LEGEA nr. 273 din 21 iunie 2004 (* republicată *) privind procedura adopției*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Cererile persoanelor sau familiilor care au reședința obișnuită pe teritoriul altui stat, parte a Convenției de la Haga, și care doresc să adopte un copil din România sunt transmise A.N.P.D.C
prin intermediul autorității centrale competente din statul respectiv sau al organizațiilor sale acreditate.
În cazul statelor care nu sunt părți la Convenția de la Haga , cererile prevăzute la alin. (1) se transmit A.N.P.D.C
prin intermediul autorității desemnate cu atribuții în domeniul adopției internaționale sau prin intermediul organizațiilor acreditate în acest sens în statul de primire.
Organizațiile acreditate prevăzute la alin. (1) și (2) trebuie să fie autorizate și de A.N.P.D.C.A., în conformitate cu metodologia aprobată prin hotărâre a Guvernului.
Cererea adoptatorului sau familiei adoptatoare este luată în evidență de A.N.P.D.C
numai dacă autoritatea centrală competentă din statul primitor sau organizațiile sale acreditate și autorizate în condițiile legii atestă că
adoptatorul sau familia adoptatoare îndeplinește condițiile de eligibilitate pentru adopție și este apt să adopte în conformitate cu legislația aplicabilă în statul primitor
adoptatorul sau familia adoptatoare a beneficiat de consilierea necesară în vederea adopției în statul primitor
este asigurată urmărirea evoluției copilului după adopție pe o perioadă de cel puțin 2 ani
sunt asigurate servicii postadopție pentru copil și familie în statul primitor
adoptatul va beneficia în țara străină de aceeași situație legală ca și aceea a unui copil biologic al adoptatorului.
Cererile transmise A.N.P.D.C
trebuie însoțite de documentele care atestă îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 65 , precum și de documentele prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Documentele întocmite sau legalizate de o autoritate sau de un agent public aparținând statului primitor pot fi transmise și prezentate în fața instanțelor române fără a fi necesară îndeplinirea formalităților de supralegalizare/apostilare.
Potrivirea inițială și practică a copilului cu adoptatorul sau familia adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate se realizează de compartimentul de adopții și postadopții din structura direcției de la domiciliul copilului. Metodologia de potrivire, precum și criteriile pe baza cărora se realizează aceasta se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.
În cazul copiilor prevăzuți la art. 60^1 dispozițiile legale referitoare la realizarea potrivirii inițiale nu sunt aplicabile. Continuarea procedurii de adopție internațională se realizează prin selectarea adoptatorului/familiei adoptatoare aflate în evidența R.N.A., după deschiderea procedurii adopției pentru acești copii la solicitarea adoptatorului/familiei adoptatoare. Dispozițiile art. 67 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător.
În cazul în care cererea de adopție internațională este formulată de către soțul părintelui firesc sau adoptiv al copilului, dispozițiile legale referitoare la potrivirea inițială și practică nu sunt aplicabile.
A.N.P.D.C
va notifica autorităților centrale competente sau organizațiilor acreditate din statul primitor selectarea adoptatorului sau familiei adoptatoare.
Odată cu notificarea prevăzută la art. 68 , A.N.P.D.C
va solicita autorității centrale competente sau organizației acreditate din statul primitor să-i comunice următoarele
acordul adoptatorului sau al familiei adoptatoare cu privire la selecția prevăzută la art. 67
acordul cu privire la continuarea procedurii de adopție
actul din care rezultă că există garanțiile că adoptatul are posibilitatea să intre și să locuiască permanent în statul primitor.
Prevederile art. 68 și 69 lit. a) nu se aplică în situațiile prevăzute la art. 60 alin. (1) lit. a) și c) .
Ulterior înregistrării acordurilor prevăzute la art. 69 lit. a) și b) A.N.P.D.C
emite acordul vizând continuarea procedurii de adopție internațională și îl transmite de îndată autorității centrale din statul primitor.
Cererea de încuviințare a adopției, însoțită de documentele prevăzute la art. 64 - 66 și art. 67 alin. (3) , se înaintează de către A.N.P.D.C
instanței judecătorești.
Judecarea cererilor de încuviințare a adopției internaționale se face cu citarea direcției în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, al adoptatorului/familiei adoptatoare, precum și a A.N.P.D.C.A.
