LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanțele publice locale

Prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se cuprind și se aprobă, după caz, veniturile și creditele bugetare în structura clasificației bugetare.

Creditele bugetare aprobate sunt autorizate pe durata exercițiului bugetar.

Cheltuielile de personal aprobate nu pot fi majorate prin virări de credite bugetare.

Virările de credite bugetare de la un capitol la alt capitol al clasificației bugetare și de la un program la altul se aprobă de autoritățile deliberative, pe baza justificărilor corespunzătoare ale ordonatorilor principali de credite, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

Virările de credite bugetare în cadrul aceluiași capitol bugetar, inclusiv între programele aceluiași capitol, care nu contravin dispozițiilor prezentului articol, legii bugetului de stat sau legii de rectificare, sunt în competenta fiecărui ordonator principal de credite, pentru bugetul propriu și bugetele instituțiilor și serviciilor publice subordonate, și se pot efectua înainte de angajarea cheltuielilor.

Propunerile de virări de credite bugetare sunt însoțite de justificări, detalieri și necesități privind execuția, până la finele anului bugetar, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare, precum și a programului de la care se disponibilizează și, respectiv, a capitolului și subdiviziunii clasificației bugetare și a programului la care se suplimentează prevederile bugetare.

Virările de credite bugetare, în condițiile prevederilor alin. (4) , se pot efectua începând cu trimestrul al III-lea al anului bugetar.

Autoritățile administrației publice locale pot să prevadă și să aprobe vărsăminte din secțiunea de funcționare pentru secțiunea de dezvoltare numai dacă au asigurate integral venituri programate necesare acoperirii cheltuielilor secțiunii de funcționare.

Pe parcursul execuției bugetare, ordonatorii de credite asigură în totalitate cheltuielile secțiunilor de funcționare ale bugetelor respective.

În situația în care secțiunea de funcționare înregistrează deficit în cursul anului, ordonatorul principal de credite propune autorității deliberative rectificarea bugetului local, inclusiv prin diminuarea sumelor reprezentând vărsăminte din secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare, cu condiția ca sumele respective să nu facă obiectul unor angajamente legale.

În situația în care, în execuție, se constată că sumele reprezentând vărsăminte din secțiunea de funcționare către secțiunea de dezvoltare sunt mai mari decât sumele aprobate prin rectificarea bugetară locală, prevăzută la alin. (10) , sumele transferate în plus se restituie de la secțiunea de dezvoltare la secțiunea de funcționare prin ordin de plată.

În lunile aprilie, iulie și octombrie, pentru trimestrul expirat, și cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, ordonatorii principali de credite au obligația de a prezenta în ședință publică, spre analiză și aprobare de către autoritățile deliberative, execuția bugetelor întocmite pe cele două secțiuni, cu excepția bugetului împrumuturilor externe și interne, cu scopul de a redimensiona cheltuielile în raport cu gradul de colectare a veniturilor, prin rectificare bugetară locală, astfel încât la sfârșitul anului

În lunile aprilie, iulie și octombrie, pentru trimestrul expirat, și cel târziu în decembrie, pentru trimestrul al patrulea, ordonatorii principali de credite au obligația de a prezenta, în ședință publică, spre analiză și aprobare de către autoritățile deliberative, execuția bugetului împrumuturilor externe și interne, cu scopul de a redimensiona cheltuielile, astfel încât la sfârșitul anului

Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au obligația raportării, până cel târziu la data de 6 a fiecărei luni, către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcția Generală a Finanțelor Publice a Municipiului București a situației plăților restante înregistrate la nivelul bugetului general al unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale, la finele lunii precedente. În situația plăților restante se evidențiază distinct plățile restante provenite din activitatea instituțiilor publice finanțate integral din venituri proprii, din neacordarea sumelor cuvenite la care s-au angajat instituțiile publice din administrația publică centrală prin semnarea contractelor de finanțare a proiectelor derulate prin programe naționale și cele determinate de implementarea proiectelor ce beneficiază de fonduri externe nerambursabile care nu se iau în considerare la aplicarea prevederilor alin. (13^2)-(13^7) . La situația plăților restante înregistrate la nivelul bugetului general al unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale se anexează situația plăților restante pe fiecare instituție publică de subordonare locală, finanțată integral din venituri proprii. Metodologia privind raportarea plăților restante se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale unităților/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale care înregistrează arierate au obligația să diminueze lunar volumul acestora cu cel puțin 5%, calculat la soldul lunii anterioare.

În cazul nerespectării prevederilor alin. (13^1) și (13^2) , directorii direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București sistează alimentarea atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale.

La cererea ordonatorilor principali de credite prin care se angajează să achite arierate și în care se menționează beneficiarii sumelor și detaliile privind plata, directorii direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, respectiv Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București alimentează conturile acestora atât cu cote defalcate din impozitul pe venit, cât și cu sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale până la nivelul sumelor solicitate pentru plata arieratelor.

În termen de două zile lucrătoare de la data alocării sumelor, ordonatorii principali de credite prezintă unităților teritoriale ale Trezoreriei Statului documentele de plată prin care achită arieratele, potrivit celor menționate în cerere.

În cazul în care ordonatorii de credite nu prezintă documentele de plată în termenul prevăzut la alin. (13^5) sau în cazul în care acestea nu sunt întocmite potrivit destinației prevăzute la alin. (13^4) , unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să retragă din conturile bugetelor locale sumele aferente cotelor defalcate din impozitul pe venit, precum și sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, care au fost alocate pe baza cererii, corespunzătoare documentelor de plată neprezentate sau întocmite eronat. Unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să comunice de îndată ordonatorilor principali de credite sumele care au fost retrase și motivele pentru care au fost retrase.

