Înapoi la Legislație

Legea nr. 273/2004 · text integral

Despre act

Stare
în vigoare
Ultima modificare
19 aprilie 2024LEGEA nr. 99 din 15 aprilie 2024
Text consolidat la
19 aprilie 2024
Emitent
PARLAMENTUL
Articole
123

Pe scurt

Legea nr. 273/2004: LEGEA nr. 273 din 21 iunie 2004 (* republicată *) privind procedura adopției*).

Este în vigoare?
Starea înregistrată a actului: în vigoare.
Când a fost modificat ultima dată?
La 19 aprilie 2024, prin LEGEA nr. 99 din 15 aprilie 2024.
La ce dată este consolidat textul?
Textul include modificările în vigoare până la 19 aprilie 2024.
Cine l-a emis?
PARLAMENTUL
Câte articole are?
123 articole.
Cuprins

LEGEA nr. 273 din 21 iunie 2004 (* republicată *) privind procedura adopției*)

Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.

Articolele anterioare

Art. 28

(1)

Managerul de caz stabilește adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție dacă

a)

după instituirea măsurii de protecție specială a trecut un an și părinții firești ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive neimputabile părinților, nu colaborează cu autoritățile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului

b)

după instituirea măsurii de protecție specială au trecut 6 luni și părinții firești ai copilului, în grija cărora acesta nu a putut fi lăsat din motive imputabile părinților, nu colaborează cu autoritățile în vederea realizării demersurilor pentru reintegrarea sau integrarea copilului

c)

după instituirea măsurii de protecție specială au trecut 6 luni și părinții firești nu au putut fi găsiți

d)

copilul a fost înregistrat din părinți necunoscuți. În acest caz, adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție se stabilește în maximum 30 de zile de la eliberarea certificatului de naștere al acestuia

e)

după instituirea măsurii de protecție specială, părinții firești cu vârsta peste 18 ani, care au declarat în scris că nu doresc să se ocupe de creșterea și îngrijirea copilului, nu revin asupra declarației inițiale în termen de 45 de zile.

(2)

În cazul fraților din sistemul de protecție specială, care sunt ocrotiți în raza administrativ-teritorială a aceleiași direcții, se desemnează același manager de caz.

(3)

În termenele prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) , direcția are obligația să facă demersurile necesare identificării și contactării părinților firești, să îi informeze periodic asupra locului în care se află efectiv copilul, asupra modalităților concrete în care pot menține relații personale cu acesta, precum și asupra demersurilor pe care părinții firești trebuie să le realizeze pentru reintegrarea copilului în familie.

(4)

Adopția ca finalitate a planului individualizat de protecție poate fi stabilită anterior împlinirii termenelor prevăzute la alin. (1) lit. a)-c) în situația în care managerul de caz apreciază că acest demers este impus de respectarea interesului superior al copilului.

Art. 28^1

Directorul executiv/general al direcției are obligația de a controla trimestrial modul în care managerul de caz respectă dispozițiile art. 28 alin. (1) , precum și modul de realizare, de către personalul din subordine, a obligației prevăzute la art. 28 alin. (3) , conform atribuțiilor stabilite în acest sens prin fișele individuale de post.

Art. 29

(1)

În situația copilului pentru care s-a instituit plasamentul la familia extinsă, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția internă, numai în situația în care managerul de caz apreciază că este în interesul copilului deschiderea procedurii adopției.

(2)

În situația copiilor care au împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția dacă există solicitări de adopție a acestora din partea unor familii/persoane atestate. În situația fraților care nu pot fi separați, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani, planul individualizat de protecție poate avea ca finalitate adopția numai dacă există solicitări de adopție a acestora, împreună, din partea unor familii sau persoane atestate. Familiile/Persoanele atestate care solicită adopția trebuie să facă parte din familia extinsă a copilului/copiilor sau să fi menținut și dezvoltat relații personale cu acesta/aceștia.

Art. 30

(1)

În situația stabilirii adopției ca finalitate a planului individualizat de protecție, managerul de caz are obligația de a informa persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, cu privire la acest demers. Data la care a fost realizată informarea, precum și modalitatea concretă în care s-a realizat aceasta se consemnează într-un proces-verbal.

(2)

Persoanele prevăzute la alin. (1) , care intenționează să adopte copilul alături de care s-au bucurat de viața de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, au obligația să depună cererea privind eliberarea atestatului în termen de maximum 30 de zile de la data semnării procesului-verbal. Pentru motive obiective, neimputabile solicitantului, la cererea motivată a acestuia, termenul poate fi prelungit cu maximum 10 zile.

