LEGE nr. 263 din 7 noiembrie 2008 (*actualizată*) privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor (actualizată până la data de 29 decembrie 2009*)
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Au dreptul la pensie de invaliditate asigurații care și-au pierdut total capacitatea de muncă, din cauza unor boli sau a unor accidente care au ori nu au legătură cu munca și care au realizat stagiul de cotizare necesar, în raport cu vârsta, la data ivirii invalidității.
Asigurații sistemului de pensii pentru agricultori pot fi încadrați în gradul I sau II de invaliditate pe baza criteriilor și normelor în temeiul cărora se face încadrarea în grade de invaliditate în sistemul public de pensii.
Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specialist în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
Împotriva deciziei prevăzute la alin. (1) se poate face contestație la casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.
La soluționarea contestației, casa teritorială de pensii poate consulta Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.
Termenul de rezolvare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
Decizia casei teritoriale de pensii, dată în soluționarea contestației prevăzute la alin. (2), poate fi contestată la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.
Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.
Asigurații care și-au pierdut capacitatea de muncă, încadrați într-un grad de invaliditate potrivit art. 32, beneficiază de pensie de invaliditate dacă îndeplinesc condițiile de stagiu de cotizare necesar în raport cu vârsta, prevăzute în tabelul de mai jos: ┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ Vârsta asiguratului la data │Stagiul de cotizare necesar│ │ ivirii invalidității │ (ani) │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │Sub 25 de ani │ 3 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │25 -31 de ani │ 6 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │31 - 37 de ani │ 9 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │37 - 43 de ani │ 12 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │43 - 49 de ani │ 15 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │49 - 55 de ani │ 18 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │Peste 55 de ani │ 21 │ └─────────────────────────────┴───────────────────────────┘
Au dreptul la pensie de invaliditate și persoanele care, la data ivirii invalidității, nu mai au calitatea de asigurați, dar îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1).
În cazul în care invaliditatea s-a ivit în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.
Prevederile alin. (1) se aplică și în situația în care invaliditatea a survenit ca urmare a unui accident în legătură cu munca, a neoplaziilor, precum și a SIDA.
La stabilirea pensiei de invaliditate, asiguraților li se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până în momentul încadrării într-un grad de invaliditate.
Stagiul potențial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data apariției invalidității până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 27 alin. (2).
Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale în funcție de afecțiune, la intervale de 6 sau 12 luni, până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.
După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie prin care se stabilește, după caz
menținerea în același grad de invaliditate
încadrarea în alt grad de invaliditate
încetarea calității de pensionar de invaliditate ca urmare a redobândirii capacității de muncă.
Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.
Neprezentarea la revizuirea medicală, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.
Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarului, înainte de data stabilită de casa teritorială de pensii, dacă starea sănătății sale s-a ameliorat sau s-a deteriorat.
Decizia emisă după revizuirea medicală se supune aceleiași proceduri de contestare și soluționare conform art. 32 alin. (2)-(6).
Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care
prezintă invalidități care afectează ireversibil capacitatea de muncă
au împlinit vârsta prevăzută de prezenta lege pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă
au vârsta mai mică cu până la 5 ani față de vârsta standard de pensionare și au realizat stagiile complete de cotizare, conform prezentei legi.
Pensionarii de invaliditate, cu excepția celor prevăzuți la art. 36 alin. (7), sunt obligați să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării sociale.
Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) din motive imputabile pensionarului atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare constatării.
Suspendarea plății pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
La împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, beneficiarul pensiei de invaliditate este trecut, din oficiu, în categoria pensionarilor pentru limită de vârstă, beneficiind, în continuare, de cuantumul mai avantajos.
Au dreptul la pensie de urmaș copiii și soțul supraviețuitor, dacă persoana decedată era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii de agricultor.
Copiii au dreptul la pensie de urmaș dacă
au până la vârsta de 16 ani
au peste 16 ani și își continuă studiile într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani
sunt invalizi, pe toată durata invalidității de orice grad, dacă aceasta a intervenit în perioada în care se aflau în una dintre situațiile prevăzute la lit. a) sau b).
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.
În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenite soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.
Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la împlinirea de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate pentru care asigurarea de pensie este obligatorie.
Pensia de urmaș se calculează, după caz, din: a) pensia de agricultor pentru limită de vârstă, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat
pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a intervenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei de agricultor pentru limită de vârstă și era în plată cu pensie de invaliditate gradul II, pensie anticipată sau ar fi avut dreptul, în condițiile legii, la una dintre aceste categorii de pensii de agricultor.
Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește în condițiile prevăzute la art. 50, prin aplicarea unui procent asupra unităților de contribuție realizate de susținător, aferente pensiei prevăzute la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, după cum urmează
pentru un singur urmaș - 50%
pentru 2 urmași - 75%
pentru 3 sau mai mulți urmași - 100%.
Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, reprezintă însumarea drepturilor de urmaș, calculate după fiecare părinte.
În cazul modificării numărului de urmași, pensia se recalculează în conformitate cu dispozițiile art. 45 alin. (2).
Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie din sistemul de pensii pentru agricultori, din sistemul public de pensii sau din alte sisteme de pensii neintegrate, și îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Cuantumul pensiei pentru care s-a formulat opțiunea se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Beneficiarii pensiei de urmaș prevăzuți la art. 40 lit. c) și la art. 42 sunt supuși revizuirii medicale și au obligația de a urma programele recuperatorii conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.
Cuantumul pensiei de agricultor se determină prin înmulțirea unităților de contribuție realizate de asigurat în perioada de cotizare cu valoarea unei unități de contribuție.
Unitățile de contribuție realizate de asigurat în perioada de cotizare reprezintă suma unităților de contribuții anuale realizate în toată perioada de contribuție raportată la stagiul complet de cotizare prevăzut la art. 27 alin. (4).
La calculul unităților de contribuție realizate se utilizează 3 zecimale.
Numărul unităților de contribuție realizate, pentru stagii complete de cotizare, nu poate fi mai mic de 360 sau mai mare de 1.080.
Stagiul de cotizare mai mare decât cel prevăzut la art. 27 alin. (4) determină un număr mai mare de unități de contribuție, dacă reprezintă ani întregi de cotizare peste stagiul complet necesar.
Pentru perioadele asimilate, prevăzute la art. 26 alin. (1), la determinarea unităților de contribuție realizate se utilizează unitatea de contribuție anuală egală cu 360.
Pentru stagiul potențial acordat asiguraților în drept să obțină o pensie de invaliditate din sistemul de pensii pentru agricultori, unitatea de contribuție anuală a asiguratului este de
270 pentru gradul I de invaliditate
240 pentru gradul II de invaliditate.
Asigurații care, după înscrierea la pensie pentru limită de vârstă, reglementată de prezenta lege, contribuie suplimentar cu un număr întreg de ani la sistemul de pensii pentru agricultori, regăsindu-se în situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1), beneficiază de recalcularea pensiei de agricultor după realizarea fiecărei unități de contribuție anuală, conform prevederilor art. 21 alin. (3).
CNPAS comunică anual asiguratului, prin casele teritoriale de pensii, unitățile de contribuție anuală, numărul de ani de cotizare, precum și sumele în lei, înregistrate în contul asiguratului, drept contribuții individuale și mutuale depuse de stat în numele asiguratului. Datele se completează anual în carnetul asiguratului, la data depunerii declarației de asigurare anuală.
Valoarea unei unități de contribuție se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Valoarea unei unități de contribuție se calculează prin aplicarea unui procent asupra 1/5 din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru perioada de referință.
Procentul folosit la stabilirea valorii unei unități de contribuție, conform prevederilor alin. (2), nu poate fi mai mic de 0,1% sau mai mare de 0,5%.
În raport cu evoluția indicatorilor macroeconomici și cu resursele financiare, valoarea unei unități de contribuție se poate actualiza prin lege în cursul execuției bugetare.
Pensia de agricultor se acordă la cererea persoanei îndreptățite, a mandatarului desemnat de aceasta prin procură specială, a tutorelui sau a curatorului acesteia.