Alimentarea cu cote defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru echilibrarea bugetelor locale, prevăzută la alin. (13^3) , se reia la data respectării prevederilor alin. (13^1) și (13^2) .

Ordonatorii de credite ai instituțiilor publice de subordonare locală, finanțate integral din venituri proprii, care înregistrează arierate au obligația să diminueze lunar volumul acestora cu cel puțin 3%, calculat la soldul lunii anterioare, potrivit situațiilor prezentate conform alin. (13^1) pentru fiecare instituție în parte.

În cazul nerespectării prevederilor alin. (13^1) și (13^8) , unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului au obligația să nu opereze plăți din conturile instituțiilor publice de subordonare locală, finanțate integral din venituri proprii, cu excepția plăților pentru achitarea drepturilor salariale și a contribuțiilor aferente acestora, respectiv pentru stingerea arieratelor, precum și a plăților efectuate pentru implementarea programelor naționale de sănătate.

Măsura prevăzută la alin. (13^9) încetează la data respectării prevederilor alin. (13^1) și (13^8) .

La sfârșitul anului, bugetul general consolidat al unității administrativ-teritoriale, respectiv al subdiviziunii acesteia, după caz, trebuie să îndeplinească următoarea condiție: suma veniturilor încasate, a tragerilor din împrumuturile contractate și a sumelor utilizate din excedentele bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) , pe de o parte, să fie mai mare decât suma plăților efectuate și a plăților restante, pe de altă parte.

Curtea de Conturi, potrivit prevederilor art. 21 și 22 din Legea nr. 94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată, efectuează audit la unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru verificarea respectării prevederilor alin. (8) , (9) , (12)-(14) .

Veniturile și cheltuielile aprobate în bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) se repartizează pe trimestre, în funcție de termenele legale de încasare a veniturilor și de perioada în care este necesară efectuarea cheltuielilor.

Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetare, precum și modificarea acestora se aprobă de către

Repartizarea pe trimestre a transferurilor prevăzute la art. 34 alin. (2) , precum și modificarea acestora se comunică autorităților administrației publice locale de către ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau ai altor bugete, în termen de 10 zile de la aprobarea de către Ministerul Finanțelor Publice a repartizării pe trimestre a creditelor bugetare ale acestor bugete.

Creditele bugetare aprobate prin bugetele prevăzute la art. 1 alin. (2) pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de ordonatorii de credite ai acestora, în limita sumelor aprobate, potrivit destinației stabilite și cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective, precum și cu respectarea procedurilor și calendarului aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete către bugetele locale, în cadrul limitelor prevăzute în bugetele respective, se efectuează de către Ministerul Finanțelor Publice, pentru cele prevăzute la art. 34 alin. (1) , prin direcțiile generale ale finanțelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale, în funcție de necesitățile execuției bugetare, cu respectarea destinației, sau de către ceilalți ordonatori principali de credite, pentru transferurile prevăzute la art. 34 alin. (2) .

Efectuarea cheltuielilor bugetare se face numai pe bază de documente justificative, care să confirme angajamentele contractuale, primirea bunurilor materiale, prestarea serviciilor, executarea de lucrări, plata salariilor și a altor drepturi bănești, plata obligațiilor bugetare, precum și a altor obligații.

În situațiile în care, în timpul exercițiului bugetar, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de instituții, acțiuni sau sarcini în finanțarea autorităților administrației publice locale, Ministerul Finanțelor Publice este autorizat să introducă modificările corespunzătoare în volumul și în structura bugetului de stat, fără afectarea echilibrului bugetar.

Autoritățile deliberative vor aproba modificările intervenite potrivit alin. (1) în structura bugetelor proprii și, respectiv, ale instituțiilor publice subordonate.

Creditele bugetare aferente fondurilor externe nerambursabile au caracter previzional și se derulează conform acordurilor încheiate cu partenerii externi.

Fondurile externe nerambursabile vor fi încasate într-un cont distinct în afara bugetului local și vor fi cheltuite numai în limita disponibilităților existente în acest cont și în scopul în care au fost acordate.

În procesul execuției bugetare, cheltuielile bugetare parcurg următoarele faze: angajament, lichidare, ordonanțare, plată.

Execuția bugetară la orașe, municipii, sectoarele municipiului București, județe și municipiul București se bazează pe principiul separării atribuțiilor persoanelor care au calitatea de ordonator de credite de atribuțiile persoanelor care au calitatea de contabil.

Operațiunile specifice angajării, lichidării și ordonanțării cheltuielilor sunt în competenta ordonatorilor de credite și se efectuează pe baza avizelor compartimentelor de specialitate ale instituțiilor publice.

Plata cheltuielilor este asigurată de șeful compartimentului financiar-contabil, în limita fondurilor disponibile.

Instrumentele de plată trebuie să fie însoțite de documentele justificative. Aceste documente trebuie să certifice exactitatea sumelor de plată, recepția bunurilor, executarea serviciilor și altele asemenea, conform angajamentelor legale încheiate. Instrumentele de plată se semnează de către contabil și șeful compartimentului financiar-contabil.

Efectuarea plăților, în limita creditelor bugetare aprobate, se face numai pe bază de acte justificative, întocmite în conformitate cu dispozițiile legale, și numai după ce acestea au fost angajate, lichidate și ordonanțate.

Plata cheltuielilor la comune și la instituțiile publice la care compartimentul financiar-contabil are un număr de personal mai mic de 5 persoane se realizează de către ordonatorul de credite și de persoana împuternicită cu atribuții financiar-contabile, cu respectarea normelor metodologice privind organizarea, evidenta și raportarea angajamentelor bugetare și legale.

Pentru anumite categorii de cheltuieli se pot efectua plăți în avans de până la 30%, în condițiile dispozițiilor legale.