(3)

Nedepunerea cererii în termenele prevăzute la alin. (2) conduce la pierderea priorității în realizarea potrivirii cu copilul respectiv.

Art. 31

(1)

În termen de 30 de zile de la data stabilirii adopției, ca finalitate a planului individualizat de protecție, direcția în a cărei rază teritorială domiciliază copilul are obligația sesizării instanței judecătorești pentru deschiderea procedurii adopției.

(2)

Abrogat.

(3)

Judecarea cererilor referitoare la deschiderea procedurii adopției copilului se face cu citarea părinților firești ai copilului sau, după caz, a tutorelui și a direcției în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului. În cazul cererilor de deschidere a procedurii adopției în care sunt incidente prevederile art. 8 alin. (4) , citarea părinților firești care nu au putut fi găsiți se face prin afișarea citației la ușa instanței și la ultimul domiciliu cunoscut al acestora. Dispozițiile Codului de procedură civilă cu privire la numirea curatorilor în cazul în care se dispune citarea prin publicitate nu sunt aplicabile. Procedura de citare se socotește îndeplinită în a 5-a zi de la afișarea citației. Prin urmare, începând cu data de 12 aprilie 2023, dispozițiile art. 31 alin. (3) fraza a treia din Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției se suspendă de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data 27 mai 2023, dacă legiuitorul intervine pentru modificarea prevederilor atacate.

(4)

Comunicarea hotărârii judecătorești în situația în care părinții firești nu au putut fi găsiți se face, pentru aceștia, prin afișare la ușa instanței.

Art. 32

(1)

Încuviințarea deschiderii procedurii adopției se face numai dacă

a)

planul individualizat de protecție are ca finalitate adopția internă

b)

sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 28 sau, după caz, cele prevăzute la art. 29

c)

părinții copilului sau, după caz, tutorele își exprimă consimțământul la adopție, în condițiile legii. Dispozițiile art. 8 , precum și prevederile legale care reglementează situațiile speciale privind consimțământul părinților se aplică în mod corespunzător.

(2)

Direcția are obligația să facă dovada efectuării corespunzătoare a demersurilor prevăzute la art. 28 alin. (2) .

(3)

În situația copilului pentru care s-a instituit tutela, încuviințarea deschiderii procedurii adopției se face la solicitarea direcției în a cărei rază teritorială domiciliază copilul, numai dacă instanța constată îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. c) și apreciază că deschiderea procedurii adopției este în interesul superior al copilului.

(4)

În cazul admiterii cererii de deschidere a procedurii adopției, în dispozitivul hotărârii judecătorești se va face mențiune despre constatarea existenței consimțământului ambilor părinți, al unui singur părinte, al tutorelui sau, după caz, despre suplinirea consimțământului în condițiile art. 8 și se va încuviința deschiderea procedurii adopției.

(5)

Hotărârea judecătorească definitivă prin care instanța admite cererea direcției produce următoarele efecte

a)

drepturile și obligațiile părintești ale părinților firești sau, după caz, cele exercitate de persoane fizice ori juridice se suspendă și vor fi exercitate de către președintele consiliului județean sau, după caz, de către primarul sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază copilul

b)

drepturile și obligațiile părintești exercitate la momentul admiterii cererii de către președintele consiliului județean, primarul sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază copilul sau, după caz, de tutore se mențin. (6) Efectele hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției se mențin până la împlinirea de către copil a vârstei de 18 ani.

(7)

Abrogat.

Art. 33

(1)

Dacă, ulterior rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de deschidere a procedurii adopției în cuprinsul căreia instanța judecătorească a făcut aplicabilitatea dispozițiilor art. 464 din Codul civil , părintele/părinții firesc/firești poate/pot dovedi prin orice mijloc de probă motivul care a determinat imposibilitatea de a-și manifesta voința, împotriva acestei hotărâri se poate face cerere de revizuire.

(2)

Cererea de revizuire se poate introduce până la data pronunțării hotărârii de încuviințare a adopției de oricare dintre părinții firești ai copilului sau de către direcția care a solicitat deschiderea procedurii adopției.

(3)

Cererea de revizuire se soluționează în camera de consiliu, cu citarea părinților firești, a direcției care a solicitat deschiderea procedurii adopției și, dacă este cazul, a direcției în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul adoptatorului sau al familiei adoptatoare. Participarea procurorului este obligatorie.