Prevederile cap. VI se aplică în mod corespunzător.
Pe baza hotărârii judecătorești definitive de încuviințare a adopției A.N.P.D.C
eliberează, la cererea adoptatorului/familiei adoptatoare, în termen de 5 zile lucrătoare, un certificat care atestă că adopția este conformă cu normele Convenției de la Haga.
Deplasarea adoptatului din România în statul în care adoptatorul sau familia adoptatoare are reședința obișnuită este posibilă numai atunci când hotărârea de încuviințare a adopției este definitivă. Adoptatul se deplasează numai însoțit de adoptator sau de cel puțin unul dintre soții din familia adoptatoare, în condiții de siguranță corespunzătoare nevoilor adoptatului.
Persoanele adoptate au dreptul de a-și cunoaște originile și propriul trecut și beneficiază de sprijin în realizarea demersurilor vizând contactarea părinților firești sau a rudelor biologice.
Persoanele adoptate au dreptul să solicite și să obțină informații referitoare la locul nașterii, traseul instituțional și istoricul personal care nu dezvăluie identitatea părinților firești/rudelor biologice. Informațiile care atestă adopția pot fi furnizate numai persoanelor care au dobândit capacitate deplină de exercițiu.
Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (1) se realizează de către A.N.P.D.C.A.
După dobândirea capacității depline de exercițiu, adoptatul poate solicita tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul său ori, în cazul în care nu are domiciliul în România, Tribunalului București, să-i autorizeze accesul la informațiile aflate în posesia oricăror autorități publice cu privire la identitatea părinților săi firești/rudelor sale biologice.
Anterior sesizării instanței judecătorești, adoptatul are obligația de a solicita A.N.P.D.C
eliberarea unui document care să ateste realizarea adopției și dacă înainte de adopție acesta a avut stabilită filiația față de cel puțin unul dintre părinții biologici, precum și de a participa la cel puțin o ședință de consiliere din care să rezulte dacă adoptatul este echilibrat din punct de vedere psihoemoțional.
Consilierea prevăzută la art. 77 alin. (2) poate fi realizată de către direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul adoptatului, de organisme private autorizate, precum și de cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie, care au încheiat convenții cu A.N.P.D.C.A.
În cazul în care adoptatul nu are domiciliul în România, activitatea de consiliere poate fi realizată de către autoritățile/organismele străine abilitate în acest sens, conform legii statului pe al cărui teritoriu locuiește acesta.
Realizarea activității de consiliere se atestă prin întocmirea unui raport de consiliere, care se comunică adoptatului.
Cererea adresată instanței judecătorești pentru autorizarea accesului la informațiile vizând identitatea părinților firești se depune la instanță însoțită de copia documentului de identitate a solicitantului, de documentul care atestă adopția și stabilirea filiației față de cel puțin unul dintre părinții firești, precum și de raportul care atestă realizarea activității de consiliere.
În situația în care activitatea de consiliere este realizată de autoritățile/organismele străine abilitate, raportul se depune la instanța judecătorească în original sau copie legalizată, însoțit de traducerea autorizată în limba română.
Judecarea cererilor privind autorizarea accesului la informațiile vizând identitatea părinților firești se face cu citarea adoptatului și a A.N.P.D.C.A.
Instanța admite cererea dacă, potrivit probelor administrate, constată că solicitantul este o persoană adoptată care a avut stabilită filiația față de cel puțin unul dintre părinții biologici, a beneficiat de consiliere, iar instanța și-a format convingerea că adoptatul este echilibrat din punct de vedere psihoemoțional.
Părinții firești sau rudele biologice ale persoanelor adoptate pot obține informații vizând persoana adoptată referitoare la confirmarea adopției, anul încuviințării acesteia, caracterul intern sau internațional al adopției, precum și dacă persoana adoptată figurează în evidențele autorităților ca fiind în viață sau decedată.
Alte informații vizând adoptatul pot fi furnizate părinților biologici sau rudelor biologice ale acestuia, numai dacă există acordul expres al adoptatului care a dobândit capacitate deplină de exercițiu sau, în cazul în care adoptatul este minor, acordul adoptatorului/familiei adoptatoare. Acordul se solicită de A.N.P.D.C.A., după caz, prin intermediul direcției sau al autorității centrale a statului de primire, respectiv al organizației străine acreditate implicate în derularea adopției.