Sumele reprezentând plăți în avans, efectuate potrivit alin. (8) și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate, până la sfârșitul anului, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituțiile publice care au acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate.

Prin excepție de la prevederile alin. (9)

În cazurile prevăzute la alin. (9^1) , sumele reprezentând plăți în avans și nejustificate prin bunuri livrate, lucrări executate și servicii prestate până la termenul stabilit pentru plata finală, în condițiile prevederilor contractuale, vor fi recuperate de către instituțiile publice care au acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost avansate, cu perceperea majorărilor de întârziere existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada cuprinsă între data acordării avansului și data recuperării sumelor restante.

În cazul nelivrării bunurilor, neefectuării lucrărilor și serviciilor angajate, pentru care s-au plătit avansuri, recuperarea sumelor de către instituția publică se face cu perceperea majorărilor de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, calculate pentru perioada de când s-au acordat și până s-au recuperat.

Fac excepție de la prevederile alin. (9) situațiile expres reglementate prin dispoziții legale.

Salariile la instituțiile publice cărora li se aplică prevederile prezentei legi se plătesc o dată pe lună pentru luna precedentă.

Eșalonarea plăților pe zile, pentru ordonatorii principali de credite și instituțiile și serviciile publice din subordinea acestora, se face de către direcția generală a finanțelor publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

Ordonatorii principali de credite au obligația de a analiza lunar necesitatea menținerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziții legale sau din alte cauze, sarcinile au fost desființate ori amânate și de a propune autorităților deliberative anularea creditelor respective.

Pentru ultima lună a anului bugetar, termenul-limită pentru aplicarea prevederilor alin. (1) este 10 decembrie.

Cu creditele bugetare anulate în condițiile alin. (1) se majorează fondul de rezervă bugetară la dispoziția autorităților deliberative.

Ordonatorii principali de credite întocmesc și prezintă spre aprobare autorităților deliberative, până la data de 31 mai a anului următor, conturile anuale de execuție a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) , în următoarea structura

Trimestrial și anual, ordonatorii principali de credite întocmesc situații financiare asupra execuției bugetare, care se depun la direcțiile generale ale finanțelor publice. După verificare, acestea întocmesc și depun la Ministerul Finanțelor Publice situații financiare centralizate privind execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) , pe ansamblul județului, la termenele și potrivit normelor stabilite de acesta. Ministerul Finanțelor Publice transmite spre informare Ministerului Administrației și Internelor o situație financiară centralizată privind execuția bugetelor locale.

Ministerul Finanțelor Publice comunică trimestrial și anual unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale indicatori cu privire la execuția bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) . Indicatorii se stabilesc prin metodologia aprobată prin ordin comun al ministrului administrației și internelor și al ministrului finanțelor publice, după consultarea prealabilă a structurilor asociative ale autorităților administrativ-teritoriale.

Ordonatorii principali de credite au obligația să întocmească și să anexeze la situațiile financiare anuale rapoarte anuale de performanta, în care să prezinte, pe fiecare program, obiectivele, rezultatele preconizate și pe cele obținute, indicatorii și costurile asociate, precum și situații privind angajamentele legale.

Situațiile financiare anuale, inclusiv anexele la acestea, se prezintă de către ordonatorii principali de credite, spre aprobare, autorităților deliberative.

Excedentul anual al bugetului local rezultat la încheierea exercițiului bugetar, pe cele două secțiuni, după efectuarea regularizărilor în limita sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prevăzute la art. 6 lit. a) , a celor exceptate la art. 6 lit. b) și a transferurilor din bugetul de stat sau din alte bugete, precum și după achitarea plăților restante, se reportează în exercițiul financiar următor și se utilizează, în baza hotărârilor autorităților deliberative, astfel

Execuția de casa a bugetelor prevăzute la art. 1 alin. (2) se efectuează prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, evidențiindu-se în conturi distincte

Pentru împrumuturile contractate, altele decât cele din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului, autoritățile administrației publice locale își pot deschide conturi la bănci comerciale, în vederea derulării acestora.

În execuție, alocarea sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat se efectuează lunar de către direcțiile generale ale finanțelor publice, pe baza fundamentărilor prezentate de ordonatorii principali de credite.

Execuția bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an.

Orice venit neîncasat și orice cheltuială angajată, lichidată și ordonanțată în cadrul prevederilor bugetare și neplătită până la data de 31 decembrie se va încasa sau se va plăti, după caz, în contul bugetului pe anul următor.

Creditele bugetare neutilizate până la închiderea anului sunt anulate de drept.

Disponibilitățile din fondurile externe nerambursabile și cele din fondurile publice destinate cofinanțării contribuției financiare a Comunității Europene, ramase la finele exercițiului bugetar în conturile structurilor de implementare, se reportează în anul următor cu aceeași destinație.

Fondurile prevăzute la alin. (4) se utilizează în condițiile prevederilor prezentei legi și potrivit acordurilor încheiate cu partenerii externi.

Consiliile locale, județene și Consiliul General al Municipiului București, după caz, pot aproba contractarea sau garantarea de împrumuturi interne ori externe pe termen scurt, mediu și lung, pentru realizarea de investiții publice de interes local, precum și pentru refinanțarea datoriei publice locale.

Datoria publică locală reprezintă o obligație generală care trebuie rambursată, conform acordurilor încheiate, din veniturile proprii ale unității administrativ-teritoriale împrumutate, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) , precum și din veniturile beneficiarilor de împrumuturi garantate de autoritățile administrației publice locale, după caz.

Instrumentele datoriei publice locale sunt

Avalizarea de către autoritățile administrației publice locale a biletelor la ordin emise de operatorii economici și serviciile publice din subordinea acestora reprezintă datorie publică locală.