Cererea de pensionare, împreună cu actele care dovedesc îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege, inclusiv carnetul de asigurat, se depun la casa teritorială de pensii în raza căreia se află domiciliul ori reședința asiguratului sau, după caz, a mandatarului, tutorelui ori a curatorului acestuia.
Drepturile de pensie de agricultor pentru limită de vârstă se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor de pensionare, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la această dată.
Drepturile de pensie anticipată ale agricultorilor se acordă și se plătesc de la data îndeplinirii condițiilor, dar nu înaintea încetării calității de asigurat, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii condițiilor.
În cazul persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare și a căror cerere a fost depusă după termenul prevăzut la alin. (1) și (2), drepturile de pensie de agricultor se acordă și se plătesc de la data depunerii cererii împreună cu actele doveditoare.
Persoanele care au împlinit vârsta standard de pensionare nu mai pot solicita înscrierea la pensia de invaliditate de agricultor.
Dreptul la pensie de invaliditate se acordă de la data emiterii deciziei medicale de încadrare în grad de invaliditate dacă cererea a fost depusă în termen de 60 de zile de la această dată.
În cazul persoanelor care îndeplinesc condițiile de pensionare și a căror cerere a fost depusă după termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de invaliditate se acordă și se plătesc de la data depunerii cererii împreună cu toate actele doveditoare.
în cazul persoanelor care îndeplinesc la data decesului susținătorului asigurat condițiile prevăzute de prezenta lege, drepturile la pensie de urmaș de agricultor se acordă la cerere, după cum urmează
începând cu luna următoare decesului, în cazul în care susținătorul decedat era pensionar agricultor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului
de la data decesului susținătorului, în cazul în care acesta nu era pensionar la data decesului, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data decesului
de la data depunerii cererii, în situațiile în care s-au depășit termenele prevăzute la lit. a) și b).
În cazul în care urmașul îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege ulterior datei decesului susținătorului asigurat, drepturile de pensie de urmaș se acordă de la data îndeplinirii condițiilor, dacă cererea a fost depusă în termen de 90 de zile de la data îndeplinirii condițiilor.
În situația în care s-a depășit termenul prevăzut la alin. (2), drepturile de pensie de urmaș se acordă de la data depunerii cererii.
Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii în termen de 45 de zile de la data depunerii cererii.
Decizia casei teritoriale de pensii va cuprinde temeiurile de fapt și de drept pe baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.
Decizia casei teritoriale de pensii se comunică în scris persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Decizia emisă în condițiile prevăzute la art. 59 alin. (1) poate fi contestată la instanța judecătorească competentă, în a cărei rază teritorială se află domiciliul sau reședința asiguratului, în termen de 45 de zile de la comunicare.
Decizia casei teritoriale de pensii necontestată în termen este definitivă.
În situația în care se constată erori în stabilirea și/sau în plata drepturilor de pensie de agricultor, casele teritoriale de pensii vor opera corecturile și modificările legale, atrăgând, după caz, răspunderea celor vinovați.
Plata pensiei de agricultor se face lunar.
Pensia de agricultor se plătește personal titularului, mandatarului desemnat de acesta prin procură specială sau reprezentantului legal al acestuia.
Modalitățile de plată a pensiilor de agricultor se stabilesc prin regulament al CNPAS.
Plata pensiei de agricultor încetează începând cu luna următoare celei în care
beneficiarul a decedat
beneficiarul nu mai îndeplinește condițiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia de agricultor
urmașul a fost condamnat printr-o hotărâre rămasă definitivă pentru infracțiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susținătorului.
Instanțele judecătorești au obligația ca, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunțate în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. c), să comunice această situație, în scris, CNPAS.
Plata pensiei de agricultor se suspendă începând cu luna următoare celei în care
pensionarul își stabilește domiciliul pe teritoriul altui stat cu care România a încheiat convenție de asigurări sociale, dacă în cadrul acesteia se prevede că pensia se plătește de către celălalt stat
beneficiarul unei pensii anticipate realizează venituri dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie conform art. 5 alin. (1) pct. I și II din Legea nr. 19/2000 , cu modificările și completările ulterioare
beneficiarul unei pensii de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală periodică
beneficiarul unei pensii de urmaș realizează venituri lunare mai mari decât 1/2 din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată
copilul urmaș nu mai îndeplinește condițiile prevăzute la art. 40 lit. b) și c)
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, se recăsătorește
soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii proprii de agricultor, optează pentru pensie de urmaș agricultor sau pensie de urmaș din alt sistem de asigurări sociale
pensionarul depune cerere de suspendare a plății pensiei.
