LEGE nr. 252 din 19 iulie 2013 privind organizarea și funcționarea sistemului de probațiune
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
În sensul prezentei legi, termenii și sintagmele de mai jos au următorul înțeles
sancțiuni și măsuri comunitare - sancțiunile și măsurile neprivative de libertate prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. c)-e)
management de caz - procesul de coordonare a ansamblului activităților de evaluare a persoanei supravegheate, planificare și desfășurare a intervențiilor de asistare și control, monitorizare a modului de executare a măsurilor și obligațiilor impuse de organele judiciare, inclusiv prin valorificarea potențialului intern al persoanei și integrarea contribuției instituțiilor din comunitate
referirea cazului - activitatea de transmitere a unui caz de către instituția care gestionează managementul de caz către o instituție din comunitate, împuternicită să realizeze o intervenție specializată în acord cu planificarea activității de probațiune.
Sintagma "instituții din comunitate" are înțelesul definit în Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal.
Se înființează Direcția Națională de Probațiune, denumită în continuare Direcția, ca structură cu personalitate juridică, în cadrul Ministerului Justiției, prin reorganizarea Direcției de probațiune din Ministerul Justiției.
Direcția are sediul în municipiul București, str. Apolodor nr. 17, sectorul 5. Schimbarea sediului se poate realiza prin ordin al ministrului justiției.
Activitatea Direcției este coordonată direct de către ministrul justiției.
Direcția are următoarele atribuții principale
stabilește direcțiile strategice de acțiune în domeniul probațiunii în vederea implementării strategiei justiției ca serviciu public
stabilește concepția și coordonează, evaluează și monitorizează, la nivel național, Strategia națională de reabilitare a persoanelor față de care s-au dispus sancțiuni și măsuri comunitare, aplicată în sistemul de probațiune, inclusiv de către instituțiile cu atribuții în domeniu
organizează și coordonează procesul de executare a pedepselor și măsurilor neprivative de libertate specifice domeniului probațiunii
elaborează Standardele minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate și normele metodologice pentru avizarea și acreditarea programelor de lucru cu persoanele supravegheate
organizează și coordonează activitatea structurilor teritoriale
coordonează gestionarea resurselor umane ale sistemului de probațiune
organizează pregătirea profesională a personalului din sistemul de probațiune și cursuri de pregătire pentru persoane din cadrul instituțiilor implicate în activitatea de probațiune
elaborează proiectul de buget anual al Direcției și al structurilor teritoriale, pe care îl supune spre aprobare ministrului justiției, și asigură execuția bugetară în condițiile legii
administrează patrimoniul sistemului de probațiune, organizează și coordonează alocarea, mișcarea, evidența și controlul cheltuielilor materiale și de investiții, ale mijloacelor și echipamentelor din dotare
elaborează, în colaborare cu direcția de specialitate din Ministerul Justiției, proiectele de acte normative privind organizarea și activitatea sistemului de probațiune
realizează evaluarea și controlul activității derulate în structurile teritoriale de probațiune, prin intermediul inspectorilor de probațiune
realizează evaluarea profesională a personalului din cadrul sistemului de probațiune, în condițiile stabilite prin Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de probațiune
coordonează elaborarea standardelor de performanță, a metodologiilor și instrumentelor de lucru, în scopul uniformizării și îmbunătățirii activității de probațiune
coordonează elaborarea și implementarea strategiei de comunicare și relații publice a sistemului de probațiune, în scopul promovării rolului sistemului de probațiune
coordonează cooperarea internațională în domeniu
reprezintă în fața instanțelor judecătorești și a altor organe de jurisdicție interesele Direcției și ale structurilor teritoriale
coordonează activitatea de colectare și prelucrare a datelor statistice specifice domeniului probațiunii și gestionează sistemele informatice aferente
realizează studii, analize și cercetări care să contribuie la fundamentarea politicii penale în domeniu, la elaborarea strategiilor de lucru și la îmbunătățirea practicii
elaborează și difuzează ghiduri practice sau alte materiale în domeniu, întocmind propriile materiale în acest sens, având în vedere practica organelor judiciare; ș) promovează rolul sistemului de probațiune, al activităților desfășurate de către personalul din sistemul de probațiune, inclusiv prin mijloace de informare în masă; ș^1) elaborează și sprijină desfășurarea, în colaborare cu alte instituții ale statului, de acțiuni și programe de reintegrare socială pe piața muncii a persoanelor aflate, potrivit legii, în supravegherea serviciului de probațiune
alte atribuții prevăzute de lege în domeniul de activitate a sistemului de probațiune.