Furnizarea informațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) se realizează de A.N.P.D.C.A.
Adoptatorii sunt obligați să informeze gradual copilul că este adoptat, începând de la vârste cât mai mici. În realizarea acestei obligații adoptatorii pot beneficia de sprijin acordat prin intermediul specialiștilor din cadrul compartimentului de adopții și postadopții al direcției sau prin intermediul organismelor private autorizate, al cabinetelor individuale, al cabinetelor asociate sau al societăților civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie care au încheiat convenții cu A.N.P.D.C.A.
Identitatea părinților firești ai adoptatului poate fi dezvăluită înainte de dobândirea de acesta a capacității depline de exercițiu, numai pentru motive medicale, de A.N.P.D.C.A., la cererea oricăruia dintre adoptatori, a adoptatului ori a reprezentantului unei instituții medicale, însoțită de documentele medicale justificative.
Persoanele adoptate care dețin informații asupra identității părinților firești se pot adresa direct A.N.P.D.C
pentru realizarea demersurilor vizând contactarea părinților firești sau a rudelor biologice.
Metodologia privind contactarea părinților firești sau a rudelor biologice, accesul adoptatului la informații vizând originile sale și propriul trecut, precum și accesul părinților firești sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informații vizând persoana adoptată se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Informațiile relevante referitoare la adopție, la originea copilului, în special cele cu privire la identitatea părinților firești, precum și datele asupra istoricului medical al copilului și familiei sale se păstrează minimum 50 de ani de la data rămânerii definitive a hotărârii de încuviințare a adopției.
Instanțele judecătorești române sunt competente să judece cererile prevăzute de prezenta lege dacă cel puțin una dintre părți are reședința obișnuită în România.
Instanțele judecătorești române sunt exclusiv competente să judece cererile prevăzute de prezenta lege dacă copilul care urmează a fi adoptat are reședința obișnuită în România și este cetățean român sau apatrid.
Cererile prevăzute de prezenta lege, precum și cele privind încetarea adopției sunt de competența tribunalului în a cărui rază teritorială se află domiciliul adoptatului. Cauzele pentru judecarea cărora nu se poate determina instanța competentă se judecă de Tribunalul București.
Acțiunile și cererile ce cad sub incidența prezentei legi sunt scutite de taxă judiciară de timbru.
Cererile prevăzute la art. 84 alin. (3) se soluționează de complete specializate ale instanței judecătorești, în camera de consiliu, cu participarea obligatorie a procurorului.
În soluționarea cauzelor care privesc aplicarea prezentei legi, dispozițiile art. 200 din Codul de procedură civilă privind verificarea cererii și regularizarea acesteia nu sunt aplicabile.
Cererea se depune în atâtea exemplare câte sunt necesare pentru comunicare și un exemplar pentru instanță. Înscrisurile care însoțesc cererea se depun într-un singur exemplar.
Primind cererea, președintele instanței ia măsuri pentru fixarea, de îndată, a primului termen de judecată, care nu poate depăși 15 zile de la data înregistrării cererii, precum și pentru citarea și comunicarea cererii.
Întâmpinarea nu este obligatorie. Părțile au posibilitatea redactării de note privind susținerile lor și depunerii acestora la dosar până la primul termen de judecată.
În cazul amânării judecării cererii, termenul acordat nu poate depăși 15 zile.
Prima instanță se pronunță prin sentință, pe baza înscrisurilor și, în măsura în care acest mijloc de probă nu este suficient sau împrejurările cauzei o cer, pot fi administrate și alte probe.
Pronunțarea hotărârii se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar redactarea hotărârii se face în cel mult 7 zile de la pronunțare.
Hotărârea se comunică părților în termen de 48 de ore de la redactare.
Hotărârile prin care se soluționează cererile prevăzute de prezenta lege sunt supuse numai apelului în termen de 10 zile, cu excepția hotărârilor judecătorești prin care se soluționează cererea de deschidere a procedurii adopției, unde termenul de apel este de 30 de zile.
Apelul poate fi exercitat de oricare dintre părți, precum și de procuror.
Apelul se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților, în camera de consiliu. Dispozițiile art. 87 alin. (5) și (7) sunt aplicabile.