Emiterea și lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de către autoritățile administrației publice locale sau prin intermediul unor agenții ori al altor instituții specializate.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administrației publice locale va fi înscrisă în registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autorități și se raportează anual prin situațiile financiare.

Registrul de evidenta a datoriei publice locale va include informații care să specifice suma totala a datoriilor autorităților administrației publice locale, precum și detalierea datoriilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a datoriei publice locale, emise de Ministerul Finanțelor Publice.

Valoarea totala a garanțiilor emise de autoritatea administrației publice locale se înscrie în registrul de evidenta a garanțiilor locale al acestei autorități și se raportează anual prin situațiile financiare.

Registrul de evidenta a garanțiilor locale cuprinde informații care să specifice suma totala a garanțiilor emise de autoritatea administrației publice locale, precum și detalierea garanțiilor și alte informații stabilite prin norme metodologice privind registrul de evidenta a garanțiilor locale, emise de Ministerul Finanțelor Publice.

După contractarea și/sau garantarea de împrumuturi interne și/sau externe, autoritățile administrației publice locale au obligația de a transmite Ministerului Finanțelor Publice, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a contractului respectiv, copii de pe fiecare document primar, care atesta, după caz

Pe perioada utilizării și rambursării împrumutului contractat/garantat, raportarea la Ministerul Finanțelor Publice a datelor privind datoria publică locală se efectuează lunar, în termen de 15 zile de la sfârșitul perioadei de raportare.

În scopul evaluării datoriei publice locale, orice obligație de plată, exprimată în altă monedă decât cea națională, este calculată în monedă națională, utilizându-se cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României pentru ultima zi din perioada la care se face raportarea.

Serviciul datoriei publice locale nu reprezintă obligații sau răspunderi ale Guvernului și va fi plătit din bugetele locale și din bugetele beneficiarilor de împrumuturi garantate de autoritățile administrației publice locale, precum și din sumele obținute din contractarea de împrumuturi pentru refinanțarea datoriei publice locale directe.

Împrumuturile contractate de unitățile administrativ-teritoriale, precum și cele contractate de operatorii economici și de serviciile publice din subordinea acestora pot fi garantate de către acestea prin veniturile proprii prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) .

Orice garantare prin venituri devine valabilă și se aplică din momentul acordării garanției; veniturile care se constituie în garanție și care sunt încasate la bugetul local vor fi supuse condițiilor acordului de garantare respectiv, care se va aplica cu prioritate față de orice revendicări ale unor terți către autoritatea administrației publice locale respective, indiferent dacă aceste terțe părți cunosc sau nu cunosc acordul de garantare.

Documentul prin care se încheie acordul de garantare prin venituri trebuie înregistrat la autoritățile administrației publice locale și la împrumutător.

Unităților/Subdiviziunilor administrativ-teritoriale li se interzice accesul la împrumuturi sau la garantarea oricărui fel de împrumut, dacă totalul datoriilor anuale reprezentând ratele scadente la împrumuturile contractate și/sau garantate, dobânzile și comisioanele aferente acestora, inclusiv ale împrumutului care urmează să fie contractat și/sau garantat în anul respectiv, depășesc limita de 30% din media aritmetică a veniturilor proprii, prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a) , diminuate cu veniturile din valorificarea unor bunuri, pe ultimii 3 ani anteriori anului în care se solicită autorizarea finanțării rambursabile care urmează să fie contractată și/sau garantată. Calcularea încadrării în limită se realizează după cum urmează: Suma = (Cc + Cn) trebuie să fie mai mică sau cel mult egală cu 30% din: (Vp(t-3) - Vc(t-3)) + (Vp(t-2) - Vc(t-2))+ (Vp(t-1) - Vc(t-1)) -------------------------------------------------------------- , 3 unde: Cc - (Rată credit + dobândă + comisioane) credite contractate; Cn - (Rată credit + dobândă + comisioane) credit nou; Vp(t-3) - veniturile proprii realizate în cel de-al 3-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea; Vp(t-2) - veniturile proprii realizate în cel de-al 2-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea; Vp(t-1) - veniturile proprii realizate în anul anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea; Vc(t-3) - veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29 , în cel de-al 3-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea; Vc(t-2) - veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29 , în cel de-al 2-lea an anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea; Vc(t-1) - veniturile din valorificarea unor bunuri, potrivit art. 29 , în anul anterior celui în care se solicită contractarea/garantarea.

Unitățile/Subdiviziunile administrativ-teritoriale care au înregistrat plăți restante la data de 31 decembrie a anului anterior, neachitate până la data solicitării avizului Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, sau care au înregistrat deficit al secțiunii de funcționare la sfârșitul anului anterior solicitării nu au dreptul la contractarea sau garantarea de împrumuturi.

Sunt exceptate de la prevederile alin. (4^1) unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale care se află în procedură de criză financiară sau insolvență și care solicită împrumuturi sau garanții pentru refinanțarea datoriei publice locale, potrivit planului de redresare a crizei financiare sau insolvenței, după caz.

În cazul împrumuturilor pentru refinanțarea datoriei publice locale, totalul datoriilor anuale, reprezentând rate scadente de capital, dobânzi și comisioane aferente împrumuturilor refinanțate, nu se ia în considerare la determinarea încadrării în limita prevăzută la alin. (4) . Totalul datoriilor anuale, reprezentând rate scadente de capital, dobânzi și comisioane aferente împrumuturilor contractate și/sau garantate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare și postaderare de la Uniunea Europeană, nu se ia în considerare la determinarea încadrării în limita prevăzută la alin. (4) .

Condițiile prevăzute la alin. (4) se aplică inclusiv pentru datoriile anuale care decurg din împrumuturile contractate și/sau garantate de stat pentru unitățile administrativ-teritoriale.

