LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor

Promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Concursul prevăzut la alin. (1) urmărește selecția judecătorilor care corespund celor mai înalte standarde de competență profesională, evaluate de Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și de integritate, conduită și deontologie, evaluate de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Posturile scoase la concurs se stabilesc de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în mod distinct pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru care există locuri vacante.

Pot participa la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție judecătorii care au îndeplinit efectiv cel puțin 5 ani funcția de judecător la curtea de apel, au obținut calificativul „foarte bine“ la ultimele 3 evaluări, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare și au o vechime în funcția de judecător sau procuror de cel puțin 18 ani. La calculul acestei vechimi nu se ia în considerare perioada cât persoana a fost auditor de justiție.

Condițiile de vechime prevăzute de alin. (4) trebuie să fie îndeplinite la data expirării perioadei de depunere a cererilor de înscriere.

Nu pot participa la concursul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege. Prin urmare, în intervalul 30 iunie – 13 august 2025, sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații“ din cuprinsul dispozițiilor art. 108 alin. (6) , ale art. 142 alin. (4) , ale art. 144 alin. (2) și ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 14 august 2025.

Judecătorii care participă la concurs sunt obligați să dea o declarație pe propria răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea și o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.

Concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție se organizează pe baza unor criterii obiective de apreciere a performanțelor profesionale ale judecătorilor, precum și a conduitei acestora.

Data, locul și modul de desfășurare a concursului se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În cuprinsul anunțului privind organizarea concursului de promovare se precizează specializările la care se poate susține concursul, în funcție de secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Informațiile prevăzute la alin. (2) și posturile vacante pentru care se organizează concursul se comunică tuturor judecătorilor prin curțile de apel și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu cel puțin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.

În termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (3) , cei interesați pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii.

Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție cuprind precizarea a două specializări, una corespunzătoare secției pentru care candidează și o altă specializare corespunzătoare altei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, specializare care fie rezultă din activitatea profesională anterioară din cariera candidatului, dovedită cu documente care se depun odată cu cererea de înscriere, fie ca urmare a opțiunii sale.

Fiecare candidat poate opta cu privire la o singură secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție la care susține concursul. Candidatul are dreptul de a reveni asupra opțiunii formulate până la data expirării termenului de înscriere.

Cererea de înscriere va fi însoțită de un curriculum vitae, de declarațiile și documentele prevăzute de lege.

La cererea de înscriere pot fi atașate, în copii certificate, maximum 10 hotărâri judecătorești cu obiect diferit, în ambele specializări menționate în cererea de înscriere, după caz. Candidatul poate depune și lucrări de specialitate publicate, dacă este cazul, precum și orice alte înscrisuri pe care le consideră relevante, în limba română.

Centralizarea cererilor de înscriere la concurs ale judecătorilor și verificarea îndeplinirii condițiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.

Comisia de organizare a concursului întocmește lista candidaților care îndeplinesc condițiile legale de participare la concurs și o publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații în termen de 48 de ore de la publicarea listei prevăzute la alin. (2) . Contestațiile se depun la Consiliul Superior al Magistraturii.

Contestațiile se soluționează, în termen de cel mult 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) , de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

În termen de cel mult 5 zile de la expirarea perioadei prevăzute la alin. (4) , comisia de organizare a concursului întocmește lista finală a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs și o publică în condițiile alin. (2) .

Cererile de înscriere la concurs ale candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, însoțite de un anunț prin care se aduce la cunoștința publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs hotărâri judecătorești redactate de candidați, precum și termenul în care acestea pot fi transmise.

Hotărârile judecătorești transmise după expirarea termenului prevăzut în anunț nu se iau în considerare.

În termen de 2 zile de la afișarea listei finale prevăzute la art. 110 alin. (5) , comisia de organizare solicită Inspecției Judiciare să efectueze verificarea aspectelor privind integritatea candidaților.

Comisia de evaluare și comisia de soluționare a contestațiilor, denumite comisii de concurs, sunt numite în raport cu secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru care s-au depus candidaturi. În cadrul comisiilor de concurs se pot constitui subcomisii.

Comisia de organizare a concursului este numită prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisiile prevăzute la alin. (1) și (2) sunt conduse de câte un președinte. Președintele fiecărei comisii soluționează situațiile de incompatibilitate a membrilor comisiei pe care o conduce. Situațiile de incompatibilitate a președinților comisiilor se soluționează de către Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.

Membrii comisiilor nu pot avea apartenență politică la data formării comisiilor. Toți membrii comisiilor completează declarații în acest sens.

Nu pot fi numite în comisiile de concurs și de organizare a concursului persoane care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Toți membrii comisiilor completează declarații în acest sens. Dacă incompatibilitatea se ivește ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei.

Aceeași persoană nu poate face parte în același timp din comisia de evaluare și din comisia de soluționare a contestațiilor.

Din aceeași comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.

Fiecare comisie de concurs, respectiv subcomisie, dacă aceasta s-a constituit, are următoarea componență

Desemnarea membrilor comisiilor de concurs se face pe baza consimțământului scris, exprimat anterior.

În componența comisiilor sunt numiți în același mod și membrii supleanți care îi vor înlocui, de drept, în ordinea stabilită prin hotărârea de numire a comisiilor, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei din care face parte persoana respectivă.

Atribuțiile comisiilor/subcomisiilor de concurs, ale comisiei de organizare, ale președinților acestora și ale membrilor se stabilesc prin Regulamentul privind concursul de promovare la Înalta Curte de Casație și Justiție.

În vederea evaluării candidaților în cadrul probei prevăzute la art. 114 lit. a) , comisia de organizare solicită Consiliului Superior al Magistraturii listele hotărârilor judecătorești pronunțate și redactate de acești candidați pe toată perioada funcționării la curtea de apel, cu evidențierea datei și numărului hotărârii, a numărului de dosar în care aceasta a fost pronunțată, a obiectului cauzei, a stadiului procesual, a tipului hotărârii și cu mențiunea că soluția a fost desființată/casată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic.

În vederea înaintării lor către comisiile de evaluare, listele prevăzute la alin. (1) sunt anonimizate de comisia de organizare, prin înlocuirea numelui candidatului cu codul numeric atribuit acestuia și prin eliminarea menționării instanței la care își desfășoară activitatea candidatul și a numărului de dosar în care a fost pronunțată respectiva hotărâre.

În termen de 5 zile de la primirea listelor anonimizate prevăzute la alin. (2) de la comisia de organizare, comisiile de evaluare stabilesc criterii unitare pe fiecare specializare pentru selectarea aleatorie a câte 30 de hotărâri judecătorești pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării, cu respectarea ponderii referitoare la diferitele stadii procesuale ale cauzelor, stabilite de comisiile de evaluare. La stabilirea criteriilor de selecție, comisiile de evaluare vor ține seama ca hotărârile judecătorești să aibă obiect diferit și să fie întocmite în faze procesuale diferite.