Direcția este condusă de un director general, numit prin ordin al ministrului justiției, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
Directorul general este numit pe o durată de 4 ani, cu posibilitatea obținerii consecutive, o singură dată, a unui nou mandat.
Directorul general al Direcției este ordonator terțiar de credite.
În activitatea de conducere, directorul general este sprijinit de 2 directori generali adjuncți numiți prin ordin al ministrului justiției, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
Prevederile alin. (2) se aplică în mod corespunzător directorilor generali adjuncți.
Condițiile și modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (1) și (4) sunt stabilite prin regulament, aprobat prin ordin al ministrului justiției.
Directorul general poate face parte din următoarele categorii de personal: personal de probațiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Directorii generali adjuncți pot face parte din următoarele categorii de personal: personal de probațiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, potrivit Legii nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și funcționari publici.
Directorul general emite decizii și instrucțiuni și răspunde, în fața ministrului justiției, de buna funcționare a sistemului de probațiune.
Directorul general poate delega o parte din atribuțiile sale directorilor generali adjuncți.
Directorii generali adjuncți angajează și reprezintă Direcția în baza mandatului expres dat prin decizia directorului general.
Directorii generali adjuncți conduc și răspund de activitatea departamentelor pe care le coordonează.
Pe lângă Direcție funcționează Consiliul consultativ, ca organ consultativ, denumit în continuare Consiliu, alcătuit din reprezentanți ai sistemului de probațiune și alte categorii de specialiști.
Directorul general al Direcției este președintele Consiliului.
Consiliul are ca scop elaborarea Strategiei naționale în domeniul probațiunii, monitorizarea implementării acesteia, precum și stabilirea altor măsuri în vederea îmbunătățirii activității de probațiune.
Consiliul se întrunește semestrial sau ori de câte ori este nevoie prin convocarea directorului general.
Activitatea Consiliului este reglementată prin ordin al ministrului justiției.
În structura organizatorică a Direcției funcționează departamente, servicii și alte structuri înființate prin ordin al ministrului justiției.
Directorii departamentelor sunt numiți prin decizie a directorului general, pe o perioadă de 4 ani, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea obținerii unui nou mandat.
Șefii serviciilor din cadrul Direcției sunt numiți prin decizie a directorului general, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens.
Condițiile și modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (2) și (3) sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
Atribuțiile și competențele aferente departamentelor, serviciilor și celorlalte structuri din cadrul Direcției, precum și atribuțiile și răspunderile corespunzătoare funcțiilor din cadrul Direcției se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de probațiune, aprobat prin ordin al ministrului justiției.
Atribuțiile și competențele departamentului de control se execută prin inspectorii de probațiune aflați în subordinea directă a directorului general și se stabilesc în conformitate cu principiul independenței operaționale.
La nivelul Direcției își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal: personal de probațiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor potrivit Legii nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, funcționari publici și personal contractual.
În derularea activității, Direcția poate colabora cu specialiști din alte domenii de activitate, cu voluntari din rândul comunității, precum și cu reprezentanți ai societății civile.
Colaboratorii pot fi remunerați pentru activitatea desfășurată, potrivit legii.
