LEGE nr. 296 din 26 octombrie 2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, numărul consilierilor din cadrul cabinetelor președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți, precum și din alte cabinete ale conducătorilor de la nivelul operatorilor economici se reduce cu 50% din numărul de posturi aprobate.

În situația în care, după aplicarea procentului de reducere cu 50%, rezultă că numărul consilierilor din cadrul cabinetelor președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți, precum și din cadrul altor cabinete ale conducătorilor operatorilor economici este mai mic decât unu, numărul acestora rămâne unu.

Prin excepție de la dispozițiile alin. (1) , dacă numărul consilierilor din cadrul cabinetelor președinților consiliilor de administrație, președinților, vicepreședinților, directorilor generali, directorilor generali adjuncți, precum și din cadrul altor cabinete ale conducătorilor operatorilor economici este unu, prevederile alin. (1) nu se aplică.

Posturile vacante existente la nivelul structurilor organizatorice ale operatorilor economici la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi, pentru care nu au fost declanșate procedurile pentru ocuparea acestora, se ocupă prin concurs sau potrivit metodologiei existente la nivelul operatorilor economici pe baza hotărârii consiliului de administrație, în limita maximă a 7,5% din posturile vacante existente, până la 30 iunie 2024.

Restul posturilor vacante existente la data intrării în vigoare a prezentei legi după aplicarea prevederilor alin. (1) la nivelul operatorilor economici se desființează și nu se pot reînființa pe o perioadă de 6 luni de la termenul prevăzut la alin. (1) .

Regia autonomă este administrată de un consiliu de administrație format din 3-5 persoane, dintre care cel mult 2 sunt desemnate de autoritatea publică tutelară

Remunerația membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație constă într-o indemnizație fixă lunară. Indemnizația fixă nu poate depăși de maximum 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă, la nivel de clasă, conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Nivelul remunerației, în cadrul plafonului, este propus de comitetul de remunerare al consiliului de administrație al regiei autonome, avizat de autoritatea publică tutelară și notificat Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, luând în considerare criteriile de referință din sectorul privat, precum și complexitatea operațiunilor desfășurate de regia autonomă.

Remunerația membrilor executivi ai consiliului de administrație este formată dintr-o indemnizație fixă lunară care nu poate depăși de maximum 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă, la nivel de clasă, conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii, și dintr-o componentă variabilă. Componenta fixă lunară a membrilor executivi ai consiliilor de administrație poate depăși de 3 ori, dar nu mai mult de maximum 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de regia autonomă, la nivel de clasă, conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică pentru perioadele lunare în care regia autonomă îndeplinește cumulativ cel puțin următoarele condiții

Consiliul de administrație este format din 5-7 membri în cazul întreprinderilor publice care îndeplinesc următoarele condiții cumulative

Remunerația membrilor neexecutivi ai consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere este formată dintr-o indemnizație fixă lunară. Indemnizația fixă lunară nu poate depăși de 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Nivelul remunerației este propus de comitetul de remunerare al consiliului de administrație sau al consiliului de supraveghere al întreprinderii publice, avizat de Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice și aprobat de adunarea generală a acționarilor, luând în considerare criteriile de referință din sectorul privat, precum și complexitatea operațiunilor desfășurate de întreprinderea publică.

Remunerația membrilor executivi ai consiliului de administrație sau ai consiliului de supraveghere este formată dintr-o indemnizație fixă lunară și o indemnizație variabilă. Indemnizația fixă lunară nu poate depăși de 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii. Componenta fixă lunară a membrilor executivi ai consiliilor de administrație poate depăși de 3 ori, dar nu mai mult de maximum 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică pentru perioadele lunare în care societatea îndeplinește cumulativ cel puțin următoarele condiții

Numărul de membri ai consiliilor de supraveghere/comitetelor de specialitate, precum și ai altor comitete organizate pe lângă consiliile de administrație sau alte organe de conducere, indiferent de natura acestora, denumirea acestora și modul de organizare, nu poate să fie mai mare de 5 persoane.

Prevederile alin. (1) nu se aplică operatorilor economici ale căror acțiuni sunt listate la bursă și nici instituțiilor de credit, fondurilor de garantare și contragarantare la care statul este acționar unic/majoritar.

Membrii neexecutivi și executivi din consiliile de administrație ale operatorilor economici ale căror remunerații aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi depășesc limitele prevăzute la art. XXXIII au obligația renegocierii clauzelor contractuale în noile condiții și încheierii de acte adiționale la contractele de mandat pentru încadrarea remunerațiilor în limitele prevăzute de lege.

În situația în care părțile nu se înțeleg, autoritățile publice tutelare/consiliul de administrație, după caz, au/are posibilitatea revocării din funcție a acestora, cu respectarea legislației în vigoare.

Pentru membrii executivi și neexecutivi din consiliile de administrație ale operatorilor economici ale căror remunerații aflate în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi se încadrează în/sub limitele prevăzute la art. XXXIII , acestea rămân în plată în condițiile prevăzute în contractele de mandat.

Remunerațiile lunare ale conducătorilor operatorilor economici care nu sunt membri executivi ai consiliilor de administrație în cazul sistemului unitar, respectiv remunerațiile membrilor directoratului în cazul sistemului dualist nu pot depăși de 3 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de societate, la nivel de clasă, conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică anterior numirii.

Remunerațiile conducătorilor operatorilor economici care nu sunt membri executivi ai consiliilor de administrație în cazul sistemului unitar, respectiv remunerațiile membrilor directoratului în cazul sistemului dualist pot depăși de 3 ori, dar nu mai mult de maximum 6 ori media pe ultimele 12 luni a câștigului salarial mediu brut lunar pentru activitatea desfășurată conform obiectului principal de activitate înregistrat de operatorii economici la nivel de clasă, conform clasificației activităților din economia națională, comunicat de Institutul Național de Statistică pentru perioadele lunare în care sunt îndeplinite cumulat cel puțin următoarele condiții

Conducătorii operatorilor economici care nu sunt membri executivi ai consiliilor de administrație în cazul sistemului unitar, respectiv membrii directoratului în cazul sistemului dualist, ale căror remunerații depășesc limita de remunerație prevăzută la alin. (1) , au obligația renegocierii clauzelor contractuale în noile condiții și încheierii de acte adiționale la contractele de mandat pentru încadrarea remunerațiilor în limitele prevăzute de lege.

În situația în care părțile nu se înțeleg, consiliul de administrație are posibilitatea revocării din funcție a acestora, cu respectarea legislației în vigoare.

Conducătorii operatorilor economici care nu sunt membri executivi ai consiliilor de administrație în cazul sistemului unitar, respectiv remunerațiile membrilor directoratului în cazul sistemului dualist, care nu depășesc limita de remunerație prevăzută la alin. (1) , rămân în plată cu remunerațiile astfel cum acestea sunt prevăzute.

Salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul operatorilor economici, nu pot depăși maximum 80% din nivelul componentei fixe a membrilor executivi ai consiliilor de administrație sau, după caz, al remunerațiilor conducătorilor care nu fac parte din consiliile de administrație.

Structurile organizatorice ale operatorilor economici se pot organiza numai dacă sunt îndeplinite următoarele normative de personal

Funcția de șef birou la operatorii economici așa cum sunt definiți la art. XXX, inclusiv la filialele acestora, se desființează. Odată cu desființarea funcției de șef birou se desființează și structurile organizatorice care funcționează ca birouri.

Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcția de șef birou are dreptul de a ocupa o poziție vacantă de conducere, dacă aceasta există, pe baza unei proceduri stabilite și aprobate de către consiliul de administrație/supraveghere, după caz. Dacă nu există o poziție de conducere vacantă corespunzătoare, postul ocupat de acesta se transformă în post de execuție care corespunde studiilor, experienței și vechimii în specialitatea acestuia.