Împrumuturile contractate și/sau garantate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale pentru asigurarea prefinanțării și/sau cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de preaderare și postaderare de la Uniunea Europeană sunt exceptate de la prevederile alin. (4) și (4^1) .

În scopul calculării acestei limite, pentru împrumuturile contractate și/sau garantate cu o rata variabila a dobânzii se va efectua calculul folosind rata dobânzii valabile la data întocmirii documentației.

În scopul calculării acestei limite, împrumuturile acordate în valuta vor fi luate în calcul la valoarea cursului de schimb comunicat de Banca Națională a României la data efectuării calculului.

Ratele scadente aferente împrumuturilor, dobânzile și comisioanele datorate de unitățile administrativ-teritoriale se prevăd în bugetul local sau, după caz, se pot contracta noi împrumuturi pentru achitarea ratelor scadente, în condițiile prevederilor prezentei legi.

Toate acordurile de împrumut sau de garantare încheiate potrivit prevederilor prezentei legi vor fi considerate ca fiind pe deplin autorizate și vor constitui obligații care pot fi impuse bugetelor locale respective.

Pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului bugetului general consolidat, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, până la data de 1 noiembrie a fiecărui an, se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, limitele anuale pentru finanțările rambursabile care urmează a fi contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale și pentru tragerile ce se pot efectua din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate, pe o perioadă de 3 ani următori anului în care se aprobă.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de către unitățile administrativ-teritoriale a împrumuturilor contractate de operatorii economici și serviciile publice de subordonare locală se constituie fondul de risc în afara bugetului local.

Fondul de risc se păstrează în conturi separate, deschise la unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului, și se constituie distinct pentru garanții locale la împrumuturi interne și, respectiv, pentru garanții la împrumuturi externe.

Fondul de risc se constituie din: sumele încasate sub forma de comisioane de la beneficiarii împrumuturilor garantate; dobânzile acordate de unitățile Trezoreriei Statului la disponibilitățile fondului; majorări de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, aplicate pentru neplata în termen de către beneficiarii împrumuturilor garantate a comisioanelor și, respectiv, a ratelor scadente, dobânzilor și comisioanelor aferente și, în completare, din bugetul local. În cazul în care se efectuează plăți din fondul de risc, aferente unor scadente neonorate de garantat, veniturile fondului de risc se reîntregesc cu sumele recuperate de la acesta.

Nivelul comisionului de risc se determină de către ordonatorul principal de credite și se aprobă de către autoritățile deliberative. Acest comision se aplică asupra valorii împrumutului garantat.

Sumele aflate în fondul de risc la sfârșitul anului se regularizează cu bugetul local, în limita sumelor primite de la acest buget, iar diferența se reportează în anul următor cu aceeași destinație. Contul de execuție al fondului de risc se anexează la situațiile financiare.

În situația în care, pe parcursul execuției, apar goluri temporare de casă ca urmare a decalajului dintre veniturile și cheltuielile bugetului local, acestea pot fi acoperite prin împrumuturi acordate de Ministerul Finanțelor Publice din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului, numai după utilizarea excedentului din anii precedenți.

Valoarea totala a împrumutului care poate fi angajat de autoritățile administrației publice locale, potrivit prevederilor alin. (1) , este supusă următoarelor limite

Rambursarea fondurilor împrumutate conform prevederilor prezentului articol va fi garantată cu veniturile estimate a fi încasate în anul bugetar respectiv, în condițiile respectării garantării, prin venituri, a celorlalte datorii publice locale.

În situația în care împrumutul prevăzut la alin. (1) nu a fost restituit până la 31 decembrie, direcțiile generale ale finanțelor publice sunt autorizate să execute contul unității administrativ-teritoriale în cauza.

Activitatea autorităților administrației publice locale va fi supusă unei verificări excepționale de către Curtea de Conturi, potrivit prevederilor prezentului articol, în următoarele situații

Curtea de Conturi va solicita autorităților administrației publice locale care se află în una dintre situațiile specificate la alin. (1) să întocmească și să depună un plan de redresare la Curtea de Conturi și la direcția generală a finanțelor publice, prin care autoritățile administrației publice locale se obligă să se supună prevederilor art. 65 alin. (2) în termen de 12 luni.

Ministerul Finanțelor Publice poate acorda din disponibilitățile contului curent general al Trezoreriei Statului împrumuturi cu dobândă autorităților administrației publice locale, în cadrul planului de redresare, în regim derogatoriu de la prevederile art. 63 alin. (4) și cu condiția ca acestea să se angajeze la rambursarea acestor fonduri într-un termen stabilit de Ministerul Finanțelor Publice, dar care nu poate depăși 2 ani.

Autoritățile administrației publice locale vor raporta lunar la Curtea de Conturi și la direcția generală a finanțelor publice modul de realizare a masurilor cuprinse în planul de redresare prevăzut la alin. (2) .

Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale instituțiilor publice se asigura astfel

Instituțiile publice, finanțate integral din bugetul local, varsă veniturile realizate la acest buget.

Veniturile proprii ale instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 67 alin. (1) lit. b) și c) , se încasează, se administrează, se utilizează și se contabilizează de către acestea potrivit dispozițiilor legale.

Veniturile proprii ale bugetelor instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. b) și c) , provin din prestări de servicii, chirii, manifestări culturale și sportive, concursuri artistice, publicații, prestații editoriale, studii, proiecte, valorificări de produse din activități proprii sau anexe și altele.

Instituțiile publice mai pot folosi pentru desfășurarea activității lor bunuri materiale și fonduri bănești, primite de la persoane juridice și fizice sub forma de donații și sponsorizări, cu respectarea dispozițiilor legale.