Direcția asigură formarea profesională a personalului în domeniul probațiunii, stimulează și realizează activitățile de studiu și cercetare care să indice direcțiile de dezvoltare a practicii în domeniul probațiunii fie în mod direct, fie prin intermediul structurilor organizate în subordinea sa.
La nivel teritorial, activitatea de probațiune se realizează prin intermediul serviciilor de probațiune și al altor structuri teritoriale, fără personalitate juridică, înființate potrivit legii și aflate în subordinea Direcției.
Serviciile de probațiune funcționează în fiecare municipiu reședință de județ și în municipiul București, prin reorganizarea serviciilor de probațiune de pe lângă tribunale.
Serviciile de probațiune sunt conduse de șefi serviciu.
Prin decizie a directorului general al Direcției pot fi înființate sedii secundare ale serviciilor de probațiune.
Circumscripția teritorială a fiecărui sediu secundar se stabilește prin decizie a directorului general al Direcției, prin raportare la circumscripțiile teritoriale ale judecătoriilor.
Sediile secundare sunt conduse de șefi birou și se subordonează administrativ și funcțional șefului serviciului de probațiune în cadrul căruia s-au înființat sediile secundare respective.
Șefii serviciilor de probațiune și șefii de birou sunt numiți prin ordin al ministrului justiției, pe o perioadă de 4 ani, în urma promovării unui concurs organizat în acest sens, cu posibilitatea reînnoirii mandatului în aceleași condiții.
Condițiile și modalitatea de organizare a concursurilor prevăzute la alin. (1) sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului justiției.
Șefii serviciilor de probațiune și șefii de birou pot face parte din următoarele categorii de personal: personal de probațiune, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor potrivit Legii nr. 303/2004 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.
În cadrul serviciilor de probațiune pot fi înființate prin decizie a directorului general compartimente de specialitate pe domenii de activitate.
Atribuțiile și competențele aferente structurilor teritoriale, precum și atribuțiile și responsabilitățile corespunzătoare funcțiilor din structurile teritoriale se stabilesc prin Regulamentul de organizare și funcționare a sistemului de probațiune, aprobat prin ordin al ministrului justiției.
În structurile teritoriale își desfășoară activitatea următoarele categorii de personal: personal de probațiune, funcționari publici și personal contractual.
Statutul și salarizarea personalului de probațiune și ale altor categorii profesionale care își desfășoară activitatea în sistemul de probațiune sunt reglementate prin lege.
Finanțarea activității Direcției și a structurilor teritoriale se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.
Direcția poate primi donații, sponsorizări și poate accesa alte surse de finanțare, conform prevederilor legale.
În cadrul bugetului Direcției se constituie anual un fond destinat externalizării de servicii în acord cu Legea nr. 253/2013 .
Direcția dispune de un parc auto constituit la nivel central și la nivelul structurilor teritoriale. Numărul maxim de autoturisme, consumul de carburant și modul de utilizare a parcului auto se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Desfășurarea activității de probațiune se realizează de către consilieri de probațiune din cadrul structurilor teritoriale.
În desfășurarea activității de probațiune, consilierii de probațiune
realizează evaluarea inculpaților, a minorilor aflați în executarea unei măsuri educative, respectiv a persoanelor supravegheate, din oficiu sau la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii
sprijină instanța de judecată în procesul de individualizare a pedepselor și măsurilor educative
coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor și executării obligațiilor stabilite în sarcina persoanelor supravegheate față de care instanța a dispus: amânarea aplicării pedepsei, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, liberarea condiționată
coordonează procesul de supraveghere a respectării uneia dintre următoarele măsuri educative neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la sfârșit de săptămână, asistarea zilnică
coordonează executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității
derulează activități specifice în legătură cu persoanele private de libertate
îndeplinesc alte atribuții, conform legii.
Pentru desfășurarea activității prevăzute la alin. (1) lit. a) este competent serviciul de probațiune în a cărui circumscripție teritorială se află locuința persoanei evaluate. În situația în care persoana evaluată se află într-o unitate de arest preventiv, o unitate penitenciară, un centru educativ sau centru de detenție, competența teritorială se stabilește potrivit alin. (5) și (6) .