Numărul funcțiilor de conducere din structurile organizatorice ale operatorilor economici este de maximum 8% din numărul total de posturi aprobate.

Personalul cu funcții de conducere eliberat din funcția de conducere deținută ca urmare a neîncadrării în procentul de funcții de conducere prevăzut la alin. (8) are dreptul de a ocupa o poziție vacantă de conducere, dacă aceasta există, pe baza unei proceduri stabilite și aprobate de către consiliul de administrație/supraveghere, după caz. Dacă nu există o poziție de conducere vacantă corespunzătoare, postul ocupat de acesta se transformă în post de execuție care corespunde studiilor, experienței și vechimii în specialitatea acestuia.

Conducătorii autorităților publice centrale și locale la care statul român sau, după caz, unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici/majoritari la operatorii economici au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în adunarea generală a acționarilor/consiliul de administrație, după caz, pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1)-(8) . Măsurile dispuse de reprezentanții legali în adunările generale ale acționarilor sau, după caz, în consiliile de administrație sunt obligatorii pentru membrii executivi/neexecutivi ai consiliilor de administrație, inclusiv pentru personalul structurilor din subordine.

Măsurile privind reorganizarea operatorilor economici ca urmare a aplicării prevederilor alin. (7) , (7^1) , (7^2) și (8) , inclusiv organigramele, statele de funcții, regulamentele de organizare și funcționare, după caz, se aprobă în condițiile legii, până la data de 30 iunie 2024.

Cheltuielile privind dotarea cu autoturisme și consumul de combustibil pentru operatorii economici, cu excepția dotărilor cu autoturisme și consum de combustibil pentru activitățile de producție, mentenanță, transport, intervenție, precum și pentru alte categorii de activități aprobate de ordonatorul principal de credite din subordinea/coordonarea/autoritatea căruia face parte operatorul economic, conform obiectului de activitate, se stabilesc după cum urmează: Norme privind dotarea cu autoturisme și combustibil Autoturisme Număr maxim Limită maximă litri/lună/autoturism Director general 1 autoturism 200 Director general adjunct 1 autoturism Director de specialitate 1 autoturism Director economic/financiar 1 autoturism Parc comun: Număr persoane încadrate: până la 400 persoane peste 401 persoane 4 autoturisme 8 autoturisme Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile.

Societățile, societățile naționale și companiile naționale cu capital integral sau majoritar de stat, precum și regiile autonome care activează în domeniul energiei electrice, al gazelor naturale și al petrolului pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cmc, al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv TVA, dar nu mai mare de 30.000 de euro inclusiv TVA, calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție, cu aprobarea ordonatorului principal de credite sau a ministerului de resort, după caz, numai în cazuri temeinic justificate și dacă au realizat profit în anul fiscal precedent.

Societățile, societățile naționale și companiile naționale, precum și regiile autonome cu capital integral sau majoritar de stat pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Parcurile auto existente la data intrării în vigoare a prezentei legi se mențin. Achiziția de noi autoturisme nu se poate realiza dacă numărul de autoturisme nu se încadrează în prevederile alin. (1) .

Conducătorii autorităților publice centrale și locale la care statul român sau, după caz, unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici/majoritari la operatorii economici au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în adunarea generală a acționarilor/consiliul de administrație, după caz, pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1)-(6) . Măsurile dispuse de reprezentanții legali în adunările generale ale acționarilor sau, după caz, măsurile consiliilor de administrație sunt obligatorii pentru membrii executivi/neexecutivi ai consiliilor de administrație, inclusiv pentru organizarea și funcționarea structurilor din subordine.

Guvernul României poate aproba prin hotărâre și alte normative de cheltuieli privind dotarea cu autoturisme și consum de carburanți față de cele prevăzute la alin. (1) .

Cheltuielile cu diurna/cazarea pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat la operatorii economici se stabilesc astfel

Depășirea cheltuielilor cu diurna/cazarea pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat la operatorii economici se suportă de către aceștia.

Conducătorii autorităților publice centrale și locale la care statul român sau, după caz, unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici/majoritari la operatorii economici au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în adunarea generală a acționarilor sau consiliile de administrație, după caz, pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) și (2) . Măsurile dispuse de reprezentanții legali în adunările generale ale acționarilor sau, după caz, măsurile consiliilor de administrație sunt obligatorii pentru membrii executivi/neexecutivi ai consiliilor de administrație, inclusiv pentru organizarea și funcționarea structurilor din subordine.

Cheltuielile privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichete de masă/norma de hrană, indiferent de denumirea acestora, stabilite conform reglementărilor legale sau conform contractelor colective de muncă, nu pot depăși anual contravaloarea a două salarii minim brute pe țară/an/persoană valabile la data de 1 ianuarie 2019, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică. Actualizarea acestor drepturi se face începând cu luna ianuarie 2025.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , pentru personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei inclusiv, care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficiau de un nivel al drepturilor de hrană/indemnizației de hrană/tichetelor de masă/normei de hrană, denumite generic «drepturi», peste limita prevăzută la alin. (1) , drepturile se pot acorda până la nivelul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , personalul navigant și auxiliar îmbarcat pe navele aparținând operatorilor economici, precum și personalul de siguranță și control al navigației, inclusiv piloții maritimi angajați ai operatorilor economici, beneficiază de alocație de hrană zilnică potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 185/1994 privind acordarea alocației de hrană zilnice pentru personalul navigant și auxiliar îmbarcat pe nave, cu modificările ulterioare.

Cheltuielile privind voucherele de vacanță sau alte drepturi acordate conform reglementărilor legale sau contractelor colective de muncă nu pot depăși anual, în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026, contravaloarea a 1.600 lei/an/persoană.

Conducătorii autorităților publice centrale și locale la care statul român sau, după caz, unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici/majoritari la operatorii economici au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în adunarea generală a acționarilor sau consiliul de administrație, după caz, pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) și (2) . Măsurile dispuse de reprezentanții legali în adunările generale ale acționarilor sau, după caz, măsurile consiliilor de administrație sunt obligatorii pentru membrii executivi/neexecutivi ai consiliilor de administrație, inclusiv pentru organizarea și funcționarea structurilor din subordine.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, operatorilor economici, inclusiv filialelor acestora, li se interzice acordarea de premii, prime, bonusuri și alte drepturi de natură salarială similare, în situația în care au înregistrate pierderi contabile din anii precedenți și nerecuperate și/sau înregistrează pierderi contabile în anul curent.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , operatorii economici, inclusiv filialele acestora, pot acorda drepturi de hrană/indemnizație de hrană/tichete de masă/norma de hrană, indiferent de denumirea acestora, pentru personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei inclusiv, precum și cheltuieli sociale pentru tot personalul, în limita maximă stabilită la art. 25 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare. Cheltuielile reprezentând drepturi de hrană/indemnizație de hrană/tichete de masă/norma de hrană, indiferent de denumirea acestora, nu pot depăși nivelul prevăzut la art. XL alin. (1) .

Prin excepție de la prevederile alin. (1^1) , pentru personalul ale cărui salarii lunare nete sunt de până la 8.000 lei inclusiv, care la data intrării în vigoare a prezentei legi, beneficia de un nivel al drepturilor de hrană/indemnizațiilor de hrană/tichetelor de masă/normei de hrană, denumite generic «drepturi», peste limita prevăzută la alin. (1^1) , drepturile se pot acorda până la nivelul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Conducătorii autorităților publice centrale și locale la care statul român sau, după caz, unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici/majoritari la operatorii economici au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în adunarea generală a acționarilor sau consiliile de administrație, după caz, pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) . Măsurile dispuse de reprezentanții legali în adunările generale ale acționarilor sau, după caz, măsurile consiliilor de administrație sunt obligatorii pentru membrii executivi/neexecutivi ai consiliilor de administrație, inclusiv pentru organizarea și funcționarea structurilor din subordine.