Cauzele privind încetarea adopției se judecă cu citarea
adoptatorului sau, după caz, a familiei adoptatoare
adoptatului personal sau, după caz, prin reprezentant legal
direcției în a cărei rază teritorială se află domiciliul adoptatului și A.N.P.D.C.A.
Hotărârile prin care se soluționează cererile prevăzute de prezenta lege sunt executorii, dacă legea nu prevede altfel, de la data rămânerii definitive.
Dispozițiile prezentului capitol se completează cu dispozițiile cărții a III-a „Procedura necontencioasă judiciară“ din Codul de procedură civilă .
A.N.P.D.C
acționează pentru apărarea drepturilor și interesului superior al copiilor ce fac obiectul procedurilor de adopție, scop în care poate introduce cereri și poate formula apărări în toate cauzele ce intră sub incidența prezentei legi.
La judecarea cererii referitoare la deschiderea procedurii adopției copilului, a cererii de încredințare în vederea adopției, a cererii de desfacere a adopției, precum și a cererii privind nulitatea adopției, ascultarea copilului care a împlinit vârsta de 10 ani este obligatorie, iar la încuviințarea adopției copilului care a împlinit vârsta de 10 ani acestuia i se va solicita consimțământul.
În cazul în care ascultarea copilului nu este obligatorie, acestuia i se solicită opinia, în măsura în care este posibil.
Opinia copilului exprimată la judecarea cererilor prevăzute de prezenta lege va fi luată în considerare și i se va acorda importanța cuvenită, avându-se în vedere vârsta și gradul acestuia de maturitate. În situația în care instanța hotărăște în contradictoriu cu opinia exprimată de copil, aceasta este obligată să motiveze rațiunile care au condus la înlăturarea opiniei copilului.
În scopul organizării la nivel național a evidenței în materia adopției și al realizării etapei de potrivire, A.N.P.D.C
are obligația de a gestiona R.N.A.
Registrul conține datele referitoare la adoptatorul sau familia adoptatoare, cu cetățenie fie română, fie străină, precum și cele referitoare la copiii pentru care a fost deschisă procedura adopției, pentru cei pentru care a fost pronunțată o hotărâre judecătorească de încredințare în vederea adopției, de încuviințare a adopției, de desfacere a adopției sau de declarare a nulității acesteia.
Direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului sau, după caz, al adoptatorului sau familiei adoptatoare introduce în R.N
copia electronică a următoarelor documente
hotărârea judecătorească prin care s-a încuviințat deschiderea procedurii adopției
hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției
hotărârea judecătorească de încuviințare a adopției
hotărârea judecătorească de declarare a nulității sau, după caz, de desfacere a adopției
dispoziția privind eliberarea/neeliberarea atestatului și, după caz, atestatul
raportul final de evaluare a capacității de a adopta a solicitantului
raportul final de închidere a cazului prevăzut la art. 96 alin. (3)
alte documente necesare organizării evidenței prevăzute la art. 93 , care se stabilesc prin decizia președintelui A.N.P.D.C.A.
Documentele prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se introduc în R.N
în termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, cele prevăzute la alin. (1) lit. e) și f) , în termen de 5 zile de la data emiterii dispoziției, iar documentul prevăzut la alin. (1) lit. g) , în termen de 5 zile de la întocmire.
Odată cu introducerea în R.N
a documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și e) , direcția va introduce și informațiile cu privire la copil și adoptator/familia adoptatoare necesare realizării potrivirii inițiale.
Documentele și informațiile referitoare la adoptator/familia adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate se introduc în R.N
de A.N.P.D.C.A.
Monitorizarea postadopție reprezintă etapa ulterioară încuviințării adopției prin care se urmărește evoluția copilului adoptat și a relațiilor dintre acesta și părinții adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare și identificării precoce a eventualelor dificultăți ce pot să apară în această perioadă. Monitorizarea postadopție nu se realizează în cazul adopției interne a copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv ori de către rudele copilului și nici în cazul adopției copilului de către tutorele său ori de către persoane/familii care au avut copilul în plasament cel puțin 2 ani.
În cazul adopției interne, monitorizarea postadopție se realizează de către direcția de la domiciliul copilului, care are obligația întocmirii unor rapoarte trimestriale pe o perioadă de cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției.