Art. 34

(1)

Cererea de revizuire suspendă soluționarea cererii de încredințare a copilului în vederea adopției sau, după caz, de încuviințare a adopției, dacă vreuna dintre acestea se află pe rolul instanței judecătorești.

(2)

Direcția care a solicitat deschiderea procedurii adopției are obligația de a informa de îndată instanța prevăzută la alin. (1) despre depunerea cererii de revizuire.

(3)

Măsura de protecție a copilului sau, după caz, încredințarea în vederea adopției se prelungește de drept pe perioada soluționării revizuirii. Dispozițiile art. 48 sunt aplicabile în mod corespunzător.

(4)

Dacă instanța judecătorească dispune revocarea măsurii încredințării, va hotărî, la propunerea direcției generale în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul copilului, o măsură provizorie de protecție a copilului, până la soluționarea revizuirii.

Art. 35

(1)

În cazul în care încuviințează cererea de revizuire, instanța va solicita consimțământul părintelui care nu și l-a dat anterior, numai după depunerea de către direcția în a cărei rază teritorială locuiește acesta a unui raport de consiliere și informare în conformitate cu prevederile art. 9 .

(2)

Efectuarea unei noi anchete sociale care să vizeze situația actuală a părinților firești, precum și potențialul de reintegrare a copilului în familia biologică este obligatorie. Efectuarea anchetei sociale și întocmirea raportului sunt de competența direcției în a cărei rază teritorială locuiește părintele firesc.

(3)

Dispozițiile art. 8 sunt aplicabile în mod corespunzător.

Art. 36

În cazul în care, după suspendarea prevăzută la art. 34 , părintele care s-a aflat în imposibilitatea de a-și exprima consimțământul se opune adopției și nu sunt motive pentru aplicarea prevederilor art. 8 , cererea de încredințare a copilului în vederea adopției sau, după caz, de încuviințare a adopției se repune pe rol la solicitarea direcției în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului și se respinge.

Art. 37

Direcția care a solicitat deschiderea procedurii adopției are obligația de a formula de îndată cerere de revizuire sau, după caz, de a solicita suspendarea oricărei proceduri judiciare, precum și a oricărui alt demers privind adopția, dacă ia cunoștință, până la data pronunțării hotărârii de încuviințare a adopției, despre încetarea cauzei care a determinat imposibilitatea părintelui de a-și exprima voința cu privire la adopție.

Art. 38

Dispozițiile prezentei secțiuni nu sunt aplicabile în cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv și în cazul adopției persoanei care a dobândit capacitate deplină de exercițiu.

Art. 39

(1)

Potrivirea este o etapă premergătoare încredințării în vederea adopției prin care se identifică și se selectează persoana/familia atestată ca fiind aptă să adopte, care răspunde nevoilor identificate ale copilului, și se stabilește compatibilitatea dintre copil și adoptator/familia adoptatoare.

(2)

Potrivirea se realizează acordându-se prioritate rudelor copilului din cadrul familiei extinse, altor persoane alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie pentru o perioadă de minimum 6 luni, precum și familiilor/persoanelor care au adoptat frați ai copilului sau care se află în procedură de adopție cu un frate/frați al/ai acestuia, în măsura în care acest lucru nu contravine interesului său superior. În potrivire se includ numai acele rude și persoane care dețin atestat valabil de adoptator/familie adoptatoare.

(3)

Persoanele alături de care copilul s-a bucurat de viața de familie sunt: tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau, după caz, alte persoane care s-au implicat direct și nemijlocit în îngrijirea și educarea lui și față de care copilul a dezvoltat relații de atașament.

(4)

Procesul de potrivire include o componentă inițială și una practică și se realizează de către compartimentul de adopții și postadopții din structura direcției.

Art. 40

(1)

Potrivirea inițială se realizează pentru copiii care au deschisă procedura adopției, aflați în evidența Registrului național pentru adopții, denumit în continuare R.N.A., prin identificarea și selectarea din cadrul acestui registru a tuturor persoanelor/familiilor atestate care răspund nevoilor fiecărui copil.

(2)

Lista persoanelor/familiilor prevăzute la alin. (1) se generează de către R.N

A)

și se accesează de către direcția de la domiciliul copilului, pentru continuarea demersurilor de potrivire.

(3)

Selecția celei mai potrivite persoane/familii care urmează să parcurgă etapa potrivirii practice se realizează de către compartimentul de adopții și postadopții din structura direcției, numai din lista prevăzută la alin. (2) .