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi achiziția de aparate de telefonie mobilă de către operatorii economici nu poate depăși cuantumul de maximum 500 lei exclusiv TVA/aparat de telefonie mobil achiziționat.

Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fondurile operatorilor economici sunt de maximum 35 lei exclusiv TVA/lună/aparat de telefonie mobilă.

Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă.

Conducătorii autorităților publice centrale și locale la care statul român sau, după caz, unitățile administrativ-teritoriale sunt acționari unici/majoritari la operatorii economici au obligația de a împuternici reprezentanții legali ai acestora în adunarea generală a acționarilor/consiliile de administrație, după caz, pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1)-(3) . Măsurile dispuse de reprezentanții legali în adunările generale ale acționarilor sau, după caz, ale consiliilor de administrație sunt obligatorii pentru membrii executivi/neexecutivi ai consiliilor de administrație, inclusiv pentru organizarea și funcționarea structurilor din subordine.

Guvernul României poate aproba prin memorandum, în situații temeinic justificate, norme privind cuantumul cheltuielilor cu abonamentul lunar, altele decât cele prevăzute la alin. (2) .

Începând cu data de 1 ianuarie 2024, agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere funcțional și financiar datorează anual o taxă specială în procent de 80% din excedentul bugetar, dar nu mai puțin de 33% din valoarea veniturilor curente obținute ca urmare a încasării tarifelor/taxelor, indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare, pentru activitatea curentă desfășurată sau rezultate din colectarea unor taxe/tarife ca urmare a exercitării funcțiilor de reglementare/control/prestări servicii/autorizări.

Prin tarife/taxe speciale colectate potrivit legii se înțelege acele tarife/taxe, indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare, aplicate de agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României pentru activitățile pe care le desfășoară de autorizare/reglementare sau de taxare/tarifare a utilizatorilor/beneficiarilor care utilizează/acționează asupra bunurilor/piețelor/activelor de interes și utilitate publică, cum ar fi, fără se limiteze la acestea: operarea pe piața energetică a României, utilizarea spațiului de frecvență al României, operarea pe piața de capital și altele asemenea.

Taxa specială menționată la alin. (1) se declară de către agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere funcțional și financiar la organul fiscal competent, trimestrial, pentru fiecare trimestru până la data de 25 a lunii următoare pentru trimestrul anterior.

Taxa specială se plătește anticipat de către agențiile/ autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României și sunt autonome din punct de vedere funcțional și financiar, trimestrial, pentru fiecare trimestru până la data de 25 a lunii următoare pentru trimestrul anterior, raportat la rezultatul net/rezultatul patrimonial/profitul net realizat trimestrial și veniturile curente obținute trimestrial ca urmare a aplicării tarifelor/taxelor, indiferent de denumirea acestora și de modul de reglementare, și se regularizează anual până maximum la data de 30 iunie a anului următor, odată cu depunerea situațiilor financiare prevăzute de lege.

Pentru nedeclararea la termen a taxei speciale, precum și pentru neplata la termen a acesteia se datorează penalități de nedeclarare, precum și dobânzi și penalități de întârziere, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare.

Taxa specială și obligațiile fiscale accesorii aferente se constituie venit la bugetul de stat și se încasează într-un cont de venituri distinct.

Verificarea exactității datelor și a informațiilor pe baza cărora se calculează, se declară și se plătește taxa specială se face de către organele de inspecție economico-financiare din cadrul Ministerului Finanțelor.

Modelul și conținutul declarației se stabilesc prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Taxa specială prevăzută la alin. (1) are regimul juridic prevăzut pentru creanțele fiscale și se recuperează potrivit Legii nr. 207/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Prevederile alin. (1)-(10) se aplică și instituțiilor publice de interes național care din activitatea desfășurată încasează taxe/tarife sau alte venituri ca urmare a exercitării unor atribuții în regim de putere publică care constau în administrarea patrimoniului statului român sau a altor active publice, indiferent de natura acestora, sau care desfășoară activități specifice rezultate din darea în administrarea/concesiunea/ operarea/exploatarea unor bunuri/active publice proprietatea publică a statului român.

Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României, respectiv președinții/vicepreședinții/ directorii generali/directorii executivi și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome al căror sistem de remunerare este altul decât cel reglementat de lege nu pot depăși un nivel al remunerației brute lunare mai mare de 6 ori decât indemnizația brută lunară pentru funcția de demnitate publică de ministru.

Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României, respectiv președinții/vicepreședinții/directorii generali/ directorii executivi și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care depășesc nivelul remunerației în plată prevăzut la alin. (1) au obligația de a lua măsurile legale ce se impun pentru încadrarea remunerației brute lunare în limitele prevăzute la alin. (1) .

Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României, respectiv președinții/vicepreședinții/directorii generali/ directorii generali adjuncți și alte funcții similare pentru conducerea agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se încadrează în nivelul remunerației în plată prevăzut la alin. (1) rămân în plată cu nivelul de remunerație avut la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Până la data de 1 noiembrie 2023, numărul total al consilierilor din cabinetele președinților/vicepreședinților/ directorilor generali/directorilor generali adjuncți, precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României se reduce cu 50% din numărul total de posturi aprobate.

Dacă din aplicarea procentului de reducere cu 50% prevăzut la alin. (1) rezultă că numărul total al consilierilor din cabinetele președinților/vicepreședinților/directorilor generali/ directorilor generali adjuncți, precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României este mai mic decât unu, numărul acestora rămâne unu.

Dacă numărul total al consilierilor din cabinetele președinților/vicepreședinților/directorilor generali/directorilor generali adjuncți, precum și din alte cabinete ale conducătorilor agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României este unu, nu se aplică prevederile alin. (1) .

Fac excepție de la aplicarea prezentului articol instituțiile și autoritățile publice care au aplicat prevederile art. XVII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

Ocuparea posturilor vacante existente la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei legi care urmează a fi ocupate prin concurs sau potrivit metodologiei existente la nivelul agențiilor/autorităților/instituțiilor publice autonome din coordonarea Parlamentului României se face numai cu aprobarea consiliilor de administrație/organelor de conducere ale acestora și nu poate depăși o creștere a numărului de personal de maximum 7,5% din numărul total de posturi vacante existente până la sfârșitul anului 2023.

Restul de posturi vacante la data intrării în vigoare a prezentei legi la nivelul agențiilor/autorităților/instituțiilor publice autonome după aplicarea alin. (1) se anulează și nu se pot reînființa pe o perioadă de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Salariile de bază, plățile de ore suplimentare, inclusiv sporurile personalului încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/ instituțiilor autonome, care nu au sistemul de salarizare reglementat prin lege, care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României, precum și orice alte drepturi bănești nu pot depăși maximum 80% din nivelul remunerației brute lunare a conducătorului agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome.

Structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/ instituțiilor autonome se pot organiza numai dacă sunt îndeplinite următoarele normative de personal

Numărul funcțiilor de conducere din structurile organizatorice ale agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome este de maximum 8% din numărul total de posturi aprobate pentru acestea.

Cheltuielile privind dotarea cu autoturisme și consumul de carburați pentru agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României, cu excepția celor care desfășoară activități de control, investigație, inspecții teritoriale conform obiectului de activitate, se stabilesc după cum urmează: Norme privind dotarea cu autoturisme și consum lunar de carburanți: Autoturisme Număr maxim Limită maximă litri/lună/autoturism Președinte/Director general 1 autoturism 200 Vicepreședinte/ Director general adjunct 1 autoturism Director de specialitate 1 autoturism Director economic 1 autoturism Parc comun: Număr persoane încadrate: până la 400 persoane peste 400 persoane 4 autoturisme 8 autoturisme Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile.