Pentru desfășurarea activității prevăzute la alin. (1) lit. b) este competent serviciul de probațiune din circumscripția instanței care judecă cauza.
Pentru desfășurarea activității prevăzute la alin. (1) lit. c)-e) este competent serviciul de probațiune în a cărui circumscripție teritorială se află locuința persoanei supravegheate.
Pentru desfășurarea activității prevăzute la alin. (1) lit. f) este competent serviciul de probațiune în a cărui circumscripție teritorială se află penitenciarul, centrul educativ sau centrul de detenție.
Când un serviciu de probațiune nu are posibilitatea să îndeplinească anumite atribuții legale, se poate adresa unui alt serviciu de probațiune care are posibilitatea să le efectueze.
Solicitarea de efectuare a unui anumit act, a unei evaluări sau verificări trebuie să conțină toate lămuririle referitoare la îndeplinirea actului care face obiectul acesteia, iar, în cazul când urmează să fie ascultată o persoană, se vor arăta și întrebările ce trebuie să i se pună. Consilierul de probațiune care efectuează actul, evaluarea sau verificarea poate pune și alte întrebări, dacă necesitatea acestora rezultă în cursul ascultării.
Evaluarea inculpatului minor se realizează la solicitarea organelor judiciare, potrivit legii, de către consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit art. 32 alin. (2) .
Datele obținute în cadrul evaluării prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un referat de evaluare.
Referatul de evaluare se întocmește și se comunică în termen de 21 de zile de la data primirii la serviciul de probațiune a solicitării.
Referatul de evaluare prevăzut la art. 33 alin. (2) conține date privind mediul familial și social al minorului, situația educațională și profesională, conduita generală a minorului, analiza comportamentului infracțional, riscul de săvârșire a unor infracțiuni, precum și orice alte date relevante pentru situația minorului.
Referatul de evaluare prevăzut la art. 33 alin. (2) poate face referire și la starea de sănătate, la evoluția minorului din punct de vedere fizic, afectiv, moral și intelectual, în măsura în care acestea au influențat sau pot influența comportamentul infracțional.
Referatul de evaluare cuprinde și propuneri motivate privind măsura educativă considerată a fi potrivită pentru minor, cu referire la natura și durata programelor de reintegrare socială, precum și la alte obligații care pot fi impuse acestuia, în vederea reducerii riscului de săvârșire de infracțiuni.
Structura și formatul standard ale referatului de evaluare prevăzut la art. 33 se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
Pentru obținerea datelor necesare evaluării inculpatului minor, consilierul de probațiune poate colabora cu asistenți sociali, psihologi, consilieri școlari, pedagogi, medici sau alți specialiști.
La solicitarea consilierului de probațiune, instituțiile și organizațiile în evidența cărora s-a aflat sau se află minorul pentru îngrijire, tratament sau protecție socială ori educație pun la dispoziția consilierului de probațiune, în termen de 7 zile, informațiile care prezintă relevanță pentru procesul de evaluare.
Evaluarea prevăzută la art. 33 are un caracter personal și se realizează în baza uneia sau mai multor întrevederi între consilierul de probațiune și inculpatul minor și a datelor obținute din alte surse de informații.
În cazul în care inculpatul minor nu colaborează la realizarea evaluării, consilierul de probațiune întocmește referatul de evaluare și menționează, în cuprinsul acestuia, refuzul de colaborare a minorului. La referatul de evaluare este atașată declarația minorului cu privire la refuzul de colaborare.
În situația în care inculpatul minor nu este găsit sau locuiește într-un alt stat și întrevederea de evaluare nu poate fi realizată, consilierul de probațiune încunoștințează organul judiciar despre imposibilitatea întocmirii referatului de evaluare.
