LEGEA nr. 273 din 21 iunie 2004 (* republicată *) privind procedura adopției*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Monitorizarea postadopție reprezintă etapa ulterioară încuviințării adopției prin care se urmărește evoluția copilului adoptat și a relațiilor dintre acesta și părinții adoptatori în vederea integrării depline a copilului în familia adoptatoare și identificării precoce a eventualelor dificultăți ce pot să apară în această perioadă. Monitorizarea postadopție nu se realizează în cazul adopției interne a copilului de către soțul părintelui firesc sau adoptiv ori de către rudele copilului și nici în cazul adopției copilului de către tutorele său ori de către persoane/familii care au avut copilul în plasament cel puțin 2 ani.
În cazul adopției interne, monitorizarea postadopție se realizează de către direcția de la domiciliul copilului, care are obligația întocmirii unor rapoarte trimestriale pe o perioadă de cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției.
În perioada de monitorizare postadopție, adoptatorii au obligația de a colabora cu direcția pentru a înlesni realizarea rapoartelor trimestriale și de a o informa cu privire la schimbarea domiciliului ori la modificările intervenite în structura familiei.
La încheierea perioadei de monitorizare postadopție, direcțiile întocmesc un raport final de închidere a cazului și introduc în R.N
copia electronică a acestuia. În situația în care, ulterior încuviințării adopției, prenumele copilului adoptat este schimbat pe cale administrativă, raportul va avea anexată și copia actului care a stat la baza schimbării prenumelui.
În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare își stabilește domiciliul/reședința în raza teritorială a altei direcții decât cea care a inițiat procedura de monitorizare, aceasta are obligația de a notifica direcției în a cărei rază teritorială se află noul domiciliu/noua reședință a adoptatorului/familiei adoptatoare necesitatea preluării obligației de monitorizare postadopție.
În situația în care adoptatorul/familia adoptatoare, împreună cu copilul adoptat, își stabilește domiciliul/reședința în altă țară, direcția de la domiciliul acestuia/acesteia realizează continuarea monitorizării postadopție cu sprijinul A.N.P.D.C
În aceste cazuri, la solicitarea direcției, A.N.P.D.C
facilitează obținerea rapoartelor trimestriale prin contactarea serviciilor sociale competente publice sau private din statul în care adoptatorul/familia adoptatoare și-a stabilit domiciliul/reședința.
În cazul adopției internaționale a copilului cu reședința obișnuită în România de către o persoană/familie cu reședința obișnuită în străinătate, A.N.P.D.C
are obligația să urmărească evoluția acestuia și a relațiilor lui cu părintele sau cu părinții săi adoptivi cel puțin 2 ani după încuviințarea adopției, prin intermediul autorității centrale competente sau al organizației acreditate ori autorizate din statul primitor.
În scopul îndeplinirii obligației prevăzute la alin. (1) , A.N.P.D.C
trebuie să solicite realizarea monitorizării postadopție și transmiterea de rapoarte trimestriale autorității centrale competente sau organizației acreditate și autorizate din statul primitor.
În cazul adopției internaționale a unui copil cu reședința obișnuită în străinătate de către o persoană/familie cu reședința obișnuită în România, obligația monitorizării postadopție revine direcției în a cărei rază teritorială locuiesc adoptatorii. Durata perioadei de monitorizare postadopție poate fi mai mare de 2 ani, dacă legea țării de proveniență a copilului o cere. Rapoartele întocmite în această perioadă se vor înainta A.N.P.D.C.A.
Activitățile postadopție se realizează planificat și vizează acordarea de suport și asistență de specialitate adoptatului și adoptatorilor, care să răspundă nevoilor identificate atât în timpul perioadei de monitorizare postadopție sau semnalate direct de către cei adoptați ori de către adoptator/familia adoptatoare în perioada de monitorizare postadopție, cât și ulterior expirării acestei perioade.
Obligația realizării activităților prevăzute la alin. (1) revine direcției de la domiciliul solicitantului. Aceste activități pot fi realizate și de către organisme private, precum și de către cabinete individuale, cabinete asociate sau societăți civile profesionale de asistență socială și/sau de psihologie, care au încheiat convenții cu A.N.P.D.C.A.