Fondurile bănești acordate de persoanele juridice și fizice, primite în condițiile alin. (1) , în situația instituțiilor publice finanțate integral de la buget, sunt vărsate direct la bugetul local din care se finanțează acestea. Cu aceste sume se majorează veniturile și cheltuielile bugetului local, iar fondurile respective se vor utiliza cu respectarea destinațiilor stabilite de transmițător.

Cu fondurile bănești acordate de persoanele juridice și fizice în condițiile alin. (1) , în situația instituțiilor publice finanțate potrivit prevederilor art. 67 alin. (1) lit. b) și c) , se vor majora bugetele de venituri și cheltuieli ale acestora. Aceste instituții au obligația de a prezenta, în anexa la contul de execuție bugetară trimestrială și anuală, situația privind sumele primite și utilizate în aceste condiții și cu care a fost majorat bugetul de venituri și cheltuieli.

Bunurile materiale primite de instituțiile publice în condițiile alin. (1) se înregistrează în contabilitatea acestora.

Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate în condițiile art. 67 alin. (1) lit. b) , se regularizează la sfârșitul anului cu bugetele locale din care sunt finanțate, în limita sumelor primite de la acestea, dacă legea nu prevede altfel.

Excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. c) , rămân la dispoziția acestora, urmând a fi folosite în anul următor cu aceeași destinație.

Autoritățile deliberative pot hotărî ca excedentele rezultate din execuția bugetelor instituțiilor publice subordonate, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. c) , să se preia ca venit la bugetul local, după deducerea sumelor încasate anticipat și a obligațiilor de plată.

Autoritățile deliberative pot aproba înființarea de activități integral finanțate din venituri proprii pe lângă unele instituții publice, finanțate potrivit art. 67 alin. (1) lit. a) , stabilind totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri, natura cheltuielilor, sistemul de organizare și funcționare a acestor activități.

Bugetele de venituri și cheltuieli pentru activitățile finanțate integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituției publice de care aparțin. (3) În situația nerealizării veniturilor prevăzute în bugetele activităților finanțate integral din venituri proprii, cheltuielile vor fi efectuate în limita veniturilor realizate.

Excedentele rezultate din execuția bugetelor de venituri și cheltuieli ale activităților finanțate integral din venituri proprii se reportează în anul următor cu aceeași destinație sau se preiau ca venit la bugetul local, potrivit hotărârii autorităților deliberative.

În cazul în care la înființarea, în subordinea unor ordonatori principali de credite, a unor instituții și servicii publice sau a unor activități finanțate integral din venituri proprii, acestea nu dispun de fonduri suficiente, în baza documentațiilor temeinic fundamentate autoritățile deliberative pot aproba împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de convenție.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , autoritățile deliberative pot aproba împrumuturi fără dobândă din bugetul local, pe bază de convenție, și pentru asigurarea implementării proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile.

Împrumuturile acordate în condițiile alin. (1) și (1^1) se rambursează integral în termen de un an de la data acordării, cu excepția celor pentru care termenul de rambursare este data restituirii tranșei finale din partea finanțatorului, caz în care termenul de rambursare este de 5 zile lucrătoare de la primirea tranșei finale.

În situația nerambursării împrumuturilor la termenul stabilit, se vor aplica majorări de întârziere la nivelul celor existente pentru veniturile bugetare, potrivit legii.

Instituțiile și serviciile publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile de pe lângă unele instituții publice, finanțate integral din venituri proprii, efectuează operațiunile de încasări și plăți prin unitățile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror raza își au sediul și unde au deschise conturile de venituri, cheltuieli și disponibilități.

Instituțiile publice au obligația de a transmite bugetul aprobat potrivit prevederilor prezentei legi la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului.

Autoritățile executive și președinții consiliilor județene au obligația publicării pe pagina de Internet a instituțiilor publice și/sau prin afișaj public a proiectului de buget, a bugetului aprobat, a execuției bugetului, a evoluției execuției bugetului, a rectificării bugetului și a contului de execuție, precum și actualizarea informațiilor cel puțin o dată pe trimestru.

Criza financiară este starea patrimoniului unității administrativ-teritoriale caracterizată prin existența unor dificultăți financiare, prin lipsa acută de disponibilități bănești, ce conduce la neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Criza financiară este prezumată în una dintre următoarele situații

Situația de criză financiară poate fi sesizată de ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale, conducătorul compartimentului financiar-contabil din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale, de ordonatorii secundari de credite și ordonatorii terțiari de credite din cadrul serviciilor publice subordonate consiliului local, de conducătorii societăților comerciale sau ai regiilor autonome din subordinea consiliului local, de diverși creditori, de directorul direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București și de structurile teritoriale ale Curții de Conturi. Sesizarea se face la direcția generală a finanțelor publice județene sau a municipiului București și la ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale care se află în situația de criză financiară.

În termen de 30 de zile de la solicitarea oricărei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale are obligația furnizării situației economico-financiare și a concluziei de încadrare sau neîncadrare în prevederile alin. (1) .

Ordonatorul principal de credite, în termen de 5 zile lucrătoare de la constatarea crizei financiare, convoacă autoritatea deliberativă și sesizează direcția generală a finanțelor publice județeană sau a municipiului București, după caz.

Autoritatea deliberativă ia act, în condițiile legii, de existența situației de criză financiară, mandatează ordonatorul principal de credite pentru elaborarea planului de redresare financiară și analizează propuneri care să fie cuprinse în planul de redresare financiară prezentat de ordonatorul principal de credite.

În termen de 30 zile calendaristice de la adoptarea hotărârii prin care a fost declarată starea de criză financiară, ordonatorul principal de credite împreună cu ceilalți membrii ai comitetului pentru situații de criză financiară pregătesc un plan de redresare financiară a unității administrativ-teritoriale.