În termenul și pe baza criteriilor stabilite potrivit alin. (3) , comisiile de evaluare realizează selecția hotărârilor judecătorești, prin intermediul unui program informatic. Selecția se face cu sprijinul compartimentului informatic, în prezența președintelui comisiei de organizare sau a altui membru al acestei comisii, desemnat de președinte.

Dacă programul informatic prevăzut la alin. (4) nu este disponibil, selecția hotărârilor judecătorești se realizează de comisiile de evaluare, în termenul și pe baza criteriilor prevăzute la alin. (3) .

Curțile de apel transmit comisiei de organizare hotărârile judecătorești solicitate, în termen de 5 zile de la primirea solicitărilor în acest sens. Hotărârile sunt înaintate și în format electronic, în măsura în care există în acest format.

După anonimizarea hotărârilor primite de la curțile de apel, comisia de organizare le înaintează comisiilor de evaluare. Comisia de organizare transmite comisiei de evaluare și hotărârile judecătorești prevăzute la art. 109 alin. (8) și art. 111 alin. (1) .

În situația în care comisiile de evaluare apreciază că nu toate hotărârile judecătorești selectate sunt reprezentative pentru activitatea candidatului, acestea vor realiza, în completare, o singură dată, o nouă selecție, pe baza procedurii prevăzute la alin. (4) sau (5) , după caz.

Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător și judecătorilor de supraveghere a privării de libertate.

Hotărârile prevăzute la alin. (7) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu respectarea dispozițiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, cu anonimizarea datelor care ar permite identificarea candidatului și cu indicarea codului acestuia, pentru a fi supuse dezbaterii publice o perioadă de 7 zile de la publicare.

Orice persoană poate trimite în scris sesizări sau observații în legătură cu actele publicate conform alin. (10) pentru a fi avute în vedere la evaluare. Sesizările și observațiile anonime nu se iau în considerare și nu se trimit comisiilor de evaluare. Sesizările și observațiile care privesc și integritatea candidatului se trimit Inspecției Judiciare pentru a fi avute în vedere la întocmirea raportului de către Inspecția Judiciară cu privire la aspectele prevăzute la art. 111 alin. (3) .

Evaluarea hotărârilor judecătorești redactate se realizează de către comisia de evaluare.

Evaluarea hotărârilor judecătorești are ca obiect

Punctajul maxim ce poate fi atribuit la această probă este de 100 de puncte, iar punctajul minim pentru a fi declarat admis este de 70 de puncte.

Fiecare criteriu din cele enumerate la alin. (2) are pondere egală, respectiv de maximum 10 puncte.

În cadrul procedurii de evaluare, comisiile pot solicita candidaților explicații cu privire la orice aspect supus evaluării, prin intermediul comisiei de organizare a concursului. Explicațiile furnizate de către candidat vor fi anonimizate și vor fi înaintate comisiei de evaluare, cu indicarea codului candidatului.

Sesizările sau observațiile primite din partea opiniei publice până la finalul dezbaterii publice pot fi avute în vedere la evaluare. Comisiile de evaluare pot lua în considerare acele sesizări și observații primite din partea opiniei publice care se referă la criteriile prevăzute de alin. (2) .

Comisiile de evaluare întocmesc un raport motivat în care, pentru fiecare candidat identificat prin cod numeric, se arată: punctajul obținut la fiecare criteriu dintre cele prevăzute la alin. (2) ; punctajul total obținut de candidat; motivarea acordării punctajului pentru fiecare criteriu; explicațiile cerute candidatului și răspunsul acestuia, dacă este cazul; argumentele pentru care au fost reținute sau înlăturate susținerile candidatului ori sesizările și observațiile opiniei publice; sesizările și observațiile al căror conținut excedează prevederilor alin. (2) .

Raportul comisiei de evaluare se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu codurile candidaților.

Împotriva punctajului obținut la evaluare candidatul poate face contestație în termen de 3 zile de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat, pe criterii de notare. Contestația se depune la Consiliul Superior al Magistraturii.

Contestația este anonimizată pentru a nu permite identificarea candidatului și este înaintată, împreună cu mapa candidatului, comisiei de soluționare a contestațiilor.

Comisia de soluționare a contestațiilor se pronunță asupra acestora în cel mult 10 zile.

Comisia de soluționare a contestațiilor întocmește un raport motivat pentru fiecare contestație, cu arătarea argumentelor pentru care a modificat punctajul, separat pentru fiecare criteriu, respectiv a argumentelor pentru care a înlăturat susținerile candidatului, în cazul în care menține punctajul comisiei de evaluare.

Ca urmare a contestației, unui candidat nu i se poate acorda un punctaj mai mic decât cel obținut la evaluarea inițială, pentru fiecare criteriu.

Rapoartele întocmite de comisia de soluționare a contestațiilor se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu codurile candidaților.

Anunțul privind programarea interviului și ordinea susținerii lui de către candidați, stabilită în funcție de secțiile pentru care se organizează concursul, se publică cu cel puțin 24 de ore înainte de data interviului.

În cadrul probei interviului, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritate, modul în care candidații se raportează la valori precum independența justiției și imparțialitatea judecătorilor, motivația candidatului, competențele umane și sociale ale candidatului, conduita profesională a acestuia și relațiile cu personalul instanțelor.

La ședința Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în care se susține interviul participă, cu rol consultativ, și un psiholog desemnat de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii care poate adresa întrebări candidaților, în scopul evaluării motivației și competențelor umane și sociale ale acestora.

Evaluarea candidaților se face pe baza raportului Inspecției Judiciare prevăzut la art. 116 alin. (11) , precum și a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, precum și a aspectelor ridicate în cadrul discuțiilor.

Raportul întocmit de Inspecția Judiciară se trimite comisiei de organizare a concursului cu cel puțin 10 zile înainte de data stabilită pentru proba interviului.

Comisia de organizare a concursului comunică raportul prevăzut la alin. (2) candidatului, împreună cu traseul profesional întocmit de direcția de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Înregistrarea interviului prin mijloace tehnice audio-video este obligatorie.

La interviu se acordă unul dintre calificativele „admis“ sau „respins“.

Rezultatele finale se prezintă Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada unei fraude.

În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea candidaților declarați admiși. (2) Promovarea candidaților declarați admiși la concurs se face în ordinea punctajului, potrivit art. 122 , în limita numărului de posturi scoase la concurs pentru fiecare secție a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Promovarea se face numai la secția pentru care candidatul a susținut concursul.

La punctaje egale au prioritate în următoarea ordine: candidații care au o vechime mai mare în funcția de judecător, cei care au vechime mai mare la curtea de apel, cei care au titlul științific de doctor în drept.