Art. 41

Metodologia de potrivire inițială și practică dintre copil și persoana/familia atestată ca aptă să adopte, precum și criteriile pe baza cărora se realizează potrivirea se elaborează de către A.N.P.D.C

A)

și se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

Art. 42

(1)

La finalul procedurii de potrivire, compartimentul de adopții și postadopții din cadrul direcției întocmește un raport de potrivire, în care sunt consemnate concluziile referitoare la constatarea compatibilității dintre copil și adoptator/familia adoptatoare, precum și propunerea vizând sesizarea instanței judecătorești pentru încredințarea copilului în vederea adopției.

(2)

După întocmirea raportului de potrivire, direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului sesizează, în maximum 5 zile, instanța judecătorească pentru încredințarea copilului în vederea adopției.

Art. 43

(1)

Adopția nu poate fi încuviințată de către instanța judecătorească decât după ce copilul a fost încredințat pentru o perioadă de 90 de zile persoanei sau familiei care dorește să îl adopte, astfel încât instanța să poată aprecia, în mod rațional, asupra relațiilor de familie care s-ar stabili dacă adopția ar fi încuviințată.

(2)

Capacitatea de adaptare, fizică și psihică, a copilului la noul mediu familial va fi analizată în raport cu condițiile de natură socioprofesională, economică, culturală, de limbă, religie și cu orice alte asemenea elemente caracteristice locului în care trăiește copilul în perioada încredințării și care ar putea avea relevanță în aprecierea evoluției ulterioare a acestuia în cazul încuviințării adopției.

Art. 44

(1)

În cazul cererilor de încredințare în vederea adopției, instanța judecătorească se pronunță exclusiv pe baza actelor depuse de direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, fără citarea părților.

(2)

Încredințarea în vederea adopției se dispune de către instanța judecătorească de la domiciliul copilului, pentru o perioadă de 90 de zile. Odată cu admiterea cererii de încredințare în vederea adopției, instanța se pronunță și asupra încetării măsurii de protecție specială.

(3)

Hotărârile prin care se soluționează cererile de încredințare în vederea adopției sunt executorii de la data pronunțării.

(4)

Direcția de la domiciliul adoptatorilor are obligația ca, în termen de 5 zile de la punerea în executare a hotărârii prin care s-a dispus încredințarea în vederea adopției, să transmită o copie a acestei hotărâri autorităților competente să elibereze documentele de călătorie pentru adoptat.

Art. 45

(1)

Încredințarea în vederea adopției nu este necesară în următoarele cazuri

a)

pentru adopția persoanei care a dobândit capacitate deplină de exercițiu

b)

pentru adopția copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv

c)

pentru adopția copilului pentru care a fost deschisă procedura adopției și acesta se află în plasament la unul dintre soții familiei adoptatoare sau la familia adoptatoare de cel puțin 6 luni

d)

pentru adopția copilului de către tutorele său, dacă au trecut cel puțin 6 luni de la data instituirii tutelei.

(2)

În situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și b) persoana sau familia care dorește să adopte va putea solicita în mod direct instanței judecătorești încuviințarea adopției, în condițiile prezentei legi.

Art. 46

(1)

Pe durata încredințării copilului în vederea adopției, domiciliul acestuia se află la persoana sau familia căreia i-a fost încredințat. Efectuarea actelor obișnuite necesare exercitării drepturilor și îndeplinirii obligațiilor părintești, cu excepția celor care conduc la încheierea unui act juridic, se realizează de către persoana sau familia căreia acesta i-a fost încredințat.

(2)

Dreptul de a reprezenta copilul în actele juridice sau, după caz, de a încuviința actele pe care acesta le încheie, precum și dreptul de a administra bunurile copilului se exercită de către președintele consiliului județean sau primarul sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială domiciliază persoana sau familia căreia i-a fost încredințat copilul în vederea adopției. Dreptul de administrare poate fi delegat, în mod excepțional, către persoana sau familia căreia i s-a încredințat copilul pentru efectuarea unor acte speciale, în interesul copilului, care vor fi expres menționate în cuprinsul documentului prin care se acordă delegarea.

Art. 47

(1)

În perioada încredințării copilului în vederea adopției, direcția de la domiciliul adoptatorului sau familiei adoptatoare urmărește evoluția copilului și a relațiilor dintre acesta și persoana sau familia căreia i-a fost încredințat, întocmind în acest sens rapoarte bilunare.

(2)

La sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției, direcția întocmește un raport final referitor la evoluția relațiilor dintre copil și adoptatori, pe care îl comunică instanței competente în vederea soluționării cererii de încuviințare a adopției.