Reluarea în plată a pensiilor suspendate se face la cerere, începând cu luna următoare celei în care a încetat cauza suspendării, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data încetării cauzei suspendării.
În situația în care cererea de reluare în plată a fost depusă după expirarea termenului de 30 de zile, plata se face începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea.
Reluarea în plată a pensiei de urmaș suspendate ca urmare a neîndeplinirii condițiilor prevăzute la art. 40 lit. b) și c) se face de la data începerii anului școlar sau de la data emiterii deciziei medicale de încadrare într-un grad de invaliditate.
Pot cumula pensia de agricultor cu veniturile realizate din desfășurarea oricărei activități, indiferent de nivelul acestora
copiii urmași, orfani de ambii părinți, pe perioada școlarizării, până la împlinirea vârstelor prevăzute la art. 40 lit. a) și b)
nevăzătorii
pensionarii pentru limită de vârstă.
Beneficiarii pensiei de urmaș pot cumula pensia cu veniturile realizate, dacă acestea nu depășesc lunar 1/2 din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Sumele rămase neîncasate de către pensionarul agricultor decedat, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul și, după caz, drepturile de pensie cuvenite și neachitate până la deces, se plătesc soțului supraviețuitor, copiilor, părinților sau, în lipsa acestora, celorlalți moștenitori, în condițiile dreptului comun.
Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripție de 3 ani.
Asigurații sistemului de pensii pentru agricultori au dreptul, în afară de pensie, la: a) tratament balnear în scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă
ajutor de deces.
În scopul prevenirii îmbolnăvirilor și recuperării capacității de muncă, asigurații și pensionarii sistemului de pensii pentru agricultori au dreptul la tratament balnear o dată pe an, în limitele fondurilor alocate pentru tratament balnear prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, cu suportarea de către beneficiar a unei părți din costul biletului de tratament.
Criteriile pe baza cărora se acordă biletele pentru tratament balnear, precum și nivelul cotei de participare individuală a asiguraților sau, după caz, a pensionarilor se aprobă anual de către CNPAS.
Plata serviciilor aferente biletelor de tratament balnear se realizează de CNPAS.
Tratamentul balnear va fi asigurat în unitățile de tratament din proprietatea CNPAS și, în completare, prin contracte încheiate, potrivit legii, cu unități de profil.
În cazul decesului asiguratului sau pensionarului agricultor, beneficiază de ajutor de deces o singură persoană, care poate fi, după caz, soțul supraviețuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul ori moștenitorul, în condițiile dreptului comun, sau, în lipsa acesteia, persoana care dovedește că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.
Cuantumul ajutorului de deces se stabilește anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat și nu poate fi mai mic decât valoarea salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat și aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în curs.
Asiguratul sau pensionarul beneficiază de ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie aflat în întreținerea sa și care nu are un drept propriu de asigurări sociale.
Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi
soțul
copiii proprii, copiii adoptați, copiii aflați în plasament familial sau încredințați spre creștere familiei, în vârstă de până la 18 ani sau, dacă își continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăși vârsta de 26 de ani
părinții și bunicii oricăruia dintre soți.
Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la alin. (2).
Ajutorul de deces se achită în termen de 24 de ore de la solicitare, de către casa teritorială de pensii, în cazul pensionarului agricultor, asiguratului, respectiv al unui membru de familie al acestuia.
Dreptul asiguraților la ajutorul de deces nu este condiționat de îndeplinirea unui stagiu de cotizare.
Ajutorul de deces se suportă din bugetul pensiilor pentru agricultori și se acordă la cerere, pe baza certificatului de deces, la nivelul cuvenit la data decesului.
Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în termenul general de prescripție de 3 ani, calculat de la data la care a survenit decesul.