Adresa prevăzută la alin. (3) conține datele obținute și este însoțită de dovezi care să ateste situația de fapt constatată, precum și demersurile efectuate în acest sens, inclusiv cele referitoare la colaborarea cu organele de poliție și cu membrii familiei minorului, în vederea contactării acestuia.
În cazul întocmirii unui referat față de un inculpat minor care se află, în același timp, în executarea unei măsuri educative, prevederile art. 33-36 se aplică în mod corespunzător, referatul de evaluare cuprinzând și mențiuni referitoare la respectarea condițiilor de executare a măsurii și a obligațiilor impuse, atunci când este cazul.
În situația în care consideră necesar, procurorul sau instanța de judecată poate solicita serviciului de probațiune evaluarea inculpatului major. Evaluarea se realizează de către consilierul de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit art. 32 alin. (2) .
Datele obținute în cadrul evaluării prevăzute la alin. (1) se consemnează într-un raport de evaluare.
Raportul de evaluare se întocmește și se comunică în termen de 21 de zile de la data primirii solicitării la serviciul de probațiune.
Raportul de evaluare prevăzut la art. 38 conține date privind responsabilitățile familiale și sociale ale persoanei, situația educațională și profesională, conduita generală, analiza comportamentului infracțional, riscul de săvârșire a unor infracțiuni, precum și orice alte date relevante pentru situația persoanei.
Raportul de evaluare poate face referire și la starea de sănătate a persoanei, la nivelul de dezvoltare morală și intelectuală a acesteia, în măsura în care acestea au influențat comportamentul infracțional.
Pe baza datelor prevăzute la alin. (1) și (2) , consilierul de probațiune formulează, în raportul de evaluare, propuneri motivate privind măsurile considerate oportune din perspectiva reducerii riscului săvârșirii de infracțiuni.
Structura și formatul standard ale raportului de evaluare prevăzut la art. 38 se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
Evaluarea minorilor aflați în executarea unei măsuri educative se realizează la solicitarea instanței de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la inițiativa consilierului de probațiune manager de caz, în următoarele situații
dacă, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor, prin impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea condițiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligații
dacă, pe durata executării unei măsuri educative neprivative de libertate, persoana supravegheată nu respectă condițiile de executare sau nu își îndeplinește obligațiile
la înlocuirea unei măsuri educative privative de libertate cu măsura educativă a asistării zilnice
la acordarea liberării dintr-un centru educativ sau centru de detenție.
Rezultatele evaluării prevăzute la art. 41 se consemnează într-un referat de evaluare, care cuprinde date privind respectarea condițiilor de executare a măsurii și a obligațiilor impuse, precum și actualizarea datelor prevăzute la art. 34 alin. (1) și (2) , dacă este cazul.
În situațiile prevăzute la art. 41 lit. a) și b) , referatul de evaluare conține propuneri motivate care să sprijine instanța de judecată în luarea unei decizii care să asigure condițiile potrivite de executare a măsurii educative și creșterea șanselor de îndreptare a persoanei supravegheate.
În situațiile prevăzute la art. 41 lit. c) și d) , referatul de evaluare conține propuneri cu privire la obligațiile prevăzute la art. 121 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, pe care instanța le poate impune, în funcție de particularitățile cazului.
În situația în care este solicitat de către judecătorul delegat cu executarea sau de către instanța de judecată, referatul de evaluare prevăzut la alin. (1) și (2) se întocmește în termen de 14 zile de la data primirii solicitării la serviciul de probațiune.
În vederea întocmirii referatului de evaluare prevăzut la alin. (2) , instituția din comunitate care are responsabilitatea supravegherii minorului, a verificării sau controlului modalității de executare a obligațiilor stabilite în sarcina acestuia are obligația de a pune la dispoziția consilierului de probațiune, în termen de 7 zile, informațiile și dovezile solicitate în acest sens.
În vederea întocmirii referatului de evaluare prevăzut la alin. (3) , dispozițiile art. 110 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.