Planul de redresare financiară cuprinde planificarea economico-financiară și bugetară pe perioada procedurii de redresare financiară, care presupune

Controlul executării și îndeplinirii măsurilor cuprinse în planul de redresare financiară este realizat de comitetul pentru situații de criză financiară.

Planul de redresare financiară este supus spre aprobare autorității deliberative în termen de 3 zile lucrătoare de la elaborare și va fi adoptat în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la depunere. În cazul în care planul de redresare financiară nu este adoptat, autoritatea deliberativă se întrunește în termen de 3 zile lucrătoare de la data dezbaterii în ultima ședință pentru reanalizarea acestuia. Dacă planul de redresare financiară nu se adoptă, acesta se consideră aprobat în forma propusă de inițiator.

Planul de redresare financiară poate fi modificat, la cererea ordonatorului principal de credite, ori de câte ori este necesar, în cazul în care apar date, informații sau fapte necunoscute la momentul aprobării acestuia, dacă acestea pot împiedica procesul de redresare financiară. Noul plan este elaborat de ordonatorul principal de credite împreună cu membrii comitetului pentru situații de criză financiară și se supune aprobării autorității deliberative.

Ordonatorul principal de credite are obligația ca în perioada desfășurării procedurii de redresare a crizei financiare să asigure funcționarea eficientă și eficace a serviciilor publice esențiale.

Autoritatea deliberativă declară, la cererea ordonatorului principal de credite și cu avizul consultativ al comitetului pentru situații de criză financiară, încetarea situației de criză financiară, prin adoptarea unei hotărâri, dacă

Situația de criză financiară, respectiv încetarea acesteia, se înregistrează, în termen de 5 zile de la declararea situației de criză financiară, de către ordonatorul principal de credite, respectiv de la aprobarea încetării stării de criză financiară, în registrul local al situațiilor de criză financiară a unităților administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București. Acestea vor comunica lunar situațiile de deschidere sau de închidere a crizelor financiare înregistrate Ministerului Finanțelor Publice, pentru a fi înregistrate în registrul național al situațiilor de criză financiară a unităților administrativ-teritoriale.

Insolvența este starea patrimoniului unității administrativ-teritoriale caracterizată prin existența unor dificultăți financiare, prin lipsa acută de disponibilități bănești, ce conduce la neachitarea obligațiilor de plată, lichide și exigibile, pe o anumită perioadă de timp. Insolvența este prezumată în una dintre următoarele situații

Orice creditor sau grup de creditori care are una ori mai multe creanțe certe, lichide și exigibile împotriva unei unități administrativ-teritoriale, cu o valoare însumată care depășește 50% din bugetul acesteia pe o perioadă de 120 de zile consecutive, poate introduce la tribunalul în a cărui circumscripție își are sediul unitatea administrativ-teritorială o cerere de deschidere a procedurii insolvenței acestei unități administrativ-teritoriale.

În termen de 30 de zile de la solicitarea oricărei persoane interesate, ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale are obligația furnizării situației economico-financiare și a concluziei de încadrare sau neîncadrare în prevederile alin. (1) .

Ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale are obligația ca, în termen de 15 zile de la constatarea stării de insolvență care a intervenit potrivit alin. (1) , să solicite deschiderea procedurii privind insolvența unității administrativ-teritoriale, prin cerere depusa la tribunalul în a cărui circumscripție se află unitatea administrativ-teritorială respectivă. Ordonatorul principal de credite al unității administrativ-teritoriale are obligația de a notifica deschiderea procedurii de insolvență creditorilor și oricăror persoane interesate.

Introducerea prematură, cu rea-credință, de către ordonatorul principal de credite a cererii prevăzute la alin. (4) atrage răspunderea acestuia, în condițiile legii, pentru prejudiciile pricinuite părții interesate.

Judecătorul-sindic, prin hotărârea de deschidere a procedurii de insolvență, va numi un administrator.

În termen de 30 de zile calendaristice administratorul judiciar elaborează planul de redresare a insolvenței, împreună cu ordonatorul principal de credite, cu avizul direcției generale a finanțelor publice județene sau al Direcției Generale a Finanțelor Publice a Municipiului București și al camerei de conturi teritoriale.

Administratorul sau ordonatorul principal de credite, după caz, are obligația ca în perioada desfășurării procedurii de insolvență să asigure furnizarea eficientă și eficace a serviciilor publice esențiale, în condițiile legii.

Planul de redresare a insolvenței va cuprinde

În caz de neadoptare în termenul prevăzut la alin. (10) , administratorul va propune judecătorului-sindic emiterea hotărârii de preluare a atribuțiilor de ordonator principal de credite de către administrator.

Administratorul va monitoriza respectarea planului de redresare a insolvenței.

În caz de nerespectare a planului de redresare a insolvenței, administratorul va propune judecătorului-sindic suspendarea atribuțiilor de ordonator principal de credite și emiterea hotărârii de preluare a atribuțiilor de ordonator de credite de către administrator.

Ordonatorului principal de credite și autorității deliberative a unității administrativ-teritoriale le este interzisă exercitarea oricăror atribuții cu implicații financiare pe toată perioada gestionării situației de insolvență, conform prevederilor alin. (11)-(13) , atribuții care se exercita exclusiv de administratorul numit în condițiile alin. (6) , (11) sau (13) .

În cazul în care nu mai sunt îndeplinite condițiile stării de insolvență a unității administrativ-teritoriale, judecătorul-sindic pronunță o sentință de închidere a procedurii, chiar dacă nu au fost stinse toate creanțele cuprinse în planul de redresare a stării de insolvență. Restul creanțelor nestinse în procedura de insolvență vor fi cuprinse în planul de redresare a stării de criză financiară. Sentința de închidere a procedurii este notificată de administratorul judiciar direcției generale a finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București, după caz, pentru efectuarea mențiunii în registrul local al situațiilor de insolvență a unităților administrativ-teritoriale.