(3)

În situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. c) și d) , direcția are obligația să realizeze un raport cu privire la evoluția relațiilor dintre copil și adoptatori, ce va fi transmis instanței de judecată învestite cu soluționarea cererii de încuviințare a adopției.

(4)

Cererea de încuviințare a adopției adresată instanței judecătorești prelungește de drept perioada de încredințare până la soluționarea cererii prin hotărâre judecătorească definitivă. Pe această perioadă, dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător.

Art. 48

(1)

Dacă pe durata perioadei de încredințare în vederea adopției direcția în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul sau familia adoptatoare constată neadaptarea copilului cu adoptatorul/familia adoptatoare ori existența oricăror altor motive de natură să împiedice finalizarea procedurii de adopție, sesizează de îndată instanța judecătorească, în vederea revocării sau, după caz, prelungirii măsurii încredințării.

(2)

Dispozițiile privind procedura de judecată a cererilor referitoare la încredințare se aplică în mod corespunzător și în cazul cererilor prevăzute la alin. (1) . Hotărârea prin care instanța de fond dispune revocarea sau prelungirea încredințării este executorie de drept.

Art. 49

Dacă, în situația prevăzută la art. 48 alin. (1) , instanța judecătorească dispune revocarea măsurii încredințării, se reia procesul de potrivire.

Art. 50

(1)

Adoptatorul sau, opțional, oricare dintre soții familiei adoptatoare, care realizează venituri supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal , cu modificările și completările ulterioare, din activități salariale și asimilate acestora sau, după caz, din activități independente, drepturi de autor ori activități agricole, denumit în continuare persoană îndreptățită, poate beneficia de un concediu de acomodare cu durata de maximum doi ani, care include și perioada încredințării copilului în vederea adopției, precum și de o indemnizație lunară.

(1^1)

Cuantumul indemnizației lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei emiterii hotărârii judecătorești de încredințare în vederea adopției. Cuantumul indemnizației lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 3,4 la valoarea indicatorului social de referință, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăși valoarea de 8.500 lei.

(1^2)

În situația în care persoana care a beneficiat de concediu și indemnizație de acomodare adoptă unul sau mai mulți copii, într-o perioadă de până la 12 luni de la finalizarea concediului de acomodare pentru copilul adoptat anterior, dacă din calculul indemnizației conform alin. (1^1) rezultă un cuantum al indemnizației lunare pentru concediul de acomodare mai mic decât cuantumul indemnizației cuvenite anterior, atunci se acordă indemnizația lunară pentru concediul de acomodare primită pentru copilul adoptat anterior.

(2)

Concediul și indemnizația prevăzute la alin. (1) se acordă pe baza cererii persoanei îndreptățite, la care se anexează certificatul de grefă în baza căruia se execută hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției sau, după caz, de încuviințare a adopției, documentul care atestă mutarea copilului la adoptator/familia adoptatoare, înregistrat la direcția în a cărei rază administrativ-teritorială a fost protejat copilul, precum și dovada intrării efective în concediu ori a suspendării activității. Cererea se completează potrivit modelului care se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.

(3)

Drepturile prevăzute la alin. (1) se stabilesc și se acordă începând cu ziua următoare celei în care a fost pusă în executare hotărârea judecătorească de încredințare în vederea adopției.

(4)

Persoanele îndreptățite cărora li s-au stabilit drepturile prevăzute la alin. (1) nu pot beneficia, în perioada concediului de acomodare, de drepturile acordate în baza art. 2 și 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(5)

În perioada în care beneficiază de indemnizația prevăzută la alin. (1) , persoana îndreptățită are calitatea de asigurat în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuției de asigurări sociale de sănătate, în condițiile prevăzute de art. 154 din Legea nr. 227/2015 , cu modificările și completările ulterioare.

(6)

Fondurile necesare plății indemnizației prevăzute la alin. (1) , cheltuielile administrative, precum și cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Justiției Sociale.

(7)

Cererea și documentele doveditoare se depun și se înregistrează la agenția pentru plăți și inspecție socială județeană și a municipiului București în a cărei rază teritorială are domiciliul sau reședința persoana îndreptățită.

(8)

Calculul și plata indemnizației se fac de Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, prin agențiile pentru plăți și inspecție socială județene și a municipiului București, și se achită, în funcție de opțiunea persoanei îndreptățite, în cont bancar sau la domiciliul acesteia.

(9)

Procedura de plată a indemnizației care se acordă pe perioada concediului de acomodare se aprobă prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi)*.