Promovarea judecătorilor și procurorilor la instanțe și parchete superioare, efectivă sau pe loc, se face potrivit prezentei secțiuni, la instanța sau parchetul imediat superior, respectiv în gradul imediat superior celui pe care îl deține judecătorul ori procurorul, până la nivelul curții de apel pentru judecători, respectiv până la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru promovarea efectivă a procurorilor, sau până la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel, pentru promovarea pe loc a procurorilor.

Promovarea judecătorilor și procurorilor la instanțe și parchete superioare, efectivă sau pe loc, se face doar prin concurs organizat la nivel național, în limita posturilor vacante, pentru promovarea efectivă, respectiv în limita locurilor scoase la concurs, pentru promovarea pe loc.

Concursul pentru promovarea judecătorilor și procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, cu sprijinul Institutului Național al Magistraturii.

Posturile scoase la concurs pentru promovarea efectivă, respectiv locurile scoase la concurs pentru promovarea pe loc se stabilesc de către Secția pentru judecători, respectiv de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în mod distinct. La promovarea efectivă, posturile se stabilesc pentru fiecare instanță sau parchet, în urma consultării instanțelor/parchetelor, în funcție de necesarul de resurse umane, în limita posturilor vacante existente.

Judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot candida pentru promovare efectivă la oricare dintre instanțele sau, după caz, parchetele pentru care s-au scos la concurs posturile vacante, indiferent de instanța/parchetul la care funcționează.

Promovarea în gradul profesional imediat superior a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, al Ministerului Public, al Ministerului Justiției, precum și al instituțiilor coordonate sau subordonate acestora se face prin concursul de promovare pe loc organizat pentru judecători și procurori, la alegere, în condițiile prezentei secțiuni care se aplică în mod corespunzător.

Promovarea personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor se poate face doar în gradul imediat superior celui deținut, în cadrul instituției unde își desfășoară activitatea, până la gradul profesional corespunzător judecătorului de curte de apel.

Pot participa la concursul de promovare efectivă sau pe loc judecătorii și procurorii care au avut calificativul „foarte bine“ la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime

Vechimile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie îndeplinite până la data corespunzătoare ultimei zile inclusiv a termenului de înscriere la concursul de promovare. În calculul acestor vechimi nu se ia în considerare perioada cât persoana a fost auditor de justiție.

În cazul promovării efective la instanțele și parchetele imediat superioare, judecătorii și procurorii trebuie să fi funcționat efectiv timp de cel puțin un an la instanța sau parchetul ierarhic inferior ori la structurile de parchet specializate.

În cazul personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, la calcularea condiției minime de vechime pentru a participa la concursul de promovare se ia în considerare atât perioada în care candidații au îndeplinit această funcție, cât și perioada în care au îndeplinit funcția de judecător sau procuror.

Data și locul organizării concursului de promovare efectivă sau pe loc, modul de desfășurare a concursului, calendarul de desfășurare, precum și tematica și bibliografia de concurs se aprobă, pentru judecători, prin hotărâre a Secției pentru judecători, iar pentru procurori, prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Datele prevăzute la alin. (1) , precum și posturile/locurile care se scot la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs, și se comunică, împreună cu cererea tipizată de înscriere, elaborată de comisia de organizare, tuturor curților de apel și parchetelor de pe lângă acestea, care le vor transmite de îndată instanțelor și parchetelor din circumscripția lor, pentru a fi aduse la cunoștința tuturor judecătorilor și procurorilor, precum și, dacă este cazul, Ministerului Public și Ministerului Justiției, care le vor transmite instituțiilor coordonate sau subordonate acestora, Inspecției Judiciare și Institutului Național al Magistraturii, pentru a fi publicate pe paginile de internet ale acestora și aduse la cunoștința personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor.

În cuprinsul anunțului privind organizarea concursului de promovare se precizează materiile la care se susține concursul, în cazul promovării pe loc.

În termen de cel mult 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (2) , cei interesați pot depune cereri de înscriere la concurs la Institutul Național al Magistraturii, în care se menționează felul promovării, efectivă sau pe loc, instanța ori parchetul la care se solicită promovarea, respectiv gradul profesional în care se dorește promovarea pe loc, specializarea și secția pentru care optează sau, în cazul promovării pe loc, materia de concurs aferentă locului pentru care se optează.

Fiecare candidat poate formula o singură opțiune cu privire la felul promovării, instanța ori parchetul la care solicită promovarea efectivă, respectiv secția și specializarea pentru care optează, inclusiv în vederea stabilirii materiilor de concurs. În cazul promovării pe loc, opțiunea candidatului poate privi un singur loc.

În cazul promovării efective, pentru tribunale și curți de apel, candidații sunt obligați să aleagă una dintre specializările secției pentru care au optat. Prin excepție, în cazul acelor instanțe în cadrul cărora funcționează mai multe secții pentru care s-au scos la concurs posturi pentru a căror ocupare este necesară cel puțin o specializare comună, candidații care aleg specializarea comună pot opta pentru una sau pentru mai multe dintre aceste secții, indicându-le în ordinea preferințelor.

Candidatul are dreptul de a reveni asupra opțiunii formulate sau asupra ordinii de preferință a opțiunilor multiple prevăzute la alin. (6) până la data expirării termenului de înscriere.

Comisia de organizare a concursului, comisia de elaborare a subiectelor și comisia de soluționare a contestațiilor, precum și comisia de evaluare sunt numite de Secția pentru judecători, respectiv Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. În cadrul acestor comisii se pot înființa și subcomisii pentru fiecare materie de concurs, cu excepția comisiei de evaluare. Pentru fiecare comisie/ subcomisie este desemnat un președinte.

Nu pot fi numite în comisii persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv în rândul candidaților. Toți membrii comisiilor completează declarații în acest sens. Dacă incompatibilitatea se ivește ulterior desemnării membrilor comisiilor, persoana în cauză are obligația să se retragă și să comunice de îndată această situație președintelui comisiei în vederea înlocuirii sale.

O persoană poate face parte dintr-o singură comisie. Din aceeași comisie sau din comisii diferite nu pot face parte soți, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv.

Atribuțiile fiecărei comisii, ale președinților și ale membrilor acestora se stabilesc prin Regulamentul privind concursul de promovare a judecătorilor și, respectiv, prin Regulamentul privind concursul de promovare a procurorilor.

În cazul promovării pe loc, fiecare comisie pentru judecători este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători de la curțile de apel și formatori de la Institutul Național al Magistraturii.

În cazul promovării pe loc, fiecare comisie pentru procurori este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și formatori de la Institutul Național al Magistraturii.

În cadrul comisiilor prevăzute la alin. (1) și (2) pot fi desemnate și cadre didactice universitare care au cel puțin gradul de conferențiar.

Numărul membrilor comisiilor sau, după caz, al subcomisiilor se stabilește în funcție de numărul candidaților și de materiile pentru care aceștia au optat, dar acesta nu poate fi mai mic de 3 membri pentru fiecare subcomisie de concurs.