Agențiile/Autoritățile/Instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României, care activează în domeniul financiar-bancar, piața de capital, piața asigurărilor, pot achiziționa autoturisme cu capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cmc, al căror preț poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro, inclusiv TVA, dar nu mai mare de 30.000 de euro, inclusiv TVA, calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție, cu aprobarea ordonatorului principal de credite sau a ministerului de resort, după caz, numai în cazuri temeinic justificate și dacă au realizat profit în anul fiscal precedent.

Agențiile/Autoritățile/Instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 105/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

Parcurile auto existente în vigoare la data intrării în vigoare a prezentei legi se mențin. Achiziția de noi autoturisme nu se poate realiza dacă numărul de autoturisme nu se încadrează în normativele prevăzute la alin. (1) .

Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României au obligația de a lua măsurile legale ce se impun pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1)-(6) .

Guvernul României poate aproba prin hotărâre alte normative de cheltuieli privind dotarea cu autoturisme și normative de combustibil în cazuri temeinic justificate.

Cheltuielile cu diurna/cazarea pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României se stabilesc astfel

Depășirea cheltuielilor cu diurna/cazarea pentru deplasare în altă localitate din țară pentru personalul încadrat în cadrul agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României se suportă de către aceștia.

Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea/autoritatea/controlul Parlamentului României au obligația de a lua toate măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) și (2) .

Cheltuielile privind drepturile de hrană/indemnizația de hrană/tichete de masă/norma de hrană, indiferent de denumirea acesteia, stabilite conform reglementărilor legale sau conform contractelor colective de muncă, nu pot depăși anual contravaloarea a două salarii minime brute valabile la data de 1 ianuarie 2019/an/persoană, actualizată cu indicele prețului de consum comunicat de Institutul Național de Statistică, începând din ianuarie 2025.

Cheltuielile privind voucherele de vacanță sau alte drepturi acordate conform reglementărilor legale sau contractelor colective de muncă nu pot depăși anual, în perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2026, contravaloarea a 1.600 lei/an/persoană.

Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României au obligația de a lua toate măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (4) și (5) .

Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, achiziția de aparate de telefonie mobilă în agențiile/ autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României nu poate depăși cuantumul de maximum 500 lei exclusiv TVA/aparat de telefonie mobil achiziționat.

Cheltuielile lunare cu abonamentul de telefonie mobilă decontat din fondurile agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României sunt de maximum 35 lei, exclusiv TVA/lună/aparat de telefonie mobilă.

Eventualele depășiri ale costului de achiziție pentru aparatele de telefonie mobilă sau ale costurilor cu abonamentele lunare de telefonie mobilă sunt suportate de personalul încadrat beneficiar al serviciilor de telefonie mobilă.

Conducătorii agențiilor/autorităților/instituțiilor autonome care se află în coordonarea/subordonarea Parlamentului României au obligația de a lua măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1)-(3) .

Prin derogare de la prevederile art. 21 din Legea nr. 25/2023 privind integrarea voluntară a organizațiilor de cercetare, dezvoltare și inovare din România în Spațiul European de Cercetare, precum și pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, institutele, centrele sau stațiunile de cercetare-dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare prevăzute la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 57/2002 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 324/2003 , cu modificările și completările ulterioare, încadrate în clasa a III-a de performanță în urma evaluării performanței pentru integrare desfășurate în baza Legii nr. 25/2023 , fuzionează cu alte organizații de cercetare sau se desființează și se lichidează la propunerea ordonatorilor principali de credite în subordonarea/coordonarea/autoritatea cărora acestea se află. Procesul de evaluare a performanței pentru integrare se desfășoară prin grija ordonatorilor principali de credite în subordinea/coordonarea/autoritatea cărora se află institutele, centrele sau stațiunile de cercetare-dezvoltare până cel târziu la data de 31 decembrie 2024.

În cazul în care în procesul de fuziune a unui/unei institut, centru sau stațiuni de cercetare-dezvoltare, respectiv institut național de cercetare-dezvoltare încadrat în clasa a III-a de performanță cu o altă organizație de cercetare sau cu alte organizații de cercetare este implicată o organizație de cercetare încadrată în clasele I sau a II-a de performanță este necesar și acordul acesteia, precum și acordul ordonatorului principal de credite în subordonarea/coordonarea/autoritatea căruia aceasta se află.

Fuziunea unui institut, centru sau a unei stațiuni de cercetare-dezvoltare, respectiv institut național de cercetare-dezvoltare încadrat în clasa a III-a de performanță cu o altă organizație de cercetare sau cu alte organizații de cercetare se realizează prin hotărâre de Guvern inițiată de ministerul de resort la propunerea ordonatorului principal de credite în subordonarea/coordonarea/autoritatea căruia se află institutul, centrul sau stațiunea de cercetare-dezvoltare, respectiv institutul național de cercetare-dezvoltare.

Desființarea și lichidarea unui institut, centru sau unei stațiuni de cercetare-dezvoltare, respectiv institut național de cercetare-dezvoltare încadrat în clasa a III-a de performanță se realizează prin hotărâre de Guvern inițiată de ministerul de resort la propunerea ordonatorului principal de credite în subordonarea/coordonarea/autoritatea căruia se află institutul, centrul sau stațiunea de cercetare-dezvoltare, respectiv institutul național de cercetare-dezvoltare.

Prin excepție de la prevederile alin. (3) și (4) , fuziunea, desființarea și lichidarea unui institut, centru sau a unei stațiuni de cercetare-dezvoltare, respectiv institut național de cercetare și dezvoltare care este înființat prin lege se realizează prin lege la propunerea Guvernului, proiectul de lege fiind inițiat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării/ministerul de resort.

Până la data de 31 decembrie 2024, ordonatorii principali de credite au obligația de a lua măsurile pe care le consideră necesare astfel încât cheltuielile de personal, respectiv cheltuielile materiale și servicii pentru toate institutele, centrele sau stațiunile de cercetare-dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare aflate în subordonarea/ coordonarea/autoritatea lor și încadrate în clasa a III-a de performanță să fie reduse cu cel puțin 15% față de execuția bugetară a cheltuielilor înregistrate conform legii în contul de execuție bugetară la data de 31 decembrie 2023.

Prin excepție de la prevederile alin. (6) , institutele, centrele sau stațiunile de cercetare-dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare, încadrate în clasa a III-a de performanță și propuse pentru fuziune cu alte organizații de cercetare sau desființare și lichidare, pot finaliza implementarea contractelor de finanțare, indiferent de sursa de finanțare, în vigoare la data la care a fost formulată potrivit legii propunerea de fuziune sau desființare și lichidare și nu mai pot implementa contracte de finanțare noi.

De la data la care institutele, centrele sau stațiunile de cercetare-dezvoltare, respectiv institutele naționale de cercetare-dezvoltare încadrate în clasa a III-a de performanță au fost propuse pentru fuziune cu alte organizații de cercetare sau desființare și lichidare, acestea nu mai pot majora cheltuielile de personal, cu excepția indexărilor, ajustărilor și majorărilor dispuse prin lege, precum și cheltuielile de funcționare pe toată durata procesului de fuziune sau desființare și lichidare.

În cazul fuziunii unui institut, centru sau a unei stațiuni de cercetare-dezvoltare, respectiv institut național de cercetare-dezvoltare încadrat în clasa a III-a de performanță cu o altă organizație de cercetare sau cu alte organizații de cercetare, numărul total de posturi de cercetare în entitatea nou-creată nu poate depăși numărul de posturi de cercetare ale organizațiilor de cercetare care fuzionează. Numărul total de posturi pentru personalul de conducere și pentru personalul tehnic, economic și administrativ în entitatea nou-creată nu poate depăși numărul de posturi cel mai mic de acest tip care există într-o singură organizație de cercetare dintre cele care fuzionează.

