LEGE nr. 263 din 7 noiembrie 2008 (*actualizată*) privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor (actualizată până la data de 29 decembrie 2009*)

Persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) se asigură în sistemul de pensii pentru agricultori pe baza declarației de asigurare.

Declarația de asigurare prevăzută la alin. (1) se depune în termen de 30 de zile de la data încadrării în una sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 5 alin. (1), dar nu mai târziu de data de 31 decembrie a anului în curs, pentru anul următor. Declarația de asigurare se depune la casa teritorială de pensii din raza de domiciliu sau de reședință.

În declarația de asigurare se înregistrează unitatea de contribuție lunară corespunzătoare contribuției lunare individuale pe care persoana se obligă să o achite în anul următor.

Tipul contribuției lunare individuale la care asiguratul s-a obligat la plată prin declarația de asigurare este același pe parcursul întregului an pentru care se depune declarația.

Declarația de asigurare constituie titlu de creanță și devine titlu executoriu la data la care creanța bugetară este scadentă conform legii.

În sistemul de pensii pentru agricultori prestațiile de asigurări sociale reprezintă venituri de înlocuire pentru pierderea totală a veniturilor realizate din agricultură ca urmare a bătrâneții, invalidității sau decesului, denumite în continuare riscuri asigurate.

Prestațiile de asigurări sociale se acordă sub formă de pensii, indemnizații, ajutoare și alte tipuri de prestații prevăzute de prezenta lege, corelativ cu obligațiile privind plata contribuției de asigurări sociale.

Constituie stagiu de cotizare în sistemul de pensii pentru agricultori perioadele în care persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) au plătit contribuția individuală prevăzută de prezenta lege.

Drepturile de asigurări sociale cuvenite în sistemul de pensii pentru agricultori se pot transfera în țările în care asigurații își stabilesc domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte.

Prestațiile de asigurări sociale aferente drepturilor prevăzute la alin. (2) pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

Evidența drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale în sistemul de pensii pentru agricultori se realizează pe baza codului numeric personal.

Verificările în evidența populației pentru datele de identificare a unor persoane, precum și furnizările de date din evidența populației către CNPAS și casele teritoriale de pensii sunt exceptate de la plată.

Bugetul pensiilor pentru agricultori cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului de pensii pentru agricultori. (2) Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse fundamentează anual, pe baza propunerilor CNPAS, proiectul bugetului pensiilor pentru agricultori. (3) Bugetul pensiilor pentru agricultori se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

În cazul în care legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile înainte de expirarea exercițiului bugetar, până la adoptarea noului buget se aplică în continuare prevederile bugetului pensiilor pentru agricultori pe anul precedent.

Excedentele anuale ale bugetului pensiilor pentru agricultori pot fi utilizate în anul următor, potrivit destinațiilor aprobate prin lege, după restituirea transferurilor primite de la bugetul de stat.

Eventualul deficit curent al bugetului pensiilor pentru agricultori se acoperă din disponibilitățile bugetului pensiilor pentru agricultori din anii precedenți.

În sistemul pensiilor pentru agricultori, pe teritoriul României, contribuțiile și prestațiile de asigurări sociale se plătesc în lei.

Contribuțiile și prestațiile de asigurări sociale, stabilite în moneda altor țări, se plătesc pe teritoriul României în lei, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Națională a României din ziua plății.

Statutul de asigurat al sistemului de pensii pentru agricultori se dobândește de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a depus declarația de asigurare.

Contribuția individuală lunară se datorează începând cu data dobândirii statutului de asigurat.

Contribuția statului în beneficiul asiguratului se datorează de la data efectuării plății contribuției individuale lunare de către asigurat.

Plata contribuției individuale lunare la sistemul de pensii pentru agricultori se efectuează lunar, până la sfârșitul lunii, pentru luna în curs.

Plata contribuției individuale lunare se poate face prin orice formă de plată prevăzută de lege, prin virament sau în numerar.

Cuantumul contribuției individuale lunare plătite de asigurat este același pentru un an, conform declarației de asigurare.

Asiguratul poate opta în declarația de asigurare pentru una dintre următoarele tipuri de contribuții individuale lunare

Cuantumul contribuției mutuale a statului, achitată în numele asiguratului, reprezintă dublul contribuției individuale lunare achitate de asigurat.

CNPAS, prin casele teritoriale de pensii, înregistrează în conturile individuale ale asiguraților plățile reprezentând contribuțiile individuale lunare, achitate de către aceștia, concomitent cu contribuția statului achitată în beneficiul asiguratului.

Evidențierea în conturile individuale a contribuțiilor prevăzute la alin. (1) se face sub forma unităților de contribuție anuală.