În comisiile prevăzute la alin. (1)-(3) sunt numiți și membri supleanți care îi vor înlocui de drept, în ordinea stabilită de Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, pe acei membri ai comisiei care, din motive întemeiate, nu își pot exercita atribuțiile. Înlocuirea se efectuează de președintele comisiei respective de concurs.

În cazul promovării efective a judecătorilor, comisiile de evaluare se constituie la nivelul fiecărei curți de apel și sunt alcătuite din președintele curții de apel, care este și președintele comisiei, și alți 4 judecători cu specializarea corespunzătoare secțiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la concurs, propuși de colegiul de conducere al curții de apel; pentru promovarea la tribunale sau tribunale specializate, se pot constitui în același mod comisii ai căror membri pot fi desemnați și din rândul judecătorilor de la tribunalele din circumscripția curții de apel, care au specializarea corespunzătoare secțiilor în cadrul cărora sunt posturile vacante scoase la concurs.

În cazul imposibilității îndeplinirii atribuțiilor de către președintele curții de apel, comisia de evaluare este condusă de vicepreședintele curții de apel sau, după caz, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de Secția pentru judecători. În cazul imposibilității constituirii comisiei de evaluare cu numărul de membri prevăzut la alin. (6) , la propunerea colegiului de conducere al curții de apel, Secția pentru judecători poate stabili un număr mai mic de membri în cazul respectiv. (8) În cazul promovării efective a procurorilor, comisiile de evaluare sunt formate dintr-un președinte și 2-4 membri, comisii care se constituie la nivel național și sunt alcătuite din: a) procurori care dețin gradul profesional corespunzător Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau formatori la Institutul Național al Magistraturii, pentru comisia de evaluare pentru promovarea efectivă în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

Desemnarea membrilor comisiilor se face numai pe baza consimțământului acestora, exprimat anterior.

Nu pot face parte din comisia de elaborare a subiectelor, comisia de soluționare a contestațiilor și comisia de evaluare membrii Consiliului Superior al Magistraturii sau persoane din conducerea Consiliului Superior al Magistraturii ori a Institutului Național al Magistraturii.

Comisia de elaborare a subiectelor elaborează subiectele și baremele de evaluare și notare pentru probele de concurs.

Comisia de soluționare a contestațiilor soluționează contestațiile la barem și la probele de concurs.

Comisia de evaluare evaluează hotărârile judecătorești sau, în cazul procurorilor, actele întocmite de aceștia, precum și conduita judecătorului sau procurorului și acordă un punctaj cu privire la modul de îndeplinire a criteriilor de evaluare, potrivit prezentei legi.

Centralizarea cererilor de înscriere la concurs ale judecătorilor și procurorilor și verificarea îndeplinirii condițiilor legale de participare la concurs se realizează de comisia de organizare a concursului.

Cu cel puțin 25 de zile înainte de data desfășurării concursului, comisia de organizare a concursului întocmește lista candidaților pentru promovarea pe loc, respectiv pentru promovarea efectivă, care îndeplinesc condițiile legale de participare la concurs. Lista candidaților se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Național al Magistraturii și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Candidații respinși în urma verificării pot formula contestații în termen de 48 de ore de la publicarea listelor prevăzute la alin. (2) .

Contestațiile se depun la sediile curților de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă curțile de apel ori, după caz, la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se înaintează de îndată, prin fax sau e-mail, comisiei de organizare a concursului.

Contestațiile sunt soluționate prin hotărâre definitivă a Secției pentru judecători, respectiv a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Comisia de organizare a concursului întocmește, de îndată după pronunțarea hotărârii secției Consiliului Superior al Magistraturii, lista finală a candidaților pentru promovarea pe loc, respectiv pentru promovarea efectivă care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, care se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Național al Magistraturii și a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Concursul pentru promovarea pe loc constă în susținerea unor probe scrise cu caracter teoretic și practic.

Probele scrise cu caracter teoretic și practic se susțin la: a) una dintre următoarele materii, în funcție de specializarea pentru care optează judecătorul/procurorul: drept civil, drept penal, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii și asigurărilor sociale

În cadrul probelor prevăzute la alin. (2) se vor evalua, indiferent de specializare, și cunoștințele în materia jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Curții Constituționale, a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Probele scrise se desfășoară în două etape și constau în: a) susținerea unei probe scrise tip grilă pentru verificarea cunoștințelor teoretice

Evaluarea răspunsurilor la întrebările testelor-grilă se realizează prin procesare electronică.

Baremele de evaluare și notare se afișează la centrele de concurs la încheierea probei scrise și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii. În termen de 3 zile de la publicarea baremelor, candidații pot face contestații la bareme, care se depun la Institutul Național al Magistraturii.

Contestațiile la barem se soluționează în termen de 3 zile de la expirarea termenului de contestare de către comisiile/subcomisiile de contestații. Baremele definitive stabilite în urma soluționării contestațiilor se publică de îndată pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

Subcomisiile de soluționare a contestațiilor, constituite pentru fiecare materie de concurs pentru care s-au formulat opțiuni, examinează, sub coordonarea președintelui comisiei de soluționare a contestațiilor și cu consultarea subcomisiilor de elaborare a subiectelor, în limita motivelor invocate de candidați, contestațiile la bareme.

În cazul în care subcomisia de soluționare a contestațiilor respinge toate contestațiile, baremele inițiale de evaluare și notare devin definitive.

În cazul în care membrii subcomisiei de soluționare a contestațiilor apreciază că răspunsul corect este altul decât cel indicat în barem sau că răspunsul corect indicat în barem nu este singurul răspuns corect ori că se impune anularea uneia sau mai multor întrebări din testul-grilă, iar membrii subcomisiei de elaborare a subiectelor sunt de acord cu această soluție, subcomisia de soluționare a contestațiilor adoptă baremele definitive.

În situațiile prevăzute la alin. (5) , dacă membrii subcomisiei de soluționare a contestațiilor și cei ai subcomisiei de elaborare a subiectelor nu ajung la un acord, baremele de evaluare și notare definitive se stabilesc de către aceste subcomisii reunite, cu votul majorității membrilor. În scopul realizării majorității, președintele comisiei de soluționare a contestațiilor asigură medierea. Dacă membrii comisiilor au mai mult de două opinii, cei ale căror păreri se apropie mai mult sunt datori să se unească într-o singură opinie.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul corect la una dintre întrebări este în mod evident altul decât cel indicat în barem, fără a fi incidente dispozițiile alin. (8) , se corectează baremul și se va acorda punctajul corespunzător întrebării respective numai candidaților care au indicat răspunsul corect stabilit prin baremul definitiv.

În ipoteza în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se apreciază că răspunsul indicat ca fiind corect în baremul inițial nu este singurul răspuns corect, baremul definitiv va cuprinde atât punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de elaborare a subiectelor în baremul inițial, cât și punctajul corespunzător variantei de răspuns stabilite de comisia de contestații.