Art. 51

(1)

Concediul de acomodare și plata indemnizației încetează începând cu ziua următoare celei în care se produce una dintre următoarele situații

a)

la expirarea concediului de acomodare

b)

la cererea persoanei îndreptățite

c)

copilul a împlinit 18 ani

d)

a survenit decesul copilului

e)

persoana îndreptățită care urma să adopte în calitate de persoană singură a decedat

f)

a rămas definitivă hotărârea judecătorească privind revocarea încredințării în vederea adopției

g)

persoana îndreptățită își reia activitatea înainte de expirarea concediului de acomodare.

(2)

Pe perioada concediului de acomodare, persoana îndreptățită se poate afla în una dintre următoarele situații care nu afectează plata indemnizației

a)

realizează venituri în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, altele decât cele rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități în perioada de concediu

b)

primește indemnizații în calitate de consilier local sau județean, indiferent de nivelul acestora

c)

realizează, pe perioada concediului de acomodare, venituri supuse impozitului prin desfășurarea efectivă a unei activități, alta decât cea suspendată ca urmare a intrării în concediul de acomodare, al căror nivel nu depășește nivelul prevăzut la art. 16 alin. (3) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(3)

În situația în care persoana îndreptățită realizează venituri supuse impozitului pe venit, în condițiile alin. (2) lit. c) , aceasta are obligația de a comunica acest fapt, în scris, agenției pentru plăți și inspecție socială județeană și a municipiului București în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința, în termen de 30 de zile de la data începerii activității. Comunicarea va conține obligatoriu data începerii activității, tipul activității și denumirea angajatorului, după caz.

(4)

În termen de 6 luni de la data încetării concediului de acomodare, agenția pentru plăți și inspecție socială județeană și a municipiului București în a cărei rază teritorială are domiciliul sau reședința persoana îndreptățită are obligația de a verifica încadrarea în nivelul veniturilor prevăzut la alin. (2) lit. c) .

(5)

În situația în care în urma verificării prevăzute la alin. (4) agenția teritorială constată că au fost realizate venituri peste nivelul prevăzut la alin. (2) lit. c) , indemnizația se consideră a fi acordată necuvenit și se recuperează începând cu ziua următoare celei în care a fost reluată activitatea profesională.

Art. 52

(1)

Concediul de acomodare și plata indemnizației se suspendă începând cu ziua următoare celei în care se produce una dintre următoarele situații

a)

s-a dispus plasamentul copilului în regim de urgență

b)

a fost pusă în executare hotărârea judecătorească privind revocarea încredințării în vederea adopției.

(2)

Suspendarea prevăzută la alin. (1) încetează în ziua următoare celei în care a rămas definitivă hotărârea judecătorească prin care s-a dispus revenirea copilului la persoana/familia la care fusese încredințat în vederea adopției sau, după caz, în ziua următoare celei în care a rămas definitivă hotărârea judecătorească prin care s-a dispus respingerea revocării încredințării în vederea adopției.

(3)

Reluarea concediului de acomodare și a plății indemnizației aferente suspendate se face la cererea persoanei îndreptățite, începând cu data depunerii acesteia, dacă nu au intervenit situații care să determine încetarea drepturilor.

Art. 53

(1)

Asupra drepturilor prevăzute la art. 50 alin. (1) nu se datorează impozit și nici contribuțiile sociale obligatorii stabilite potrivit legii.

(2)

Perioada concediului prevăzut la art. 50 alin. (1) constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006 , cu modificările și completările ulterioare.

(2^1)

La stabilirea cuantumului indemnizațiilor de asigurări sociale de sănătate prevăzute la alin. (2) se ia în calcul valoarea indemnizației prevăzute la art. 50 alin. (1) .

(3)

Perioada concediului prevăzut la art. 50 alin. (1) constituie perioadă asimilată stagiului de cotizare și se valorifică pentru obținerea prestațiilor de asigurări sociale, în condițiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și a drepturilor stabilite de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare, precum și în vederea stabilirii drepturilor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 , aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011 , cu modificările și completările ulterioare.

(4)

Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului, pentru stabilirea prestațiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective.

(5)

Perioada concediului prevăzut la art. 50 alin. (1) constituie vechime în muncă, în serviciu și în specialitate, care se are în vedere la stabilirea drepturilor ce se acordă în raport cu aceasta cu respectarea prevederilor Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare.