Unitățile de contribuție anuală, corespunzătoare celor 5 tipuri de contribuții lunare individuale prevăzute la art. 20 alin. (2), sunt următoarele

Neplata de către asigurat a contribuției individuale lunare menționate în declarația de asigurare, în termenul prevăzut la art. 19 alin. (4), generează plata unor majorări calculate pentru fiecare zi de întârziere până la data achitării sumei datorate, inclusiv.

Neplata de către asigurat a contribuției individuale lunare menționate în declarația de asigurare, precum și neplata contribuției în termenul prevăzut la art. 19 alin. (4) atrag neacordarea drepturilor de prestații de asigurări sociale, altele decât pensia pentru limită de vârstă, până la achitarea contribuțiilor datorate și a majorărilor de întârziere aferente.

În cazul în care asiguratul optează pentru modificarea cuantumului contribuției individuale lunare pe care urmează să o achite în anul următor, acesta va depune la casa teritorială de pensii, până la data de 31 decembrie a anului în curs, pentru anul următor, comunicarea de modificare a declarației de asigurare socială.

Asigurații care fac dovada că nu se mai regăsesc în situațiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art. 5 alin. (1), trebuie să depună la casele teritoriale de pensii, în termen de 30 de zile de la modificarea situației, formularul-tip de retragere a declarației de asigurare.

Prin excepție de la prevederile prezentei legi, persoanele prevăzute la art. 5 alin. (1) care, la data intrării în vigoare a legii, depășesc vârsta de 63 de ani și nu beneficiază de pensie din sistemul public sau din alte sisteme neintegrate, dar care îndeplinesc celelalte condiții prevăzute la art. 4 și 5, care nu au realizat stagiul minim de cotizare necesar deschiderii dreptului la pensie, pot dobândi calitatea de asigurat prin plata pentru perioade retroactive a contribuției, până la completarea stagiului de cotizare minim necesar pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă conform prezentei legi.

De prevederile alin. (1) pot beneficia și persoanele care împlinesc vârsta legală de pensionare într-o perioadă mai mică de 15 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Persoanele prevăzute la alin. (1) și (2) pot plăti contribuțiile corespunzătoare stagiului minim de cotizare necesar obținerii unei pensii pentru limită de vârstă într-o perioadă de până la 2 ani, pe baza unei declarații de asigurare speciale și a unor declarații de asigurare anuale.

Stagiile de cotizare realizate potrivit alin. (3) pot fi valorificate pentru obținerea pensiei numai după achitarea contribuțiilor corespunzătoare stagiului minim de cotizare necesar obținerii pensiei pentru limită de vârstă.

În situația în care nu sunt respectate prevederile alin. (4), sumele achitate cu titlu de contribuție nu se restituie.

În sistemul de pensii pentru agricultori stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor în care asiguratul a achitat integral contribuția individuală lunară înscrisă în declarația de asigurare inițială sau în comunicarea de modificare la aceasta ori, după caz, în declarația specială.

Perioadele pentru care asiguratul nu a achitat contribuția individuală nu constituie stagiu de cotizare.

În perioadele pentru care asiguratul nu achită contribuția individuală nu se datorează nici contribuția mutuală suportată din bugetul de stat.

În sistemul de pensii pentru agricultori se asimilează stagiului de cotizare perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate, în care asiguratul a urmat cursurile de zi ale învățământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiția absolvirii acestora.

Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică numai pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă, de invaliditate și de urmaș.

Perioadele asimilate se înregistrează ca unități de contribuție anuală corespunzătoare, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. a).

Perioadele asimilate constituite din fracțiuni incomplete de an se consideră unități de contribuție anuală dacă fracțiunile incomplete de an sunt de cel puțin 6 luni.

În situația în care o persoană a realizat perioade de stagiu de cotizare, vechime în muncă sau vechime în serviciu în mai multe sisteme de asigurări sociale, pe baza cărora se poate deschide dreptul la pensie în cadrul acestora, perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică, opțional, în unul dintre sisteme.

Pensia de agricultori pentru limită de vârstă se acordă asiguraților care îndeplinesc cumulativ, la data pensionării, condițiile privind vârsta standard de pensionare și stagiul minim de cotizare în sistemul de pensii pentru agricultori. (2) Vârsta standard de pensionare este de 63 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Stagiul minim de cotizare, atât pentru femei, cât și pentru bărbați, este de 15 ani.

Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați.

Persoanele asigurate care au realizat un stagiu de cotizare în condiții de handicap preexistent calității de asigurat, în funcție de gradul handicapului, beneficiază de reducerea stagiilor de cotizare și a vârstelor standard de pensionare, după cum urmează

Asigurații nevăzători beneficiază de pensie minimă pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat, ca nevăzător, cel puțin 10 ani de cotizare.

Asigurații care au depășit stagiul complet de cotizare cu cel puțin 10 ani pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea vârstelor standard de pensionare.

La stabilirea stagiului de cotizare nu se iau în considerare pentru calculul unităților de contribuție

Cuantumul pensiei anticipate se stabilește în aceleași condiții cu cel al pensiei pentru limită de vârstă.