Prin închiderea procedurii insolvenței, administratorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la aplicarea procedurii față de ordonatorul principal de credite, față de patrimoniul unității administrativ-teritoriale, precum și față de creditori. În termen de 30 de zile de la notificarea prevăzută la alin. (15) , între administrator și ordonatorul principal de credite se încheie un proces-verbal de predare-primire cu privire la operațiunile derulate în timpul procedurii insolvenței.

Unitatea administrativ-teritorială revine la statutul de criză financiară, iar ordonatorul principal de credite și consiliul local își reiau atribuțiile și vor proceda conform art. 74 la aplicarea întocmai a planului de redresare financiară pentru ieșirea unității administrativ-teritoriale din criza financiară.

Cheltuielile ocazionate cu plata indemnizației administratorului și îndeplinirea procedurii de redresare a insolvenței reprezintă cheltuieli ale unității administrativ-teritoriale și se suporta din bugetul acesteia.

Situația de deschidere a procedurii de insolvență, respectiv de închidere a acesteia, se înregistrează în termen de 5 zile de la declararea situației de insolvență, respectiv de la notificarea hotărârii judecătorești de închidere a procedurii de către ordonatorul principal de credite, în registrul local al situațiilor de insolvență a unităților administrativ-teritoriale, care este gestionat de direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București. Acestea vor comunica lunar situațiile de deschidere sau de închidere a procedurilor de insolvență înregistrate Ministerului Finanțelor Publice, pentru a fi înregistrate în registrul național al situațiilor de insolvență a unităților administrativ-teritoriale.

Se înființează Comitetul pentru finanțe publice locale, organism cu rol consultativ în procesul de elaborare a unor reglementari cu caracter financiar, care privesc în mod direct bugetele locale și de stabilire a sumelor de echilibrare ce se alocă anual de la bugetul de stat pentru bugetele locale, structura de tip partenerial, fără personalitate juridică.

Comitetul pentru finanțe publice locale este compus din câte un reprezentant desemnat de

Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Administrației și Internelor, prin structurile de specialitate, asigura împreună secretariatul tehnic al Comitetului pentru finanțe publice locale.

Modul de funcționare și atribuțiile Comitetului pentru finanțe publice locale se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

Ordonatorii principali de credite ai instituțiilor publice locale au obligația publicării pe paginile de internet ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale a următoarelor documente și informații

Informațiile prevăzute la alin. (1) se transmit în format electronic în termen de 5 zile lucrătoare de la termenele prevăzute la alin. (1) Ministerului Administrației și Internelor, în vederea publicării pe pagina de internet a acestuia.

Se consideră îndeplinită obligația prevăzută la alin. (2) numai după obținerea numărului de înregistrare generat automat de programul informatic după încărcarea informațiilor.

Unitățile administrativ-teritoriale care până la data de 31 decembrie 2010 nu au pagini de internet publică documentele și informațiile prevăzute la alin. (1) , în termenele respective, la avizierul aflat la sediul acestora, fără a fi exceptate de la aplicarea prevederilor alin. (2) și (3) .

Unitățile administrativ-teritoriale care se încadrează în prevederile alin. (4) au obligația ca până la data de 31 decembrie 2010 să realizeze și să operaționalizeze pagini de internet proprii.

Constituie contravenții următoarele fapte

Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. a) se sancționează cu amendă de la 500 lei la 1.500 lei, cele de la alin. (1) lit. b) , cu amenda de la 1.000 lei la 2.500 lei, iar cele de la alin. (1) lit. c) , cu amendă de la 3.000 lei la 5.000 lei.

Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. d) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei.

Contravențiile prevăzute la alin. (1) lit. e) se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 40.000 lei.

Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de către persoane împuternicite în acest scop de Curtea de Conturi, Ministerul Administrației și Internelor și Ministerul Finanțelor Publice, potrivit legii.

Contabilitatea publică a instituțiilor publice locale, definite potrivit prezentei legi, va cuprinde

Ministerul Finanțelor Publice stabilește prin norme metodologice procedurile contabile și sistemul de raportare privind informațiile furnizate de contabilitatea publică.

Cu sumele aprobate prin hotărâre a Guvernului, din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului, precum și cu alte sume alocate de la bugetul de stat sau retrase prin acte normative se majorează, respectiv se diminuează bugetele locale prin dispoziție a autorității executive, potrivit legii, urmând ca la prima ședință a autorității deliberative să se valideze modificările respective.

Prin excepție de la prevederile alin. (1) , cu sumele aprobate prin hotărâre a Guvernului, din fondurile de rezervă bugetară și de intervenție la dispoziția Guvernului, precum și cu alte sume alocate de la bugetul de stat sau retrase prin acte normative, se majorează, respectiv se diminuează bugetele locale prin decizie emisă de persoana care îndeplinește calitatea de ordonator principal de credite în condițiile art. 117 alin. (2) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și modificările ulterioare, cu avizul administrației județene a finanțelor publice.

Prin excepție de la prevederile art. 61 alin. (1) , în cazul unităților administrativ-teritoriale care au consiliile locale dizolvate și nu s-a putut reconstitui consiliul local, în condițiile legii, primarul poate aproba, prin dispoziție, contractarea unui împrumut pentru asigurarea cofinanțării proiectelor care beneficiază de fonduri externe nerambursabile de postaderare de la Uniunea Europeană pentru perioada de programare 2007-2013, respectiv pentru asigurarea finanțării cheltuielilor neeligibile asociate acestora.

Prezenta lege intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2007, cu următoarele excepții

Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 19 iunie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 108/2004 ,cu modificările și completările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.