Institutele, institutele naționale, agențiile, autoritățile, comisiile de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentele organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului sau pentru care secretarul general al Guvernului îndeplinește funcția de ordonator principal de credite, se comasează cu cel puțin 20% din numărul acestora.

Procesul de comasare are loc începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 30 iunie 2024.

Comasarea prevăzută la alin. (1) trebuie să aibă ca rezultat cumulativ

Secretarul general al Guvernului are obligația de a stabili lista institutelor, institutelor naționale, agențiilor, autorităților, comisiilor de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/ coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului, care intră în proces de comasare, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Lista se aprobă prin decizie a secretarului general și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, cu luarea în considerare a următoarelor criterii orientative

Comasarea institutelor, institutelor naționale, agențiilor, autorităților, comisiilor de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului, se aprobă prin hotărâre a Guvernului României.

De la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista institutelor, institutelor naționale, agențiilor, autorităților, comisiilor de specialitate organizate ca structuri distincte, indiferent de denumirea acestora și formele de organizare, departamentelor organizate distinct în structura organizatorică a Secretariatului General al Guvernului, aflate în subordinea/coordonarea/autoritatea Secretariatului General al Guvernului, nu se mai pot majora cheltuielile de personal, cu excepția indexărilor, ajustărilor și majorărilor dispuse prin lege, precum și cheltuielile de funcționare ale institutelor naționale care fac obiectul comasării până la data la care comasarea a avut loc.

Posturile vacante în vigoare la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista structurilor organizatorice care intră în proces de comasare se anulează.

Institutele, institutele naționale, comisiile/comisiile de specialitate, indiferent de natura acestora și forma lor de organizare, aflate în coordonarea/subordonarea/ autoritatea/controlul Parlamentului României și a Secretariatului General al Guvernului, care îndeplinesc cumulativ condițiile de mai jos intră în proces de desființare și lichidare astfel

Ordonatorii principali de credite de la nivelul Parlamentului României și Secretariatului General al Guvernului sunt obligați să publice în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, lista institutelor, institutelor naționale, comisiilor, comisiilor de specialitate care intră în proces de desființare și lichidare.

Procesul de desființare și lichidare, de valorificare a patrimoniului existent prevăzut la alin. (1) se aprobă prin lege de către Parlamentul României, la propunerea Guvernului sau la inițiativa Secretariatului General al Guvernului, și se desfășoară în perioada 1 octombrie 2023-30 iunie 2024.

De la data la care s-a publicat lista institutelor, institutelor naționale, comisiilor, comisiilor de specialitate care intră în proces de desființare și lichidare, acestea nu mai pot majora cheltuielile de personal, cu excepția indexărilor, ajustărilor și majorărilor dispuse prin lege, precum și cheltuielile de funcționare pe toată durata procesului de lichidare și desființare.

Posturile vacante în vigoare la data la care s-a publicat în Monitorul Oficial al României lista structurilor organizatorice care intră în proces de desființare și lichidare se desființează.

Numărul de institute/institute naționale/comisii/comisii de specialitate nu poate fi mai mare de 10% din numărul entităților aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unui ordonator principal de credite.

Începând cu data intrării în vigoare a legii prevăzute la alin. (4) , serviciile publice aflate în coordonarea/ subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale se transferă în autoritatea/coordonarea/subordonarea consiliilor județene.

Fac parte din categoriile de servicii publice aflate în coordonarea/subordonarea/autoritatea unor autorități publice centrale în sensul alin. (1) următoarele

Odată cu descentralizarea serviciilor publice prevăzute la alin. (2) și transferul activității acestora către autoritățile publice județene are loc și transferul de patrimoniu, precum și al fondurilor necesare pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a acestora.

Preluarea personalului încadrat pe posturi, a patrimoniului, activitățile și responsabilitățile transferate, fondurile necesare care urmează a fi alocate se vor face prin lege la propunerea Guvernului României și inițiativa ministerelor de linie care au în responsabilitate coordonarea serviciilor publice menționate la alin. (2) .

Serviciile publice descentralizate potrivit alin. (2) se află în coordonarea metodologică a ministerelor de linie și subordonarea autorităților administrației publice județene și implementează politicile și strategiile publice de interes național, inclusiv programe naționale care sunt date în implementare direcțiilor județene.

Prevederile art. 77 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la regimul juridic al descentralizării se aplică în mod corespunzător.

Prezenta secțiune reglementează unele măsuri de prevenire și combatere a activităților economice ilicite.

În sensul prezentei secțiuni, expresiile de mai jos au următoarele semnificații

Prevederile prezentei secțiuni nu sunt aplicabile activităților economice care se circumscriu bunurilor și domeniilor care fac obiectul unor reglementări speciale și care sunt sancționate de aceste reglementări speciale.

Sunt interzise efectuarea de activități economice de către persoanele care nu sunt organizate în conformitate cu prevederile legale în vigoare și efectuarea de activități economice în perioada în care acestea sunt suspendate în condițiile prevederilor alin. (13) .

Este interzisă efectuarea de activități economice cu bunuri care nu sunt însoțite de documente de proveniență, indiferent de locul în care acestea se află, pe timpul transportului, al depozitării sau al comercializării.

Prin documente de proveniență se înțelege, după caz, factura, avizul de însoțire a mărfii, documentele vamale sau orice alte documente justificative prevăzute de lege care stau la baza înregistrării în contabilitate, în format fizic sau în format electronic.

În cazul transportului internațional rutier de marfă, documentul care însoțește transportul este documentul definit la art. 3 pct. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările și completările ulterioare.

Sunt asimilate bunurilor pentru care este necesară prezentarea documentelor legale de proveniență numerarul și substitutele de numerar. În cazul operatorilor economici care au obligația utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale, verificarea numerarului și a substitutelor de numerar existente la locul desfășurării activității economice se face în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, nerespectarea prevederilor alin. (4) și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 15.000 lei, dacă este săvârșită de persoane fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 35.000 lei, dacă este săvârșită de persoane juridice.

Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenția prevăzută la alin. (9) , precum și sumele de bani și bunurile dobândite prin săvârșirea contravenției se confiscă.

Constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, nerespectarea prevederilor alin. (5) și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 15.000 lei, dacă este săvârșită de persoane fizice, respectiv cu amendă de la 5.000 lei la 30.000 lei, dacă este săvârșită de persoane juridice. La aplicarea sancțiunii agentul constatator este obligat să înștiințeze contravenientul asupra sancțiunilor care urmează a fi aplicate potrivit alin. (13) , dacă acesta mai săvârșește încă o contravenție într-un interval de 12 luni de la data aplicării ultimei sancțiuni.

Bunurile destinate, folosite sau rezultate din contravenția prevăzută la alin. (11) se indisponibilizează, în vederea confiscării, în condițiile prevăzute la alin. (14) lit. b) .

În situația în care, într-un interval de 12 luni de la data aplicării ultimei sancțiuni pentru săvârșirea contravenției prevăzute la alin. (11) , contravenientul săvârșește o nouă contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (11) , pentru care a fost sancționat, se aplică o amendă de la 4.000 lei la 30.000 lei, dacă este săvârșită de persoane fizice, respectiv o amendă de la 10.000 lei la 60.000 lei, dacă este săvârșită de persoane juridice, precum și sancțiunea complementară constând în suspendarea activității acestuia, care constă în transport, depozitare și/sau comercializare, după caz, pentru o perioadă de până la 15 zile. La aplicarea sancțiunii agentul constatator este obligat să înștiințeze contravenientul asupra sancțiunilor care urmează a fi aplicate dacă contravenientul mai săvârșește încă o faptă contravențională într-un interval de 12 luni de la data sancționării faptei contravenționale.