(6)

În situația în care indemnizația a fost acordată și pe perioada în care s-a dispus încetarea sau suspendarea concediului și a indemnizației prevăzute la art. 50 alin. (1) , sumele acordate cu titlu necuvenit se recuperează de la persoana îndreptățită în condiții similare celor prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistență socială, precum și pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, aprobată cu modificări prin Legea nr. 266/2015 , pentru alte beneficii de asistență socială.

Art. 54

(1)

Angajatorii au obligația de a acorda salariatului sau, după caz, salariaților soț și soție care adoptă timp liber pentru efectuarea evaluărilor impuse de obținerea atestatului și realizarea potrivirii practice, fără diminuarea drepturilor salariale, în limita a maximum 40 de ore pe an.

(2)

Timpul liber se acordă pe baza cererii solicitantului, la care se anexează calendarul întâlnirilor sau, după caz, programul de vizite, întocmite de direcția competentă.

(3)

Nerespectarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei.

(4)

Constatarea contravenției prevăzute la alin. (3) și aplicarea amenzii corespunzătoare se fac de către persoanele împuternicite în acest sens din cadrul Inspecției Muncii.

(5)

Contravenției prevăzute la alin. (3) îi sunt aplicabile și dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.

Art. 55

Încuviințarea adopției este de competența instanțelor judecătorești.

Art. 56

(1)

Cererea de încuviințare a adopției poate fi introdusă direct de către adoptator sau familia adoptatoare, în situația adopției persoanei care a dobândit capacitate deplină de exercițiu, și, în cazul adopției copilului, de către soțul părintelui firesc sau adoptiv. În toate celelalte cazuri cererea de încuviințare a adopției va fi introdusă fie de către adoptator sau familia adoptatoare, fie de către direcția de la domiciliul acestora la sfârșitul perioadei de încredințare în vederea adopției sau, după caz, la împlinirea termenelor prevăzute pentru adopția copilului aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. c) și d) .

(2)

Cererea de încuviințare a adopției este însoțită de următoarele acte

a)

certificatul de naștere al copilului, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul

b)

certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unități publice nominalizate de către direcția de sănătate publică

c)

raportul de consiliere a copilului care a împlinit vârsta de 10 ani, în vederea exprimării consimțământului

d)

atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare

e)

hotărârea judecătorească definitivă de încredințare în vederea adopției

f)

certificatele de naștere ale adoptatorului sau ale soțului și soției din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul

g)

certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soților din familia adoptatoare, în copie certificată de către direcție sau, după caz, de către adoptator/familia adoptatoare, pentru conformitate cu originalul

h)

cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare

i)

certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris

j)

hotărârea judecătorească definitivă de deschidere a procedurii adopției copilului

k)

raportul de consiliere și informare a părinților firești în cazul adopției copilului de către soțul părintelui firesc

l)

documentul care consemnează rezultatul expertizei pentru confirmarea filiației față de tată, realizată prin metoda serologică ADN, în cazul adopției copilului de către soția părintelui firesc atunci când copilul a fost recunoscut de tată pe cale administrativă, precum și în cazul în care paternitatea copilului a fost stabilită prin hotărâre judecătorească prin care s-a luat act de recunoașterea de către tată sau care consfințește învoiala părților, fără a se fi cercetat temeinicia cererii

m)

declarația notarială pe propria răspundere, prevăzută la art. 6 alin. (2) lit. c) .

Art. 57

(1)

Judecarea cererilor de încuviințare a adopției se face cu citarea direcției în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, a direcției care a solicitat deschiderea procedurii adopției și a adoptatorului/familiei adoptatoare.

(2)

Judecarea cererilor de încuviințare a adopției persoanei care a dobândit capacitate deplină de exercițiu se face cu citarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare și a adoptatului, iar judecarea cererilor de încuviințare a adopției copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv se face cu citarea adoptatorului și a părinților firești ai adoptatului.

(3)

Direcția în a cărei rază teritorială domiciliază adoptatorul/familia adoptatoare va avea obligația de a depune rapoartele finale prevăzute la art. 47 alin. (2) sau, după caz, art. 47 alin. (3) , până cel mai târziu cu 5 zile înaintea termenului la care a fost citată pentru judecarea cauzei, precum și, după caz, de a da instanței judecătorești orice relații necesare pentru soluționarea cererii de încuviințare a adopției.