La împlinirea vârstei standard de pensionare, la cerere, pensia anticipată de agricultor devine pensie de agricultor pentru limită de vârstă și se recalculează prin adăugarea perioadelor asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare.

Au dreptul la pensie de invaliditate asigurații care și-au pierdut total capacitatea de muncă, din cauza unor boli sau a unor accidente care au ori nu au legătură cu munca și care au realizat stagiul de cotizare necesar, în raport cu vârsta, la data ivirii invalidității.

Asigurații sistemului de pensii pentru agricultori pot fi încadrați în gradul I sau II de invaliditate pe baza criteriilor și normelor în temeiul cărora se face încadrarea în grade de invaliditate în sistemul public de pensii.

Încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de invaliditate se face prin decizie emisă de medicul specialist în expertiză medicală și recuperarea capacității de muncă, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.

Împotriva deciziei prevăzute la alin. (1) se poate face contestație la casa teritorială de pensii, în termen de 30 de zile de la comunicare.

La soluționarea contestației, casa teritorială de pensii poate consulta Institutul Național de Expertiză Medicală și Recuperare a Capacității de Muncă.

Termenul de rezolvare a contestației este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.

Decizia casei teritoriale de pensii, dată în soluționarea contestației prevăzute la alin. (2), poate fi contestată la instanța judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un grad de invaliditate, necontestată în termen, este definitivă.

Asigurații care și-au pierdut capacitatea de muncă, încadrați într-un grad de invaliditate potrivit art. 32, beneficiază de pensie de invaliditate dacă îndeplinesc condițiile de stagiu de cotizare necesar în raport cu vârsta, prevăzute în tabelul de mai jos: ┌─────────────────────────────┬───────────────────────────┐ │ Vârsta asiguratului la data │Stagiul de cotizare necesar│ │ ivirii invalidității │ (ani) │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │Sub 25 de ani │ 3 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │25 -31 de ani │ 6 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │31 - 37 de ani │ 9 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │37 - 43 de ani │ 12 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │43 - 49 de ani │ 15 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │49 - 55 de ani │ 18 │ ├─────────────────────────────┼───────────────────────────┤ │Peste 55 de ani │ 21 │ └─────────────────────────────┴───────────────────────────┘

Au dreptul la pensie de invaliditate și persoanele care, la data ivirii invalidității, nu mai au calitatea de asigurați, dar îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1).

În cazul în care invaliditatea s-a ivit în timpul și din cauza îndeplinirii obligațiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare.

Prevederile alin. (1) se aplică și în situația în care invaliditatea a survenit ca urmare a unui accident în legătură cu munca, a neoplaziilor, precum și a SIDA.

La stabilirea pensiei de invaliditate, asiguraților li se acordă un stagiu potențial, determinat ca diferență între stagiul complet de cotizare și stagiul de cotizare realizat efectiv până în momentul încadrării într-un grad de invaliditate.

Stagiul potențial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care asiguratul l-ar fi putut realiza de la data apariției invalidității până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 27 alin. (2).

Pensionarii de invaliditate sunt supuși revizuirii medicale în funcție de afecțiune, la intervale de 6 sau 12 luni, până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la termenele stabilite de casele teritoriale de pensii.

După fiecare revizuire, medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii emite o nouă decizie prin care se stabilește, după caz

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia de revizuire medicală.

Neprezentarea la revizuirea medicală, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală.

Revizuirea medicală se poate efectua și la cererea pensionarului, înainte de data stabilită de casa teritorială de pensii, dacă starea sănătății sale s-a ameliorat sau s-a deteriorat.

Decizia emisă după revizuirea medicală se supune aceleiași proceduri de contestare și soluționare conform art. 32 alin. (2)-(6).

Nu sunt supuși revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care

Pensionarii de invaliditate, cu excepția celor prevăzuți la art. 36 alin. (7), sunt obligați să urmeze programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării sociale.

Neîndeplinirea obligației prevăzute la alin. (1) din motive imputabile pensionarului atrage suspendarea plății pensiei începând cu luna următoare constatării.

Suspendarea plății pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.

Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.

În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puțin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaș cuvenite soțului supraviețuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6,0% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Pensia de urmaș se calculează, după caz, din: a) pensia de agricultor pentru limită de vârstă, aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat

Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește în condițiile prevăzute la art. 50, prin aplicarea unui procent asupra unităților de contribuție realizate de susținător, aferente pensiei prevăzute la alin. (1), în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, după cum urmează

Soțul supraviețuitor care are dreptul la o pensie proprie din sistemul de pensii pentru agricultori, din sistemul public de pensii sau din alte sisteme de pensii neintegrate, și îndeplinește condițiile prevăzute de prezenta lege pentru obținerea pensiei de urmaș după soțul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cuantumul pensiei pentru care s-a formulat opțiunea se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.