La constatarea contravenției prevăzute la alin. (11) agentul constatator întocmește un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, prin care dispune următoarele măsuri

Termenul de 24 de ore prevăzut la alin. (14) lit. b) începe să curgă la momentul constatării contravenției și se încheie la aceeași oră a zilei următoare, prevederile art. 181 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată , cu modificările și completările ulterioare, nefiind aplicabile.

Prin excepție de la prevederile alin. (14) lit. b) și alin. (15) , în cazul în care contravenientul refuză semnarea procesului-verbal, termenul măsurii indisponibilizării provizorii și prezentării documentelor de proveniență se prelungește cu 24 de ore de la data comunicării procesului-verbal.

Indisponibilizarea provizorie a bunurilor reprezintă o măsură de suspendare temporară a dreptului de dispoziție materială și juridică asupra bunurilor a căror proveniență nu poate fi dovedită, pentru conservarea acestora, cu scopul de a preveni distrugerea, îndepărtarea, transferul, ascunderea, înstrăinarea sau utilizarea bunurilor până la stabilirea provenienței legale a acestora sau până la împlinirea termenului de 24 de ore prevăzut la alin. (14) lit. b) , după caz. Orice acte de dispoziție în legătură cu bunurile indisponibilizate temporar în conformitate cu alin. (14) sunt lovite de nulitate absolută.

În procesul-verbal prevăzut la alin. (14) sunt descrise împrejurările care pot servi la aprecierea naturii și gravității faptei constatate și la evaluarea eventualelor consecințe ale acesteia. Procesul-verbal cuprinde

Contravenientul are dreptul să prezinte documente care să ateste proveniența bunurilor în termenul prevăzut la alin. (14) lit. b) .

După prezentarea și verificarea documentelor în termenul prevăzut la alin. (18) lit. j) se încheie un proces-verbal de încetare totală sau parțială a indisponibilizării și de restituire totală sau parțială, după caz, a bunurilor indisponibilizate, ca anexă la procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, situație în care procesul-verbal de sancționare și constatare a contravenției încheiat și comunicat/înmânat contravenientului va produce efecte doar cu privire la sancțiunea contravențională principală și sancțiunea complementară a suspendării activității, în condițiile alin. (13) , în situația încetării totale a indisponibilizării, respectiv cu privire la sancțiunea contravențională principală, sancțiunea complementară a suspendării activității, în condițiile alin. (13) , și sancțiunea complementară a confiscării în situația încetării parțiale a indisponibilizării.

În cazul bunurilor perisabile pentru care a încetat total sau parțial indisponibilizarea, sancțiunea suspendării activității prevăzute la alin. (13) se aplică după un termen de 15 zile de la înmânarea sau comunicarea procesului-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii.

În cazul cetățenilor străini, al persoanelor fără cetățenie sau cetățenilor români cu domiciliul în străinătate, în procesul-verbal vor fi cuprinse și următoarele date: seria și numărul pașaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberării acestuia și statul emitent.

După expirarea termenului prevăzut la alin. (14) lit. b) , în situația în care contravenientul nu prezintă documente care să ateste proveniența bunurilor, măsura indisponibilizării temporare dispusă prin procesul-verbal prevăzut la alin. (14) se transformă în măsura confiscării, fără îndeplinirea altor formalități.

Procesul-verbal prevăzut la alin. (14) se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient și se înmânează o copie contravenientului.

În cazul în care este refuzată semnarea procesului-verbal sau se refuză primirea acestuia, agentul constatator îi aduce la cunoștință contravenientului faptul că are la dispoziție 24 de ore să prezinte documentele care să ateste proveniența bunurilor, făcând mențiune în procesul-verbal despre aceste împrejurări care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz, procesul-verbal va cuprinde și datele de identificare ale martorului și semnătura acestuia, iar comunicarea se face în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Procesul-verbal prevăzut la alin. (14) poate fi contestat în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , cu modificările și completările ulterioare.

Bunurile indisponibilizate potrivit dispozițiilor alin. (14) lit. b) rămân la contravenient până la clarificarea provenienței acestora, respectiv până la încetarea măsurii indisponibilizării provizorii sau confiscarea bunurilor, încheindu-se un proces-verbal de custodie.

În situația în care există pericolul ca bunurile să fie sustrase și astfel, după expirarea termenului de 24 de ore, să fie periclitată sau îngreunată punerea în aplicare a măsurii confiscării, precum și în situația în care este refuzată semnarea procesului-verbal sau primirea acestuia, bunurile se depozitează într-un spațiu stabilit de agentul constatator, caz în care se încheie un proces-verbal de custodie. În situația în care este refuzată semnarea procesului-verbal sau primirea acestuia și bunurile indisponibilizate sunt restituite total sau parțial după expirarea termenului de 24 de ore, după caz, cheltuielile cu manipularea, transportul și depozitarea bunurilor și alte cheltuieli cu gestionarea acestora se suportă de contravenient, proporțional cu valoarea bunurilor restituite. Cheltuielile se consemnează într-un proces-verbal care reprezintă titlu executoriu și se recuperează de către organele fiscale centrale potrivit Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare.

Bunurile indisponibilizate potrivit dispozițiilor alin. (14) lit. b) , rămase la contravenient potrivit alin. (27) , care se confiscă în condițiile alin. (23) , se predau organului de control în condițiile stabilite de acesta, respectiv la data și locul indicate de acesta în procesul-verbal prevăzut la alin. (14) .

În situația prevăzută la alin. (27) contravenientul este responsabil de păstrarea calității și integrității bunurilor și de luarea tuturor măsurilor pentru evitarea oricărui impact asupra calității mediului, până la expirarea termenului de 24 de ore prevăzut la alin. (14) lit. b) ori până la predarea către organul de control.

Bunurile depozitate potrivit alin. (28) se consideră abandonate în cazul în care contravenientul nu se prezintă pentru a le ridica în termen de 3 luni de la data la care i-a fost comunicat/înmânat procesul-verbal de încetare în tot sau în parte a măsurii indisponibilizării sau de la data rămânerii definitive a unei hotărâri judecătorești de anulare sau de constatare a nulității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

În toate cazurile în care se constată existența unor împrejurări privind săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală în legătură cu documentele prezentate sunt sesizate organele de urmărire penală competente.

Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor contravenționale se fac de către persoanele împuternicite din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române, precum și de către persoanele împuternicite din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

Modelul procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzut la alin. (14) și al procesului-verbal de custodie prevăzut la alin. (27) și (28) se stabilesc în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, după cum urmează

Criteriile de aplicare a sancțiunii complementare de suspendare a activității, prevăzute la alin. (13) , se aprobă prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, al președintelui Autorității Vamale Române și al președintelui Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.

În măsura în care nu se dispune altfel, prevederile prezentei secțiuni se completează cu cele ale Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

În vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României se instituie Sistemul național RO e-Sigiliu.

Sistemul național RO e-Sigiliu este un sistem bazat pe utilizarea unor dispozitive electronice și a unei aplicații informatice care permite autorităților competente determinarea potențialelor puncte de deturnare a transporturilor rutiere de bunuri, indiferent dacă acestea se află în tranzit sau au ca destinație finală un operator economic de pe teritoriul național.

Prin dispozitive electronice se înțelege sigiliul inteligent care înregistrează date și transmite informații de stare și poziție către aplicația informatică în vederea urmăririi deplasării pe calea rutieră a bunurilor.

Aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul național se realizează de către Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română în baza unei analize de risc. Procedura privind stabilirea criteriilor de risc care stau la baza analizei, aplicarea sigiliilor inteligente și monitorizarea transporturilor rutiere de bunuri se stabilesc prin ordin comun al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală și al președintelui Autorității Vamale Române, elaborat în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României.