Modelul-cadru al convențiilor prevăzute la alin. (2) , precum și la art. 22 alin. (2) lit. b) se aprobă prin decizie a președintelui A.N.P.D.C.A.
Activitățile postadopție pot consta în: a) informare și consiliere pentru copii și părinți
organizarea de cursuri pentru dezvoltarea capacităților parentale
constituirea de grupuri de suport pentru copii și părinți
sprijinirea adoptatorilor în vederea informării copilului cu privire la adopția sa
consilierea adoptatului în vederea dezvăluirii identității părinților firești/rudelor biologice
consilierea și pregătirea adoptatului/părinților firești/rudelor biologice în vederea contactării.
Pe perioada monitorizării postadopție, participarea la activitățile prevăzute la art. 99 alin. (4) este obligatorie pentru adoptatori dacă rapoartele întocmite pe această perioadă consemnează o propunere motivată în acest sens. O astfel de propunere poate fi formulată în situațiile în care se apreciază că există riscul compromiterii relației dintre părinți și copilul/copiii adoptați ori ar putea determina, în timp, eșecul adopției.
În situația în care adoptatorii, în mod nejustificat, refuză să dea curs propunerii formulate potrivit alin. (1) sau refuză să informeze copilul cu privire la adopția sa, responsabilul de caz propune prelungirea perioadei de monitorizare postadopție peste termenul minim prevăzut la art. 96 alin. (1) .
Adoptatorul sau familia adoptatoare beneficiază, cu titlul de sprijin financiar, de o indemnizație lunară, denumită în continuare indemnizație de sprijin, raportată la indicatorul social de referință, în cuantum de 1,20 ISR, pentru fiecare copil care, la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției, se află în una dintre următoarele situații
are vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani
este încadrat în grad de handicap ușor sau mediu
face parte dintr-un grup de 2 frați adoptabili împreună.
Cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 50% pentru cazul în care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției copilul se află în una dintre următoarele situații
are împlinită vârsta de 7 ani
este încadrat în grad de handicap accentuat sau grav, infectat HIV sau bolnav SIDA
face parte dintr-un grup de cel puțin 3 frați adoptabili împreună.
În situația în care copilul adoptat întrunește două dintre condițiile prevăzute la alin. (1) sau (2), cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 75%.
În situația în care copilul adoptat întrunește cumulativ toate condițiile prevăzute la alin. (1) sau pe cele prevăzute la alin. (2) , cuantumul indemnizației de sprijin se majorează cu 100%.
Indemnizația de sprijin prevăzută la alin. (1)-(4) se acordă începând cu luna următoare rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției și încetează fie la dobândirea capacității depline de exercițiu de către copilul adoptat, fie în luna în care a intervenit desfacerea adopției sau declararea nulității acesteia. La cererea adoptatului, exprimată după dobândirea capacității depline de exercițiu, dacă acesta își continuă studiile într-o formă de învățământ de zi, sprijinul financiar poate fi acordat pe toată durata continuării studiilor, dar fără a se depăși vârsta de 26 de ani.
Adoptatorul sau familia adoptatoare care a adoptat unul sau mai mulți copii beneficiază pentru fiecare copil adoptat de o sumă fixă în cuantum de 1.500 lei pe an, destinată asigurării unor servicii de recuperare/reabilitare medicale, psihologice sau de altă natură și a căror necesitate a fost stabilită ca urmare a recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social.
Suma prevăzută la alin. (1) se acordă pe perioada etapei de monitorizare postadopție și numai dacă nu a intervenit desfacerea adopției sau declararea nulității acesteia.
Perioada de acordare prevăzută la alin. (2) se poate prelungi o singură dată până la 6 luni în situația în care, în baza recomandărilor unui medic, psiholog sau asistent social, se impune continuitatea asigurării serviciilor de recuperare/ reabilitare.
În situațiile în care cheltuielile necesare pentru acoperirea integrală a serviciilor de recuperare/reabilitare recomandate depășesc suma prevăzută la art. 100^2 alin. (1) , diferența poate fi suportată de către angajatorii adoptatorului, persoane juridice de drept public sau privat.