Art. 58

(1)

Instanța poate solicita din nou consimțământul la adopție al părinților firești dacă, după data la care consimțământul a devenit irevocabil, aceștia fac dovada, prin orice mijloc de probă, că au intervenit elemente noi ce ar putea determina modificarea finalității planului individualizat de protecție, în sensul reintegrării copilului în familie. Direcția care a solicitat deschiderea procedurii adopției are obligația să aducă la cunoștința instanței, prin intermediul direcției în a cărei rază administrativ-teritorială se află domiciliul adoptatorului/familiei adoptatoare, dacă este cazul, existența oricăror elemente noi cu privire la situația părintelui firesc ori a familiei extinse, care ar putea determina modificarea finalității planului individualizat de protecție.

(2)

Chemarea părinților firești în fața instanței competente să încuviințeze adopția se face prin invitație adresată acestora, în camera de consiliu, fără a se indica date cu privire la dosar sau alte date care ar permite, în orice fel, divulgarea identității sau a altor informații cu privire la adoptator/familia adoptatoare.

(3)

Instanța poate invita, la aceeași dată, direcția în a cărei rază teritorială domiciliază copilul și direcția competentă potrivit art. 56 alin. (1) .

(4)

În cazul în care părinții se prezintă personal în fața instanței și își exprimă refuzul de a mai consimți la adopție, instanța suspendă soluționarea cererii de încuviințare a adopției. Declarația părinților firești împreună cu încheierea de suspendare se comunică direcției în a cărei rază teritorială domiciliază copilul, care va formula cerere de revizuire a hotărârii de deschidere a procedurii adopției. Dispozițiile art. 33 și 34 se aplică în mod corespunzător.

Art. 59

(1)

Instanța judecătorească va admite cererea de încuviințare a adopției numai dacă, pe baza probelor administrate, și-a format convingerea că adopția este în interesul superior al copilului.

(2)

În termen de 5 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești prin care s-a încuviințat adopția, direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului va înștiința, în scris, părinții firești despre aceasta, precum și autoritățile române competente să elibereze documentele de identitate sau de călătorie pentru adoptat.

Art. 60

(1)

Adopția internațională a copilului cu reședința obișnuită în România de către o persoană/familie cu reședința obișnuită în străinătate poate fi încuviințată numai pentru copiii care se află în evidența A.N.P.D.C

A)

și numai în următoarele situații

a)

adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii adopției

b)

adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare este și cetățean român

c)

adoptatorul este soț al părintelui firesc al copilului a cărui adopție se solicită.

(2)

Adopția prevăzută la alin. (1) lit. b) este permisă pentru copiii pentru care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopției și nu a putut fi identificat un adoptator sau o familie adoptatoare cu reședința obișnuită în România sau una dintre persoanele prevăzute la alin. (1) lit. a) , într-un termen de un an de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a admis cererea de deschidere a procedurii adopției.

(3)

În situația în care adoptatorul sau unul dintre soții familiei adoptatoare cu reședința obișnuită în străinătate este rudă până la gradul al patrulea inclusiv cu copilul pentru care a fost încuviințată deschiderea procedurii adopției aceștia beneficiază de prioritate în potrivirea cu acest copil, fără a mai fi necesară împlinirea termenului prevăzut la alin. (2) .

Art. 60^1

Procedura adopției internaționale prevăzută la art. 60 se derulează fără a fi necesară împlinirea termenului prevăzut la art. 60 alin. (2) dacă există în evidența R.N

A)

o cerere de adopție internațională formulată pentru un copil care a împlinit vârsta de 14 ani. Dispozițiile se aplică în mod similar și în cazul fraților care nu pot fi separați, dacă unul dintre ei a împlinit vârsta de 14 ani.

Art. 61

Cererea de încuviințare a adopției se transmite instanței judecătorești de către A.N.P.D.C

A)

după finalizarea demersurilor administrative prealabile prevăzute în prezentul capitol.

Art. 62

(1)

Adopția internațională are efectele prevăzute de lege și presupune deplasarea copilului pe teritoriul statului primitor, în urma încuviințării adopției de către instanța judecătorească română.

(2)

Efectele adopției internaționale, precum și efectele în cazul anulării adopției internaționale asupra cetățeniei adoptatului sunt prevăzute de Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată , cu modificările și completările ulterioare.

Art. 63

(1)

În cazul adopțiilor internaționale în care adoptatul are reședința obișnuită în străinătate, iar adoptatorul sau familia adoptatoare are reședința obișnuită în România, cererile de adopție ale solicitanților se transmit autorităților străine competente, numai prin intermediul A.N.P.D.C.A.

(2)

Evaluarea adoptatorului sau a familiei adoptatoare în situația prevăzută la alin. (1) se realizează potrivit prevederilor secțiunii 1 a cap. III .

Articolele următoare · 65 din 123