Sistemul național RO e-Sigiliu este utilizat și gestionat de către Ministerul Finanțelor prin Agenția Națională de Administrare Fiscală, Autoritatea Vamală Română și Centrul Național pentru Informații Financiare.

În cazul aplicării de sigilii inteligente pe mijloacele de transport, conducătorul auto are obligația asigurării integrității acestora.

Neîndeplinirea de către conducătorul auto a obligației prevăzute la alin. (6) constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii penale, infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 20.000 la 50.000 lei.

Constatarea contravenției și aplicarea sancțiunii contravenționale prevăzute la alin. (7) se fac de către organele competente din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Autorității Vamale Române.

În măsura în care prezentul articol nu dispune altfel, contravenției prevăzute la alin. (7) îi sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

În aplicarea alin. (5) , achiziția Sistemului național RO e-Sigiliu se realizează în comun de către Ministerul Finanțelor, Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română, cu respectarea prevederilor art. 44 din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare. Finanțarea achiziției se asigură prin bugetele Ministerului Finanțelor, Agenției Naționale de Administrare Fiscală și, respectiv, Autorității Vamale Române, proporțional cu partea de contract care revine spre implementare fiecăreia dintre aceste instituții.

La solicitarea Ministerului Finanțelor, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate asigură sprijin pentru activitățile de pregătire și de administrare a procedurilor de achiziții publice, în numele și pentru instituțiile prevăzute la alin. (10) , desfășurând în acest sens activități de achiziție auxiliare, așa cum sunt definite acestea din urmă la art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 98/2016 , cu modificările și completările ulterioare.

Serviciul de Telecomunicații Speciale asigură, conform competențelor, sprijin tehnic de specialitate în procesul de elaborare a specificațiilor tehnice, la solicitarea autorității contractante care achiziționează Sistemul național RO e-Sigiliu.

Ministerul Finanțelor, prin Agenția Națională de Administrare Fiscală și Autoritatea Vamală Română, asigură managementul datelor și informațiilor existente în Sistemul național RO e-Sigiliu, cu respectarea prevederilor art. 11 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală , cu modificările și completările ulterioare.

Operatorii economici - persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România conform art. 275 și art. 278 - 279 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, efectuate în relația B2B, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 139/2022 , au obligația în perioada 1 ianuarie 2024-30 iunie 2024 să transmită facturile emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Operatorii economici - persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați în scopuri de TVA conform art. 316 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România conform art. 275 și art. 278 - 279 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, efectuate în relația cu instituții publice, astfel cum sunt definite la art. 5 lit. w) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, altele decât cele efectuate în relația B2G, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) lit. m) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 , cu modificările și completările ulterioare, și altele decât cele prevăzute la art. 6 din același act normativ, au obligația în perioada 1 ianuarie 2024-30 iunie 2024 să transmită facturile emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Operatorii economici - persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România, pentru livrările de bunuri și prestările de servicii care au locul livrării/prestării în România conform art. 275 și art. 278 - 279 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, efectuate în relația B2B, astfel cum este definită la art. 2 alin. (1) lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 , cu modificările și completările ulterioare, au obligația începând cu data de 1 ianuarie 2024 să transmită facturile emise în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, prevăzut în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 , cu modificările și completările ulterioare, indiferent dacă destinatarii sunt sau nu înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Prevederile alin. (3) nu se aplică, începând cu data de 1 iulie 2024, dacă operatorii economici - persoane impozabile nestabilite, dar înregistrate în scopuri de TVA în România, au optat pentru utilizarea sistemului național RO e-Factura.

Sunt exceptate de la prevederile alin. (1)-(3)

Furnizorii prevăzuți la alin. (1)-(3) sunt obligați să transmită facturile emise către destinatari conform prevederilor art. 319 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, cu excepția situației în care atât furnizorul/prestatorul, cât și destinatarul sunt înregistrați în Registrul RO e-Factura.

Termenul-limită pentru transmiterea facturilor prevăzute la alin. (1)-(3) în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura este de 5 zile lucrătoare de la data emiterii facturii, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la data-limită prevăzută pentru emiterea facturii la art. 319 alin. (16) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

Nerespectarea prevederilor alin. (6) pentru una sau mai multe facturi al căror termen-limită de transmitere în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura intervine în cursul unei luni calendaristice constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, definiți potrivit legii, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, definiți potrivit legii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.

Prin excepție de la prevederile alin. (7), nerespectarea prevederilor alin. (6) pentru facturile al căror termen-limită de transmitere în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura intervine până la data de 31 mai 2024 inclusiv nu se sancționează.

În scopul realizării schimbului automat obligatoriu de informații prevăzut la art. 291, organul fiscal local are obligația de a transmite, anual, până la data de 10 aprilie a anului curent, pentru anul anterior, organului fiscal central informații cu privire la bunurile imobile deținute în proprietate de rezidenți ai altor state membre ale Uniunii Europene pe teritoriul respectivei unități administrativ-teritoriale. Transmiterea și conținutul informațiilor, precum și procedura de realizare a acestora se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor cu avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Organul fiscal local transmite organului fiscal central, la cererea acestuia, și alte informații cu relevanță fiscală disponibile, în format electronic

Organul fiscal central, la cererea justificată a organului fiscal local, a autorităților publice, instituțiilor publice sau de interes public, transmite informațiile de la alin. (3) lit. a) și c) în scopul îndeplinirii de către aceste autorități/instituții a atribuțiilor prevăzute de lege

Organele fiscale locale sunt obligate să transmită, lunar, până la data de 15 a lunii următoare celei pentru care se declară, organului fiscal central informații privind bunurile imobile și mijloacele de transport deținute de persoanele fizice sau juridice pentru care există obligația declarării conform Codului fiscal. Formatul și modalitatea de transmitere se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor cu avizul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației

Constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție potrivit dispozițiilor art. 336 alin. (1) lit. z^1) se fac de către persoanele din cadrul aparatului de inspecție economico-financiară, iar constatarea și sancționarea faptelor ce constituie contravenție potrivit dispozițiilor art. 336 alin. (1) lit. z^2) se fac de către persoanele din cadrul autorităților administrației publice locale stabilite prin hotărâre a autorității deliberative

Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 6.000 lei la 20.000 lei.

Contravențiile prevăzute la art. 10 se sancționează cu amendă aplicată operatorilor economici după cum urmează

În situația în care, în termen de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, operatorul economic săvârșește o nouă contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. a), pentru care a fost sancționat, contravenția se sancționează cu amendă de la 6.000 lei la 8.000 lei.

În situația în care, în termen de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, operatorul economic săvârșește o nouă contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. b) pentru care fost sancționat, contravenția se sancționează cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei.

În situația în care, în termen de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, operatorul economic săvârșește o nouă contravenție din categoria celei de la alin. (1) lit. c) pentru care a fost sancționat, contravenția se sancționează cu amendă de la 40.000 lei la 50.000 lei.

În situația în care, într-un interval de 12 luni de la ultima sancționare a faptei, operatorul economic săvârșește o nouă contravenție din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), pentru care a fost sancționat, se aplică o amendă egală cu dublul amenzii prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), după caz, și se dispune confiscarea sumei nejustificate.

În situația în care, într-un interval de 12 luni, operatorul economic săvârșește cel puțin două contravenții din categoria celor prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), pentru care a fost sancționat, se aplică o amendă egală cu triplul amenzii prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), după caz, și se dispun confiscarea sumei nejustificate și suspendarea activității operatorului economic la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, pentru 15 zile.

La aplicarea sancțiunilor contravenționale prevăzute la alin. (1) lit. e) pct. (i)-(vi), agentul constatator este obligat să înștiințeze contravenientul că în cazul săvârșirii repetate a acestor fapte, urmează să fie aplicate în mod corespunzător dispozițiile alin. (5) și (6).