Cheltuielile efectuate conform alin. (1) de către persoanele juridice de drept privat se deduc din impozitul pe venit aferent anului în care aceste cheltuieli au fost efectuate.
Pentru acoperirea cheltuielilor de transport și cazare realizate de adoptator sau familia adoptatoare în vederea participării la procedura potrivirii practice cu un copil având domiciliul în alt județ decât cel al adoptatorului/familiei adoptatoare se acordă suma de 200 de lei/zi/persoană.
Perioada pentru care se acordă suma prevăzută la alin. (1) este de maximum 10 zile din durata totală a procedurii de potrivire practică. Sumele efective se plătesc pe baza programului de vizite întocmit de către direcția în a cărei rază teritorială se află domiciliul copilului, în termen de maximum 45 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției copilului cu care s-a realizat potrivirea practică.
Fondurile necesare plății drepturilor bănești prevăzute la art. 100^1 și 100^2 , cheltuielile administrative, precum și cele de transmitere a drepturilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Protecției Sociale, iar plata acestora se realizează de către Agenția Națională de Plăți și Inspecție Socială prin agențiile județene pentru plăți și inspecție socială, respectiv a municipiului București.
Procedura de acordare și de plată a indemnizației de sprijin prevăzute la art. 100^1 , precum și procedura de acordare a sumelor destinate acoperirii cheltuielilor prevăzute la art. 100^2 se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Plata drepturilor prevăzute la art. 100^4 se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale și se realizează de către direcția în a cărei rază teritorială are domiciliul adoptatorul/familia adoptatoare. Modalitatea de acordare se stabilește prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului București.
Prevederile prezentului capitol sunt aplicabile adopțiilor încuviințate conform procedurii adopției interne și nu se aplică în cazul persoanelor care adoptă copilul soțului.
A.N.P.D.C
ia toate măsurile ce se impun, conform prevederilor Convenției de la Haga, în vederea prevenirii câștigurilor necuvenite, financiare sau de altă natură, ce ar putea fi realizate cu prilejul adopției și descurajării oricăror practici contrare obiectivelor acestei convenții și prezentei legi.
Sunt interzise donațiile și sponsorizările, precum și oferirea de către adoptator sau familia adoptatoare, în nume propriu ori prin persoane interpuse, în mod direct sau indirect, de orice foloase materiale necuvenite A.N.P.D.C.A., direcțiilor implicate sau persoanelor fizice din cadrul instituțiilor publice implicate în procesul de adopție.
Este interzisă participarea organismelor private în procedura adopției internaționale desfășurată în România. Interdicția se aplică și membrilor sau personalului acestora, cu excepția situației în care au calitatea de adoptator.
Autoritățile române pot colabora în ceea ce privește adopția internațională cu organisme private care își desfășoară activitatea pe teritoriul statului primitor, numai dacă acestea sunt acreditate de statul respectiv și autorizate conform prevederilor art. 64 alin. (3) .
În situația în care se constată nerespectarea dispozițiilor alin. (1) și (2) , A.N.P.D.C
este obligat să solicite instanței judecătorești dizolvarea persoanei juridice implicate.
Serviciile și activitățile care pot fi derulate de către organismele private în cadrul adopției interne, precum și metodologia de autorizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Constituie abatere disciplinară și se sancționează, potrivit legii, nerespectarea prevederilor art. 9 tezele a II-a și a III-a, art. 20 alin. (1) teza a II-a, art. 42 alin. (2) , art. 59 alin. (2) , art. 96 alin. (3) teza I, precum și neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligațiilor prevăzute la art. 47 alin. (1)-(3) și art. 96 alin. (1) .
Constituie contravenții următoarele fapte
nerespectarea prevederilor art. 15 alin. (3) ; a^1) nerespectarea obligației prevăzute la art. 18 alin. (9^1)
nerespectarea prevederilor art. 28 alin. (1)
nerespectarea obligației prevăzute la art. 28 alin. (2) ; c^1) nerespectarea prevederilor art. 28^1
nerespectarea obligației prevăzute la art. 34 alin. (2)
nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 37
neîndeplinirea obligației prevăzute la art. 48 alin. (1)
nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 96 alin. (2) .
Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează după cum urmează
cu avertisment sau amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei, cele prevăzute la lit. a) , b) și g)
cu avertisment sau amendă de la 2.000 lei la 3.500 lei, cele prevăzute la lit. c)-f) .
Contravenientul poate achita, în termen de 48 de ore, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (2) .
Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către persoane anume desemnate din cadrul A.N.P.D.C.A.
Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile și dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările și completările ulterioare.
Angajatorul are obligația de a aproba concediul prevăzut la art. 50 .
Este interzis angajatorului să dispună încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu pe perioada concediului prevăzut la art. 50 , cu excepția concedierii pentru motive ce intervin ca urmare a reorganizării judiciare, a falimentului angajatorului sau a desființării acestuia, în condițiile legii.
Nerespectarea de către angajator a prevederilor alin. (1) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.500 lei.
Constatarea contravenției prevăzute la alin. (3) și aplicarea amenzii corespunzătoare se fac de către persoanele împuternicite în acest sens din cadrul Inspecției Muncii.
Fapta părintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a pretinde sau de a primi, pentru sine sau pentru altul, bani ori alte foloase materiale în scopul adopției copilului se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea drepturilor părintești.
Fapta persoanei care, fără drept, intermediază adoptarea unui copil, în scopul obținerii de foloase materiale, se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.
Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil.
Efectele hotărârilor judecătorești privind deschiderea procedurii adopției, pronunțate anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se prelungesc până la împlinirea de către copil a vârstei de 14 ani. Efectele acestor hotărâri se prelungesc și după împlinirea de către copil a vârstei de 14 ani, până la încuviințarea adopției, dacă există solicitări de adopție a acestuia din partea unor familii sau persoane atestate.
În situația fraților care nu pot fi separați, efectele hotărârilor judecătorești privind deschiderea procedurii adopției pronunțate pentru aceștia, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, se prelungesc până la împlinirea vârstei de 14 ani de către cel puțin unul dintre ei. Efectele acestor hotărâri se prelungesc și după împlinirea vârstei de 14 ani de către cel puțin unul dintre frați, până la încuviințarea adopției, dacă există solicitări de adopție a respectivilor frați împreună, din partea unor familii sau persoane atestate.
Atestatele valabile la momentul intrării în vigoare a prezentei legi își prelungesc valabilitatea până la împlinirea termenului de 2 ani de la data eliberării acestora.
Cererile prevăzute de Legea nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflate pe rolul instanțelor judecătorești la data intrării în vigoare a prezentei legi, se soluționează potrivit dispozițiilor legale în vigoare la data introducerii cererii.
În cuprinsul Legii nr. 273/2004 privind procedura adopției, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în cuprinsul actelor normative în vigoare din domeniul adopției, sintagma „deschiderea procedurii adopției interne“ se înlocuiește cu sintagma „deschiderea procedurii adopției“, denumirea „Oficiul Român pentru Adopții“ sau, după caz, „Oficiul“ se înlocuiește cu denumirea „Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție“ sau, după caz, cu „A.N.P.D.C.A.“, sintagma „potrivire teoretică“ se înlocuiește cu sintagma „potrivire inițială“ și termenul „ordin“ se înlocuiește cu termenul „decizie“.
Prin excepție de la prevederile alin. (1) , în cuprinsul dispozițiilor art. 20 alin. (2) și (3) *) și art. 21 alin. (1) **) din Legea nr. 273/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, termenul „Oficiul“ se înlocuiește cu termenul „comisia“.
Metodologia privind contactarea părinților firești sau a rudelor biologice, accesul adoptatului la informații vizând originile sale și propriul trecut, precum și accesul părinților firești sau al rudelor biologice ale persoanelor adoptate la informații vizând persoana adoptată se elaborează de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Dispozițiile referitoare la acordarea concediului de acomodare și a indemnizației lunare se aplică și persoanelor care au copii încredințați în vederea adopției la data intrării în vigoare a prezentei legi.
În situația prevăzută la alin. (1) indemnizația, precum și concediul de acomodare se acordă proporțional în funcție de numărul zilelor calendaristice rămase, fără a depăși însă durata maximă prevăzută de lege pentru acordarea concediului de acomodare.