În situația în care, în urma soluționării contestațiilor la barem, se anulează una sau mai multe întrebări din testul-grilă, punctajul corespunzător întrebărilor anulate se acordă tuturor candidaților.

În situațiile prevăzute la alin. (6) , în ipoteza în care nu se poate realiza majoritatea, baremul definitiv va cuprinde atât varianta de răspuns stabilită de comisia de elaborare a subiectelor în baremul inițial, cât și varianta de răspuns stabilită de comisia de contestații, punctajul corespunzător întrebării respective acordându-se pentru ambele variante.

În situațiile prevăzute la alin. (6) , în ipoteza în care nu se poate realiza majoritatea, dacă subcomisia de soluționare a contestațiilor apreciază că se impune anularea uneia sau a mai multor întrebări din testul-grilă, iar subcomisia de elaborare a subiectelor nu este de acord cu această soluție, întrebările respective se anulează și punctajul corespunzător acestora se acordă tuturor candidaților.

Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate să dispună sancționarea, cu reducerea drepturilor bănești cuvenite pentru activitatea prestată, a membrilor comisiilor care sunt răspunzători pentru anularea unor subiecte sau modificarea unor bareme, în măsura în care se reține reaua-credință sau grava neglijență a acestora. Acestor persoane le poate fi interzisă și participarea în comisii similare pe o perioadă de până la 3 ani.

Sancțiunile prevăzute la alin. (12) se aplică în funcție de circumstanțele concrete și proporțional cu consecințele produse.

Rezultatele probelor scrise se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

Candidații pot contesta notele obținute la probele scrise tip grilă.

Contestațiile se depun la curțile de apel, respectiv la parchetele de pe lângă acestea ori, după caz, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în termen de 3 zile de la publicarea rezultatelor, care le transmit de îndată, prin fax sau e-mail, la Institutul Național al Magistraturii.

În vederea soluționării contestațiilor, lucrările scrise se renumerotează și se sigilează, fiind înscrise într-un borderou separat.

Nota acordată de comisia de soluționare a contestațiilor este definitivă și nu poate fi mai mică decât nota contestată.

În urma calculării mediilor generale ale candidaților, comisia de organizare a concursului întocmește listele finale.

Rezultatele finale ale concursului se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Institutului Național al Magistraturii.

Nota obținută la concursul de promovare pe loc este media notelor obținute la proba teoretică și proba practică, în următoarea pondere: 75% proba practică și 25% proba teoretică.

Pentru a fi declarat admis la concursul de promovare pe loc, candidatul trebuie să obțină cel puțin media generală 7, dar nu mai puțin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs.

Rezultatele finale se prezintă secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea validării.

Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, concursul de promovare pe loc în cazurile în care constată că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege ori de regulament cu privire la organizarea concursului sau că există dovada săvârșirii unei fraude.

În cazul promovării pe loc, ocuparea locurilor se realizează în ordinea mediilor obținute, în limita numărului de locuri scoase la concurs aferente gradului profesional și materiei pentru care s-a optat.

La note egale, numărul de posturi este suplimentat de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât să fie declarați admiși toți candidații care au note egale cu cea a ultimului candidat declarat admis, corespunzător gradului și materiei pentru care a candidat.

Concursul de promovare efectivă constă în susținerea unei probe având ca obiect evaluarea activității și a conduitei candidaților în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfășurată.

Pentru evaluarea activității judecătorilor sunt avute în vedere hotărârile judecătorești redactate de candidați în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfășurată, iar pentru evaluarea activității procurorilor sunt avute în vedere actele întocmite de candidați în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfășurată. Hotărârile judecătorești și actele procurorului trebuie să fie relevante pentru activitatea candidatului, să aibă obiecte diferite și să fie întocmite în faze procesuale diferite.

Pentru procurori, constituie acte întocmite de candidați sau care privesc activitatea acestora: actele întocmite de procurori în faza de urmărire penală ori în faza judecății, punctele de vedere care conțin abordarea unor probleme de drept întocmite în cadrul diverselor atribuții, transcrierea înregistrărilor susținerilor orale ale procurorului de ședință, proiectele de recurs în interesul legii, referatele în dosarele în care s-au pronunțat soluții definitive de achitare sau restituire, precum și orice alte acte întocmite în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Se au în vedere inclusiv actele infirmate ori urmate de hotărâri judecătorești de restituire a cauzei la parchet sau de achitare, respectiv apeluri ori recursuri respinse, dacă există, urmând a fi atașate și hotărârile judecătorești sau actele procurorului prin care s-a dispus asupra soluției candidatului.

Pentru judecători se iau în considerare inclusiv hotărârile judecătorești casate sau desființate, urmând a fi atașate și hotărârile pronunțate în căile de atac; nu se iau în considerare hotărârile judecătorești prin care se ia act de renunțarea la judecată, de renunțarea la drept sau de retragerea unei căi de atac, se pronunță suspendarea judecării procesului, se constată perimarea ori cererea este anulată, precum și hotărârile judecătorești care consfințesc tranzacția intervenită între părți sau care au ca obiect încuviințarea executării silite, confirmarea renunțării la urmărirea penală ori acordul de recunoaștere a vinovăției. Comisia de evaluare poate stabili, pentru toți candidații pe care îi evaluează, și alte categorii de hotărâri care nu vor fi avute în vedere la realizarea selecției.

Imediat după publicarea listei finale a candidaților prevăzute la art. 134 alin. (6) , comisia de evaluare solicită instanțelor/parchetelor în cadrul cărora își desfășoară activitatea candidații listele hotărârilor judecătorești pronunțate și redactate, respectiv ale actelor întocmite de către aceștia în ultimii 3 ani de activitate efectiv desfășurată, cu evidențierea datei și numărului hotărârii/actului întocmit, a numărului de dosar, a obiectului cauzei, a stadiului procesual, a tipului hotărârii/actului, a soluției pronunțate și cu mențiunea că aceasta a fost desființată/casată/infirmată, dacă este cazul. Listele sunt generate exclusiv în format electronic. În cazul candidaților care în perioada supusă evaluării și-au desfășurat activitatea în cadrul mai multor instanțe/parchete, listele sunt solicitate de la fiecare dintre aceste instanțe/parchete.

Imediat după primirea listelor prevăzute la alin. (5) , comisia de evaluare stabilește criterii unitare pe fiecare specializare pentru selectarea aleatorie a câte 10 hotărâri judecătorești, respectiv a câte 10 acte pentru fiecare candidat, ce vor fi supuse evaluării. La stabilirea criteriilor de selecție, comisia de evaluare va ține seama și de dispozițiile alin. (2)-(4) .

Pe baza criteriilor stabilite potrivit alin. (2)-(4) , comisia de evaluare realizează selecția hotărârilor judecătorești/a actelor procurorilor, cu sprijinul comisiei de organizare și al aplicației informatice special furnizate în acest scop de către Consiliul Superior al Magistraturii.