Structura și formatul standard ale referatului de evaluare prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
Evaluarea persoanelor aflate în supravegherea serviciului de probațiune se realizează la solicitarea instanței de judecată sau a judecătorului delegat cu executarea sau, după caz, la inițiativa consilierului de probațiune manager de caz, în următoarele situații
dacă, pe durata termenului de supraveghere, au intervenit motive care justifică fie modificarea obligațiilor prin impunerea de noi obligații, sporirea sau diminuarea condițiilor de executare existente, fie încetarea executării unora dintre obligații
dacă, pe durata termenului de supraveghere, persoana supravegheată nu respectă măsurile de supraveghere sau nu execută, în condițiile stabilite, obligațiile care îi revin.
Rezultatele evaluării prevăzute la art. 43 se consemnează într-un raport de evaluare, care cuprinde date privind respectarea măsurilor și a obligațiilor impuse, precum și actualizarea datelor prevăzute la art. 39 alin. (1) și (2) , dacă este cazul.
Raportul de evaluare prevăzut la alin. (1) conține propuneri motivate care să sprijine instanța de judecată în luarea unei decizii considerate a fi oportună din perspectiva reducerii riscului săvârșirii de infracțiuni.
În situația în care este solicitat de către judecătorul delegat cu executarea sau de către instanța de judecată, raportul de evaluare prevăzut la alin. (1) și (2) se întocmește în termen de 14 zile de la data primirii solicitării la serviciul de probațiune.
În vederea întocmirii raportului de evaluare prevăzut la alin. (1) , instituția din comunitate care are responsabilitatea să îndrume și să verifice modalitatea efectivă de executare a unor obligații stabilite în sarcina persoanei supravegheate, în termen de 7 zile pune la dispoziția consilierului de probațiune manager de caz informațiile și dovezile solicitate în acest sens.
Structura și formatul standard ale raportului de evaluare prevăzut la alin. (1) se stabilesc prin Regulamentul de aplicare al prezentei legi.
Serviciul de probațiune sprijină instanța de judecată în procesul de individualizare a pedepselor și măsurilor educative prin efectuarea evaluării prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. a) , prin oferirea de informații.
Serviciul de probațiune pune la dispoziția instanței informațiile cuprinse în baza de date constituită la nivel național cu privire la instituțiile din comunitate abilitate să participe, sub coordonarea serviciului de probațiune, la executarea pedepselor și a măsurilor neprivative de libertate, conform procedurii stabilite în Legea nr. 253/2013 .
Baza de date prevăzută la alin. (1) conține și lista instituțiilor din comunitate în cadrul cărora poate fi prestată muncă neremunerată în folosul comunității și tipurile de activități care pot face obiectul acesteia, cursurile, programele sau activitățile care pot fi impuse în conținutul unor obligații sau al unor măsuri educative.
În fața instanței de judecată, consilierul de probațiune poate formula cereri pentru solicitarea de informații suplimentare instituțiilor, organizațiilor sau persoanelor fizice care dețin informații considerate necesare pentru clarificarea situației minorului și completarea evaluării.
Dacă apreciază necesar, consilierul de probațiune prezintă instanței de judecată propunerile privind măsurile care pot fi luate față de minor, așa cum au fost formulate în conținutul referatului de evaluare, sau formulează completări, atunci când este cazul.
Procesul de supraveghere cuprinde ansamblul activităților și intervențiilor derulate în mod direct de către serviciul de probațiune sau sub coordonarea acestuia, în scopul reabilitării sociale a persoanei supravegheate, al reparării prejudiciului adus comunității prin săvârșirea faptei și al creșterii gradului de siguranță în comunitate.
Procesul de supraveghere prevăzut la alin. (1) se realizează prin exercitarea controlului asupra respectării măsurilor și executării obligațiilor impuse în sarcina unei persoane supravegheate și asistarea adaptată nevoilor persoanei, riscului de săvârșire de infracțiuni și particularităților cazului.