În situația prevăzută la alin. (6), dacă operatorul economic achită amenda contravențională, precum și o sumă egală cu de cinci ori amenda aplicată și de cinci ori suma nejustificată confiscată, sancțiunea complementară de suspendare a activității încetează de drept la 24 de ore de la prezentarea dovezii achitării la organul constatator. Suma de bani egală cu de cinci ori amenda aplicată și de cinci ori suma nejustificată confiscată se face venit la bugetul de stat și poate fi achitată la CEC BANK - S

Contravenția prevăzută la art. 10 lit. g) se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, care se aplică persoanelor fizice.

Pe durata de suspendare a activității, unitatea este sigilată de echipa de control constituită potrivit legii. Concomitent cu sigilarea unității se afișează la loc vizibil un anunț cu privire la această situație. Anunțul va fi scris cu litere de tipar având înălțimea minimă de 10 cm.

Sumele confiscate potrivit prevederilor prezentei ordonanțe de urgență se fac venit la bugetul de stat.

Operațiunile de încasări și plăți în numerar efectuate între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoane fizice, reprezentând contravaloarea unor livrări ori achiziții de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanțe sau alte drepturi și primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, se efectuează cu încadrarea în plafonul zilnic de 10.000 lei către/de la o persoană.

Sunt interzise încasările și plățile fragmentate de la/către o persoană, pentru operațiunile de încasări/plăți în numerar prevăzute la alin. (1), cu o valoare mai mare decât plafonul prevăzut la alin. (1), precum și fragmentarea tranzacțiilor reprezentând cesiuni de creanțe sau alte drepturi, primiri ori restituiri de împrumuturi sau alte finanțări, dividende, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare decât plafonul prevăzut la alin. (1).

Prevederile alin. (2) nu se aplică în cazul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condițiile în care între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare-cumpărare cu plata în rate, conform legii.

Operațiunile de încasări și plăți între persoanele prevăzute la art. 1 alin. (1) și persoanele fizice în calitate de asociați/acționari/administratori/persoane fizice/alți creditori exclusiv creditorii instituționali care desfășoară activități de intermediere financiară prevăzute de lege reprezentând împrumuturi, indiferent de natura și destinația acestora, se efectuează numai prin instrumente de plată fără numerar

Sumele în numerar aflate în casieria persoanelor prevăzute la art. 1 alin. (1) nu pot depăși, la sfârșitul fiecărei zile, plafonul de 50.000 lei. Sumele în numerar care depășesc plafonul se depun în conturile bancare ale acestor persoane în termen de două zile lucrătoare.

Prin excepție de la alin. (1), se admite depășirea acestui plafon numai cu sumele aferente plății salariilor și a altor drepturi de personal, precum și a altor operațiuni cu persoane fizice, pentru o perioadă de 3 zile lucrătoare de la data prevăzută pentru plata acestora

Nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (1), art. 3 alin. (2) și (3), art. 4 alin. (1) și (2), art. 4^2 alin. (1), art. 9 și 10 constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiuni, și se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, cu amendă de 25% din suma încasată/plătită, respectiv deținută în casierie, care depășește plafonul stabilit de prezentul capitol pentru fiecare tip de operațiune, dar nu mai puțin de 500 lei.

Nerespectarea prevederilor art. 6 și art. 11 alin. (1)-(4) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 15.000 lei la 20.000 lei.

În relația comercială B2B, între persoane impozabile stabilite în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare, emitentul facturii electronice are obligația de transmitere a acesteia către destinatar utilizând sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1). Fac excepție facturile simplificate emise conform art. 319 alin. (12) din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

În situația în care emitentul facturii electronice optează conform art. 13 pentru transmiterea acesteia în sistemul național privind factura electronică RO e-Factura, acesta este obligat să fie înregistrat în Registrul operatorilor care au optat pentru utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura, denumit în continuare «Registrul RO e-Factura opțional». Operatorii economici nestabiliți în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, care au optat pentru utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și au fost înscriși în Registrul RO e-Factura până la data de 1 iulie 2024 se preiau automat în Registrul RO e-Factura opțional.

Operatorul economic care a optat pentru utilizarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura este înscris în Registrul RO e-Factura opțional începând cu data de 1 a lunii următoare exercitării opțiunii. De la momentul înscrierii în Registrul RO e-Factura opțional, emitentul dobândește și calitatea de destinatar.

Operatorii economici care nu dispun de o aplicație de conversie pot utiliza aplicația informatică pusă la dispoziție de Ministerul Finanțelor, prin Centrul Național pentru Informații Financiare, la momentul operaționalizării sistemului național privind factura electronică RO e-Factura

Destinatarul unei facturi emise de operatori economici stabiliți în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, în relația B2G, efectuează plăți din bugetul propriu numai dacă sunt respectate prevederile art. II din Legea nr. 139/2022 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea.

Nerespectarea prevederilor alin. (1) constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșită în astfel de condiții încât să fie considerată, potrivit legii, infracțiune, și se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.000 lei.

În cazul nerespectării prevederilor alin. (1), recuperarea sumelor reprezentând prejudicii/plăți nelegale din fonduri publice, stabilite de organele de control competente, se face cu perceperea de dobânzi și penalități de întârziere sau majorări de întârziere, după caz, aplicabile pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul/s-a efectuat plata și până s-au recuperat sumele.

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor și de alte persoane împuternicite în acest scop, potrivit legii. Articolul 13^2

Constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate potrivit legii infracțiuni, următoarele fapte

Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) se sancționează, prin derogare de la prevederile art. 8 alin. (2) lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare, cu o amendă egală cu 15% din valoarea totală a facturii.

Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. c) și d) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mari, definiți potrivit legii, cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei, pentru persoanele juridice încadrate în categoria contribuabililor mijlocii, definiți potrivit legii, și cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, pentru celelalte persoane juridice, precum și pentru persoanele fizice.

Contravenția prevăzută la alin. (1) lit. e) se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare factură emisă pentru care nu au fost respectate prevederile art. 10 alin. (1) și art. 10^1 alin. (2) .

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor prevăzute la alin. (1)-(3^1) se fac de către organele fiscale competente. Articolul 13^3 În măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu dispune altfel, contravențiilor prevăzute la art. 13^1 alin. (2) și art. 13^2 alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze acțiuni de dizolvare se afișează în Buletinul electronic al registrului comerțului, cu cel puțin 60 de zile calendaristice înainte, și se transmite Agenției Naționale de Administrare Fiscală. În termen de 45 de zile calendaristice de la data afișării/primirii listei, Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și orice alt creditor comunică Oficiului Național al Registrului Comerțului societățile care înregistrează obligații bugetare restante și/sau la care este în curs de desfășurare o acțiune de control fiscal ori alte creanțe neachitate, caz în care se amână inițierea acțiunii de dizolvare, până la stingerea acestora, după caz, respectiv până la finalizarea acțiunii de control fiscal.

Lista societăților pentru care Oficiul Național al Registrului Comerțului urmează să formuleze acțiuni de radiere, potrivit prevederilor alin. (8), se afișează în Buletinul electronic al registrului comerțului cu cel puțin 60 de zile calendaristice înainte și se transmite Ministerului Finanțelor - Agenția Națională de Administrare Fiscală. În termen de 45 de zile calendaristice de la data primirii listei, Agenția Națională de Administrare Fiscală comunică Oficiului Național al Registrului Comerțului societățile cuprinse în listă care înregistrează obligații bugetare restante, caz în care solicită și numirea unui lichidator potrivit alin. (6), și/sau la care este în curs de desfășurare o acțiune de control fiscal, caz în care solicită, în termen de 15 zile de la finalizarea acțiunii de control fiscal, numirea unui lichidator potrivit alin. (6).