După selecția realizată potrivit alin. (7) , comisia de evaluare solicită de la instanțele/parchetele în cadrul cărora își desfășoară activitatea candidații hotărârile/actele selectate.

Instanțele/Parchetele transmit comisiei de evaluare hotărârile judecătorești/actele solicitate în termen de 5 zile de la primirea adreselor. Hotărârile judecătorești/Actele procurorului sunt înaintate și în format electronic, împreună cu fișele din sistemul electronic de management al dosarelor, denumit în continuare ECRIS, după caz.

Odată cu cererea de înscriere la concurs, candidatul poate transmite comisiei de evaluare cel mult 5 hotărâri judecătorești redactate în perioada supusă evaluării, indiferent de materia în care au fost pronunțate și de obiectul acestora, care vor fi avute în vedere la evaluarea activității ori, după caz, cel mult 5 acte cu obiect diferit întocmite de procurori în perioada supusă evaluării.

Comisia de evaluare analizează, pentru toți candidații, și modul în care aceștia au respectat jurisprudența unitară a Înaltei Curți de Casație și Justiție sau a instanțelor superioare, solicitând în acest sens informațiile pe care le apreciază necesare de la instanțele/parchetele în cadrul cărora își desfășoară activitatea candidații.

În vederea verificării modului în care candidatul respectă termenele de soluționare a lucrărilor, cu privire la întreaga perioadă supusă evaluării, imediat după publicarea listei finale a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită instanțelor/parchetelor în cadrul cărora își desfășoară activitatea candidații transmiterea documentelor necesare și a datelor statistice privind

Președinții instanțelor sau conducătorii parchetelor în cadrul cărora își desfășoară activitatea candidatul iau măsurile necesare pentru strângerea informațiilor prevăzute la alin. (12) și pentru transmiterea acestora comisiei de evaluare în cel mai scurt timp.

Imediat după publicarea listei finale a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, comisiile de evaluare solicită, cu privire la fiecare candidat, opinia motivată a secției corespunzătoare specializării candidatului de la instanța ierarhic superioară/parchetul ierarhic superior celei/celui unde funcționează acesta. În acest scop, judecătorii/procurorii secției sunt consultați cu respectarea confidențialității opiniilor exprimate, rezultatul consemnându-se într-un referat, semnat de președintele/procurorul-șef al secției și datat, care se transmite comisiei de evaluare. În cazul în care la instanța ierarhic superioară/parchetul ierarhic superior celei/celui la care funcționează candidatul există mai multe secții cu specializare comună, se procedează la consultarea tuturor secțiilor cu specializare comună, fiind întocmit un referat unic semnat de președinții secțiilor respective.

Opinia secției sau a secțiilor corespunzătoare specializării candidatului are rol consultativ pentru comisia de evaluare.

Comisiile de evaluare efectuează evaluarea activității în funcție de următoarele criterii

Criteriile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) privesc evaluarea hotărârilor judecătorești, respectiv a actelor procurorului.

Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării activității este de 60 de puncte, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (1) putând fi acordate cel mult 20 de puncte.

Comisia acordă un singur punctaj total pentru fiecare candidat, președintele comisiei asigurând medierea în caz de divergențe între membrii comisiei.

Evaluarea conduitei candidaților din ultimii 3 ani de activitate efectiv desfășurată se face pe baza criteriilor prevăzute la alin. (7) . În cazul judecătorilor, evaluarea se face pe baza înregistrărilor unor ședințe de judecată în care completul a fost condus de candidat, a datelor existente la dosarul profesional și a informațiilor solicitate de la Inspecția Judiciară referitoare la eventualele abateri disciplinare și încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor din ultimii 3 ani de activitate efectivă, precum și a oricăror altor informații despre candidat care pot fi verificate, iar în cazul procurorilor, pe baza raportului de evaluare întocmit de comisiile prevăzute la art. 89 , a datelor existente la dosarul profesional și a informațiilor solicitate de la Inspecția Judiciară referitoare la eventualele abateri disciplinare și încălcări ale Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor din ultimii 3 ani de activitate. În acest scop, imediat după publicarea listei finale a candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, comisia de evaluare solicită instanțelor/parchetelor în cadrul cărora aceștia și-au desfășurat activitatea în perioada supusă evaluării, compartimentului de specialitate din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii și Inspecției Judiciare informațiile necesare pentru evaluarea conduitei candidaților.

Comisia de evaluare stabilește un număr relevant de ședințe de judecată în care completul a fost condus de candidați, în privința cărora va solicita înregistrările de la instanțele în cadrul cărora aceștia și-au desfășurat activitatea în perioada supusă evaluării. Comisia de evaluare poate proceda la ascultarea prin sondaj a înregistrărilor primite.

Comisia de evaluare efectuează evaluarea conduitei candidaților în funcție de următoarele criterii

Punctajul maxim total ce poate fi atribuit ca urmare a evaluării conduitei este de 40 de puncte, pentru fiecare dintre criteriile prevăzute la alin. (7) putând fi acordate cel mult 20 de puncte. Comisia acordă un singur punctaj total pentru fiecare candidat, președintele comisiei asigurând medierea în caz de divergențe între membrii comisiei.

Comisiile de evaluare întocmesc un raport motivat în care se arată punctajele obținute pentru fiecare criteriu și punctajul total obținut de candidat, precum și motivarea acordării acelui punctaj. Raportul de evaluare se transmite comisiei de organizare.

Punctajul final total obținut de fiecare candidat se publică pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii și al Institutului Național al Magistraturii, cu codurile candidaților.

Împotriva punctajului obținut la evaluare candidatul poate face contestație în termen de 48 de ore de la publicare, expunând argumentele pentru care critică punctajul acordat. Contestația se transmite prin fax sau e-mail ori se depune la Institutul Național al Magistraturii, conform indicațiilor din anunțul privind posibilitatea depunerii contestațiilor, și se înaintează spre soluționare Secției pentru judecători, respectiv Secției pentru procurori, în termenul prevăzut de calendarul concursului.

În vederea soluționării contestațiilor, la cererea comisiei de organizare, comisia de evaluare transmite de îndată secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii mapa candidatului, care conține toate documentele care au stat la baza evaluării, precum și raportul motivat al comisiei.

Secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii analizează contestația, în raport cu criticile formulate și cu documentele primite și, dacă apreciază că se impune admiterea acesteia, procedează la o nouă evaluare a candidatului pe baza criteriilor și punctajelor prevăzute de lege. Pe o fișă de evaluare nominală, fiecare membru al secției acordă punctajele corespunzătoare. În acest caz, în urma reevaluării candidatului, niciun punctaj acordat nu poate fi mai mic decât cel obținut la evaluarea inițială. Punctajul total obținut ca urmare a admiterii contestației este definitiv și se calculează ca medie aritmetică a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii prezenți ai secției corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii.

