat în urma

Numărul posturilor vacante temporar care se pot ocupa în cazurile prevăzute la alin. (1) se aprobă pentru fiecare instanță sau, după caz, parchet, de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea ordonatorilor de credite.

După încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1) , în cazul în care judecătorul sau procurorul revine la instanța sau parchetul unde a funcționat anterior, ordonatorul principal de credite este obligat să îi asigure de îndată un post vacant din fondul de rezervă prevăzut la alin. (4) și (5) , în cazul în care nu mai există posturi vacante la acea instanță sau parchet.

Pentru asigurarea posturilor necesare de judecător sau procuror la încetarea situațiilor prevăzute la alin. (1) , se constituie un fond de rezervă de 150 de posturi de judecător și 50 de posturi de procuror, finanțate de la bugetul de stat. Numărul posturilor din fondul de rezervă se poate actualiza anual prin hotărâre a Guvernului.

Posturile prevăzute la alin. (4) vor fi repartizate instanțelor și parchetelor prin ordin al ministrului justiției, în situația în care la instanțele sau parchetele unde judecătorul sau procurorul a solicitat revenirea pe post nu există posturi vacante.

În cazul vacantării ulterioare a unor posturi la instanța sau parchetul respectivă/respectiv, temporar sau definitiv, posturile de judecător sau procuror repartizate în condițiile alin. (5) se reinclud de drept, de la data vacantării, în fondul de rezervă, iar judecătorul sau procurorul care a ocupat un astfel de post este considerat încadrat pe postul care se vacantează. Includerea postului vacantat în fondul de rezervă se constată prin ordin al ministrului justiției, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la vacantare.

Statele de funcții și de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii se aprobă prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii se aprobă cu avizul conform al Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Statele de funcții și de personal pentru parchete se aprobă prin ordin al ministrului justiției.

Majorarea sau reducerea schemelor de personal pentru parchete se aprobă cu avizul conform al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin ordin al ministrului justiției.

În cadrul curților de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate și judecătoriilor pot funcționa asistenți ai judecătorilor, ale căror statut și atribuții sunt reglementate prin lege specială.

Asistentul judecătorului are rolul de a-l sprijini pe judecător în îndeplinirea de către acesta a atribuțiilor sale judiciare, desfășurându-și activitatea sub îndrumarea și supravegherea judecătorului.

Statul este obligat să asigure sediile și celelalte mijloace materiale și financiare necesare pentru buna funcționare a activității instanțelor și parchetelor.

Guvernul, Consiliul General al Municipiului București, consiliile județene și consiliile locale, cu sprijinul prefecturilor, pun la dispoziția Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Ministerului Justiției, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Direcției Naționale Anticorupție și a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sediile necesare bunei funcționări a instanțelor judecătorești și a parchetelor.

Drepturile materiale și bănești ale personalului instanțelor și parchetelor militare și mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcționării instanțelor și parchetelor militare, secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și secției sau serviciului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție se asigură de Ministerul Apărării Naționale.

Prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se stabilesc

Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești se elaborează de Consiliul Superior al Magistraturii și de Ministerul Justiției și se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin regulamentele de ordine interioară ale parchetelor și direcțiilor specializate se stabilesc

Regulamentele de ordine interioară prevăzute la alin. (1) se aprobă, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție ori a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, cu avizul conform al ministrului justiției, prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Până la data intrării în vigoare a legii privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, prevăzută la art. 70 alin. (5) , ofițerilor și agenților de poliție judiciară prevăzuți la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 49/2022 privind desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, precum și pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală le sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 10 alin. (2)-(5) , (6^1)-(8) și art. 12 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcția Națională Anticorupție, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002 , cu modificările și completările ulterioare. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercită în mod corespunzător competențele stabilite pentru procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție.

Ofițerii și agenții de poliție judiciară prevăzuți la alin. (1) sunt detașați în cadrul parchetelor, la propunerea nominală a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de către ministrul afacerilor interne, pe o perioadă de cel mult 3 ani, cu posibilitatea prelungirii o singură dată pentru o perioadă de 3 ani, cu acordul acestora.

Numărul ofițerilor și agenților de poliție judiciară din cadrul parchetelor prevăzuți la art. 11 din Legea nr. 49/2022 se stabilește prin hotărâre a Guvernului, iar repartizarea acestora se face prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin ordin comun al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al ministrului afacerilor interne, se vor reglementa măsurile de cooperare pentru desemnarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară în vederea desfășurării activităților prevăzute la art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală în cadrul Ministerului Public.

Până la intrarea în vigoare a ordinului comun, ofițerii și agenții de poliție își continuă activitatea în cadrul Ministerului Public, potrivit dispozițiilor art. 66^1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanțelor și parchetelor.

Toate hotărârile adoptate de colegiile de conducere ale instanțelor judecătorești și parchetelor până la data intrării în vigoare a prezentei legi, referitoare la problemele generale de conducere a instanței sau parchetului, inclusiv hotărârile colegiilor de conducere ale instanțelor judecătorești având ca obiect compunerea completurilor de judecată pe anul în curs, rămân aplicabile.

Dispozițiile prezentei legi privind implementarea Dosarului Electronic Național la nivelul instanțelor judecătorești se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Până la data prevăzută la alin. (1)

Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Prin excepție de la alin. (1) , dispozițiile prezentei legi privind calculul vechimilor fără luarea în considerare a perioadei cât procurorul a avut calitatea de auditor de justiție intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2027. Până la această dată, în calculul vechimii prevăzute de prezenta lege se ia în considerare perioada cât procurorul a avut calitatea de auditor de justiție.

În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se adoptă sau, după caz, se modifică ori se completează actele normative subsecvente care nu sunt în acord cu prezenta lege.

Până la adoptarea actelor prevăzute la alin. (3) , regulamentele și actele normative subsecvente rămân în vigoare în măsura în care nu contravin prezentei legi.

La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția art. 66^1 care se abrogă la 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.