În perioada de monitorizare postadopție, adoptatorii au obligația de a colabora cu direcția pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale și de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificările intervenite în structura familiei.
La încheierea perioadei de monitorizare postadopție, direcțiile întocmesc un raport final de închidere a cazului și introduc în R.N
copia electronică a acestuia. În situația în care, ulterior încuviințării adopției, prenumele copilului adoptat este schimbat pe cale administrativă, raportul va avea anexată și copia actului care a stat la baza schimbării prenumelui.
În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare își stabilește domiciliul/reședința în raza teritorială a altei direcții decât cea care a inițiat procedura de monitorizare, aceasta are obligația de a notifica direcției în a cărei rază teritorială se află noul domiciliu/noua reședință a adoptatorului/familiei adoptatoare necesitatea preluării obligației de monitorizare postadopție.
În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare, împreună cu copilul adoptat, își stabilește domiciliul/reședința în altă țară, direcția de la domiciliul acestuia/acesteia realizează continuarea monitorizării postadopție cu sprijinul A.N.P.D.C
În aceste cazuri, la solicitarea direcției, A.N.P.D.C
facilitează obținerea rapoartelor trimestriale prin contactarea serviciilor sociale competente publice sau private din statul în care adoptatorul/familia adoptatoare și-a stabilit domiciliul/reședința.
În cazul adopției internaționale a copilului cu reședința obișnuită în România de către o persoană/familie cu reședința obișnuită în străinătate, A.N.P.D.C
are obligația să urmărească evoluția acestuia și a relațiilor lui cu părintele sau cu părinții săi adoptivi cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției, prin intermediul autorității centrale competente sau al organizației acreditate ori autorizate din statul primitor.
În scopul îndeplinirii obligației prevăzute la alin. (1) , A.N.P.D.C
trebuie să solicite realizarea monitorizării postadopție și transmiterea de rapoarte trimestriale autorității centrale competente sau organizației acreditate și autorizate din statul primitor.
În cazul adopției internaționale a unui copil cu reședința obișnuită în străinătate de către o persoană/familie cu reședința obișnuită în România, obligația monitorizării postadopție revine direcției în a cărei rază teritorială locuiesc adoptatorii. Durata perioadei de monitorizare postadopție poate fi mai mare de 2 ani, dacă legea țării de proveniență a copilului o cere. Rapoartele întocmite în această perioadă se vor înainta A.N.P.D.C.A.
Activitățile postadopție se realizează planificat și vizează acordarea de suport și asistență de specialitate adoptatului și adoptatorilor, care să răspundă nevoilor identificate atât în timpul perioadei de monitorizare postadopție sau semnalate direct de către cei adoptați ori de către adoptator/familia adoptatoare în perioada de monitorizare postadopție, cât și ulterior expirării acestei perioade.
Obligația realizării activităților prevăzute la alin. (1) revine direcției de la domiciliul solicitantului. Aceste activități pot fi realizate și de către organisme private, precum și de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie, care au încheiat convenții cu A.N.P.D.C.A.
Modelul-cadru al convențiilor prevăzute la alin. (2) , precum și la art. 22 alin. (2) lit. b) se aprobă prin decizie a președintelui A.N.P.D.C.A.
Activitățile postadopție pot consta în: a) informare și consiliere pentru copii și părinți
organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităților parentale
constituirea de grupuri de suport pentru copii și părinți
sprijinirea adoptatorilor în vederea informării copilului cu privire la adopția sa
consilierea adoptatului în vederea dezvăluirii identității părinților firești/rudelor biologice
consilierea și pregătirea adoptatului/părinților firești/rudelor biologice în vederea contactării.
Pe perioada monitorizării postadopție, participarea la activitățile prevăzute la art. 99 alin. (4) este obligatorie pentru adoptatori dacă rapoartele întocmite pe această perioadă consemnează o propunere motivată în acest sens. O astfel de propunere poate fi formulată în situațiile în care se apreciază că există riscul compromiterii relației dintre părinți și copilul/copiii adoptați ori ar putea determina, în timp, eșecul adopției.
În situația în care adoptatorii, în mod nejustificat, refuză să dea curs propunerii formulate potrivit alin. (1) sau refuză să informeze copilul cu privire la adopția sa, responsabilul de caz propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopție peste termenul minim prevăzut la art. 96 alin. (1) .