După soluționarea contestațiilor, comisia de organizare a concursului întocmește lista cu rezultatele finale ale concursului de promovare efectivă, stabilindu-se pentru fiecare candidat dacă este admis sau respins, în funcție de punctajul obținut.

Pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obțină un punctaj total de cel puțin 70 de puncte.

Dispozițiile art. 138 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.

Promovarea efectivă se face în ordinea mediilor obținute, în limita numărului de posturi scoase la concurs, în raport cu opțiunea candidatului. În ipoteza art. 129 alin. (6) teza a II-a, la promovarea efectivă se va ține seama de ordinea de preferință indicată de candidați.

La punctaje egale au prioritate candidații care au vechime mai mare în funcția de judecător, respectiv procuror, iar în cazul în care egalitatea se păstrează după aplicarea acestui criteriu vor fi avute în vedere în următoarea ordine: vechimea în gradul profesional deținut, nota obținută la concursul de promovare pe loc. În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități.

În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor, respectiv a procurorilor declarați admiși. (4) Judecătorii și procurorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la instanțe sau parchete superioare nu pot fi delegați, detașați sau transferați timp de cel puțin 2 ani de la data promovării.

Judecătorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la instanțe superioare nu pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii care au promovat efectiv în funcții de execuție la parchete superioare nu pot fi numiți în funcția de judecător timp de cel puțin 2 ani de la data promovării.

Judecătorii și procurorii care îndeplinesc condiția prevăzută la art. 140 alin. (15) , dar care nu au fost promovați ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovați în posturile ce se vacantează la instanțele sau parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data validării concursului. Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător.

Regulamentul privind concursul de promovare a judecătorilor se aprobă prin hotărâre a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, iar Regulamentul privind concursul de promovare a procurorilor se aprobă prin hotărâre a Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Regulamentele se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Președintele, vicepreședinții și președinții de secție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la această instanță cel puțin 2 ani și care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare.

Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod.

Procedura de ocupare a posturilor prevăzute la alin. (1) se declanșează de președintele Consiliului Superior al Magistraturii într-un termen care nu poate fi mai mare de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacantă, cu excepția situației în care vacantarea postului este urmarea expirării mandatului, caz în care declanșarea procedurii se face cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul la care funcția urmează a se vacanta. Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet anunțul privind declanșarea procedurii și calendarul acesteia.

Nu pot fi numiți în funcțiile prevăzute la alin. (1) judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege. Prin urmare, în intervalul 30 iunie – 13 august 2025, sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații“ din cuprinsul dispozițiilor art. 108 alin. (6) , ale art. 142 alin. (4) , ale art. 144 alin. (2) și ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 14 august 2025.

Judecătorii care candidează sunt obligați să dea, pe propria răspundere, o declarație din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea și o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.

Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile, însoțite de un curriculum vitae, de declarațiile prevăzute la alin. (5) și de un proiect referitor la exercitarea atribuțiilor manageriale, la Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, în termenul stabilit în calendar.

La expirarea termenului de depunere a candidaturilor, Consiliul Superior al Magistraturii publică pe pagina sa de internet lista cu candidații înscriși și proiectele referitoare la exercitarea atribuțiilor manageriale.

Consiliul Superior al Magistraturii întocmește, prin compartimentul de specialitate, un referat în care consemnează

În cazul candidaților pentru funcțiile de vicepreședinte și președinte de secție, Secția pentru judecători a Înaltei Curți de Casație și Justiție solicită președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție avizul cu privire la compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu planul său managerial.

Candidații pentru funcțiile de președinte, vicepreședinte și președinte de secție la Înalta Curte de Casație și Justiție susțin în fața Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii un interviu care poate fi realizat și prin videoconferință, care constă în: a) susținerea planului managerial sub următoarele aspecte: prezentarea sintetică a instanței sau a secției pentru a cărei conducere candidează; identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități, precum și a soluțiilor propuse pentru prevenirea și înlăturarea acestora; propuneri pentru îmbunătățirea activității manageriale a instanței sau a secției pentru a cărei conducere candidează; compatibilitatea planului managerial întocmit de candidat cu cel al președintelui instanței, dacă este cazul

Membrii Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii pot adresa candidatului întrebări referitoare la conduita și deontologia profesională, precum și la împrejurări rezultate din prezentarea planului managerial și pot consulta ultimul raport de evaluare a activității profesionale a candidatului.

La interviu poate participa și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau al Înaltei Curți de Casație și Justiție, desemnat de Secția pentru judecători, care poate adresa întrebări candidatului.

În situația reînvestirii în funcția de conducere sau a numirii într-o altă funcție de conducere la Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii poate avea în vedere rezultatele evaluărilor anterioare ale activității candidatului întocmite de conducerea instanței, precum și rezultatele controalelor tematice efectuate de Inspecția Judiciară cu privire la îndeplinirea atribuțiilor manageriale de către candidat.

În cazul în care au fost depuse mai multe candidaturi, Secția pentru judecători selectează una dintre candidaturi, prin hotărâre motivată care cuprinde și o analiză detaliată a tuturor candidaturilor depuse, cu justificarea respingerii celorlalte candidaturi.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestora, procurorii-șefi de secție ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de procuror sau judecător, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod. Art. 128 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

Nu pot fi numiți în funcțiile prevăzute la alin. (1) procurorii care au făcut parte din serviciile de informații sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege. Prin urmare, în intervalul 30 iunie – 13 august 2025, sintagma „care au făcut parte din serviciile de informații“ din cuprinsul dispozițiilor art. 108 alin. (6) , ale art. 142 alin. (4) , ale art. 144 alin. (2) și ale art. 150 alin. (4) din Legea nr. 303/2022 a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 14 august 2025.

Procurorii care candidează sunt obligați să dea, pe propria răspundere, o declarație din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații și nici nu au colaborat cu acestea și o declarație din care să rezulte că nu au un interes personal ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică și comunică, în termen de cel mult 15 zile de la solicitarea Ministerului Justiției, dacă procurorul a făcut parte din serviciile de informații sau a colaborat cu acestea.

În vederea formulării propunerilor de numire în funcțiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1) , ministrul justiției organizează procedura de selecție, conform prevederilor prezentei legi.

Anunțul cuprinzând calendarul procedurii de selecție, modul de desfășurare a acesteia, data și locul interviului și posturile de conducere vacante pentru care se organizează selecția se publică pe pagina de internet a Ministerului Justiției cu cel puțin 40 de zile înainte de data stabilită pentru desfășurarea interviului.

Cererile de participare la selecție ale procurorilor care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 144 alin. (1) , cuprinzând precizarea funcției de conducere pentru care se depune candidatura, se depun la Ministerul Justiției până la expirarea termenului stabilit la alin. (2) și vor fi însoțite de următoarele acte

După verificarea participanților la selecție sub aspectul îndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 144 alin. (1) și (2) și al depunerii înscrisurilor prevăzute la alin. (3) , Ministerul Justiției publică pe pagina de internet lista procurorilor participanți la selecție ce îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.

Procurorii participanți la selecție care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege susțin un interviu în fața unei comisii constituite prin ordin al ministrului justiției.

Din comisia prevăzută la alin. (1) face parte ministrul justiției, care este și președintele acesteia, 2 reprezentanți ai Ministerului Justiției, 2 procurori desemnați de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, un reprezentant al Institutului Național al Magistraturii desemnat de către Consiliul științific al acestuia, un specialist în management, organizare instituțională și comunicare desemnat de Academia de Studii Economice - Facultatea de Management și un psiholog din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii ori din cadrul instanțelor sau al parchetelor.

Comisia de interviu are rolul de a-l sprijini pe ministrul justiției în desfășurarea interviului, putând adresa liber, direct sau prin intermediul ministrului întrebări candidatului, precum și, ulterior, prin formularea de opinii consultative și recomandări ministrului justiției.

În cadrul interviului se susține proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care candidează, se verifică aptitudinile manageriale și de comunicare ale candidatului și se evaluează aspectele legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției pentru care candidează.

Cu privire la susținerea proiectului privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere pentru care candidează se vor avea în vedere următoarele: cunoașterea specificului unității sau a structurii pentru care candidează, sub aspectul activității desfășurate și al modului de organizare; viziunea asupra modului în care candidatul înțelege să organizeze instituția în vederea îndeplinirii atribuțiilor constituționale de promovare a intereselor generale ale societății și apărării ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor; identificarea unor eventuale disfuncții și vulnerabilități ale unității sau structurii pentru care candidează; propunerea de soluții pentru prevenirea sau înlăturarea disfuncțiilor sau vulnerabilităților identificate; compatibilitatea proiectului managerial cu cel al procurorului ierarhic superior, dacă este cazul.

Cu privire la verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare se vor avea în vedere: capacitatea de organizare; asumarea responsabilităților; rapiditatea în luarea deciziilor; rezistența la stres; autoperfecționarea; capacitatea de analiză, sinteză, previziune și planificare pe termen scurt, mediu și lung; inițiativa în modernizarea managementului unității/structurii; capacitatea de adaptare rapidă; capacitatea de relaționare și comunicare; capacitatea și disponibilitatea de a lucra în echipă și de a colabora cu colegii; cunoștințe privind comunicarea publică și interpersonală, rezolvarea conflictelor și a situațiilor de criză; cunoștințe de management judiciar.

Cu privire la evaluarea aspectelor legate de modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei și ale funcției pentru care candidează se vor avea în vedere: motivația candidatului de a ocupa funcția, atitudinea față de valorile profesiei și ale funcției de conducere, aprecierile personale cu privire la nivelul de integritate, deontologia profesională, responsabilitate, propuneri și soluții pentru creșterea încrederii cetățenilor în justiție.

În vederea asigurării transparenței, audierea candidaților în cadrul interviului se transmite în direct, audio-video, pe pagina de internet a Ministerului Justiției, se înregistrează și se publică pe pagina de internet a ministerului.

Ministrul justiției realizează selecția candidaților și formulează o propunere motivată pentru fiecare dintre funcțiile de conducere.

Ministrul justiției înaintează de îndată propunerile motivate de numire pentru fiecare funcție de conducere vacantă, însoțite de toate documentele depuse de către candidații propuși, Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în vederea emiterii avizului. Concomitent cu transmiterea propunerilor către Secția pentru procurori, acestea se aduc și la cunoștința publicului, prin publicarea pe pagina de internet a Ministerului Justiției.

În procedura de emitere a avizului de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dispozițiile art. 168 se aplică în mod corespunzător. Avizul motivat al Consiliului Superior al Magistraturii se emite în termen de cel mult 30 de zile de la primirea solicitării ministrului justiției. Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susținere a interviului în fața Secției pentru procurori. (4) Neemiterea avizului în termenul prevăzut la alin. (3) nu împiedică continuarea procedurii.

După emiterea avizului pozitiv al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii ori la expirarea termenului prevăzut la art. 147 alin. (3) , ministrul justiției continuă procedura prin transmiterea către Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante.

În cazul emiterii unui aviz negativ al Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit aviz negativ, în condițiile art. 146 care se aplică în mod corespunzător, în cadrul căruia sunt avute în vedere și aspectele reținute în avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Data și locul interviului se anunță public cu cel puțin 5 zile înainte de susținerea acestuia.

În urma interviului prevăzut la alin. (2) , ministrul justiției poate continua procedura prin transmiterea către Președintele României a propunerii de numire în funcția de conducere, însoțită de toate documentele relevante, sau retrage propunerea, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii.

Președintele României poate refuza, motivat, numirea în funcțiile de conducere prevăzute la art. 144 alin. (1) , aducând la cunoștința publicului motivele refuzului. Decretul Președintelui României de numire în funcție sau refuzul motivat al acestuia se emite în maximum 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiției.

Numirea în alte funcții de conducere decât cele prevăzute la art. 144 alin. (1) în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod, de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz, cu recomandarea conducătorului secției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție sau Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.

Pot fi numiți în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, și au o vechime minimă de 12 ani în funcția de procuror sau judecător. Dispozițiile art. 128 alin. (2) și art. 144 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.

Fiecare candidatură este însoțită de curriculum vitae, declarațiile prevăzute de lege, un proiect privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și de orice alte înscrisuri considerate relevante.

Pe baza candidaturilor depuse, conducătorul parchetului consultă procurorii secției/serviciului/biroului unde s-a depus candidatura, cu respectarea confidențialității opțiunilor, și consemnează rezultatul într-un referat semnat și datat.

După consultarea procurorilor, conducătorul parchetului solicită avizul colegiului de conducere al parchetului.

Avizul colegiului de conducere trebuie să fie motivat, pe baza elementelor privind competența profesională a candidatului și a percepției pe care colegii o au asupra acestuia.

În cazul în care pentru aceeași funcție au fost depuse mai multe candidaturi, conducătorul parchetului, pe baza aprecierilor proprii, a rezultatelor consultării procurorilor secției/ serviciului/biroului pentru care s-a depus candidatura și a avizului motivat al colegiului de conducere, selectează una dintre candidaturi.

Motivarea propunerii candidaturii procurorului selectat trebuie să cuprindă o analiză a candidaturilor depuse, temeiurile care au justificat selecția și motivele respingerii celorlalte candidaturi. Propunerea motivată se transmite Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, însoțită de candidatura depusă, de avizul colegiului de conducere, referatul de consultare a procurorilor și recomandarea prevăzută de lege. Dispozițiile art. 168 se aplică în mod corespunzător.