LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente

Deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 , cu modificările și completările ulterioare, în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Plângerea suspendă exercițiul dreptului de opțiune asupra titlului de despăgubire al titularului.

Valorificarea titlurilor de despăgubire se face numai după finalizarea procedurii administrative prealabile sau, după caz, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care plângerea formulată în temeiul alin. (1) a fost respinsă, în cazul în care procedura administrativă a fost urmată de o procedură judecătorească.

În cazul în care, după parcurgerea procedurii administrative prealabile sau, după caz, după parcurgerea procedurii în fața instanței judecătorești, a fost acordată o sumă mai mare decât cea stabilită în titlul de despăgubire inițial emis, decizia reprezentând titlul de despăgubire aferent diferenței cuvenite se emite de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. După emiterea respectivei decizii, reprezentând titlul de despăgubire emis în completare, se urmează procedura prevăzută la capitolul V^1 .

Competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz, refuzul acesteia de a emite decizia revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul. Dacă reclamantul domiciliază în străinătate, cererea se adresează instanței reședinței sale din țară sau, după caz, instanței domiciliului reprezentantului acestuia din România, iar dacă nu are nici reședință în România și nici reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adresează Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București.

Hotărârea pronunțată de prima instanță poate fi atacată cu recurs. Recursul suspenda executarea.

Dacă, pe baza constatărilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta stabilește că imobilul pentru care s-a stabilit plata de despăgubiri este restituibil în natură, prin decizie motivată va proceda la restituirea acestuia.

Decizia de restituire în natură astfel emisă urmează regimul juridic prevăzut de art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată.

În cazul în care, în decizia/dispoziția sau ordinul conducătorului autorității administrației publice centrale ori după caz propunerea motivată a entității investite cu soluționarea notificării, de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, sunt individualizate mai multe persoane și cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despăgubire se acordă individual potrivit cotei corespunzătoare.

În cazul în care, în decizia/dispoziția sau ordinul conducătorului autorității administrației publice centrale ori, după caz, propunerea motivată a entității investite cu soluționarea notificării de acordare a măsurilor reparatorii, sunt individualizate mai multe persoane fără a se fi stabilit cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despăgubire se acordă pe numele tuturor beneficiarilor.

În cazul în care persoanele individualizate în decizia/dispoziția sau ordinul conducătorului autorității administrației publice centrale ori, după caz, propunerea motivată a entității investite cu soluționarea notificării de acordare a măsurilor reparatorii prezintă un act autentic de partaj voluntar sau, după caz, o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care s-au stabilit cotele cuvenite fiecăruia, titlul de despăgubire se acordă individual, potrivit cotei convenite ori stabilite.

În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procesele-verbale încheiate de prefecturi prin care s-au consemnat sume care urmează a se acorda ca despăgubire vor fi reanalizate și, în situația în care potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, restituirea în natură nu este posibilă dar se constată că notificanții sunt îndreptățiți la acordarea de despăgubiri, dosarul întocmit va fi înaintat Secretariatului Comisiei Centrale, însoțit de situația juridică actuală a imobilului și de ordinul conținând propunerea motivată a prefectului de acordare a despăgubirilor.

Prevederile art. 16 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.

În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, notificările înregistrate la prefecturi și pentru care nu au fost încheiate procese-verbale se vor înainta entităților investite potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată cu soluționarea acestora.

Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în situațiile în care, în urma reanalizării proceselor-verbale încheiate de prefecturi prin care sunt consemnate sume care urmează a se acorda ca despăgubire se constată că potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, restituirea în natură este posibilă, ori notificanții nu sunt îndreptățiți la acordarea de despăgubiri.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice ofertă de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, se consideră închisă.

După închiderea ofertei, entitatea implicată în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1) , va proceda la atribuirea/alocarea acțiunilor, după care va elibera titularului deciziei de restituire prin acordarea de acțiuni ori al titlurilor de valoare nominală subscrise, o adeverința/un certificat de acționar care va indica titularul acestora, numărul acțiunilor și datele de identificare a societății comerciale.

În termen de 10 zile de la data atribuirii/alocării acțiunilor, entitatea implicată în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1) , va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista beneficiarilor măsurilor prevăzute la alin. (2) , a titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispozițiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost acordate/alocate acțiunile, fiind menționat distinct și emitentul acestora.

Dispozițiile prevăzute la alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător pentru orice altă oferta de capital disponibil, închisă înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. În acest caz, termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Nu fac obiectul prezentei legi acțiunile acordate/alocate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 , cu modificările și completările ulterioare.

În situația în care, în urma ofertei de capital disponibil, au fost alocate/atribuite acțiuni într-un cuantum inferior celor prevăzute în deciziile/dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale investite cu soluționarea notificărilor, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va proceda la emiterea titlului de despăgubire, după parcurgerea procedurii prevăzute de prezenta lege, pentru diferența până la concurența sumelor stabilite de evaluatori sau societățile de evaluare desemnate.

În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanțelor Publice va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista tuturor titularilor titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispozițiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost emise, fiind menționat distinct și emitentul acestora.

Dacă titlul de valoare nominală a fost emis pe numele reprezentanților persoanelor îndreptățite înscrise în decizia/dispoziția de restituire în echivalent, se va face această mențiune.

Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001 , republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi și nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 , cu modificările și completările ulterioare, se convertesc și prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în titlu de despăgubire.

Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001 , republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 , cu modificările și completările ulterioare, nu fac obiectul prezentei legi.

În situația în care titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001 , republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au fost valorificate parțial în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 , cu modificările și completările ulterioare, decizia Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin care se dispune convertirea acestora în titlu de plată a despăgubirii se va emite numai pentru titlurile de valoare nominală deținute de solicitant și nevalorificate.

În cazurile prevăzute la alin. (1) și (3) , Comisia Specială pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide după primirea cererilor persoanelor îndreptățite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate.

Cererile prevăzute la alin. (4) se vor depune la Secretariatul Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor, după constituirea acesteia.

Comisia Centrală are sigiliu propriu și își va desfășura activitatea la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.

Fondurile necesare funcționarii Comisiei Centrale și a secretariatului acestuia se vor asigura prin bugetul Cancelariei Primului-Ministru.

Onorariile evaluatorilor sau a societăților de evaluare se vor achită din bugetul Cancelariei Primului-Ministru la cererea Secretariatului Comisiei Centrale.

Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează

Nu intră sub incidența impozitului pe clădiri construcțiile care nu au elementele constitutive ale unei clădiri.

Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. 10-13 se aplică pe durata pentru care proprietarul este obligat să mențină afectațiunea de interes public. Nr. crt. Zona Categoria de folosința NIVELURILE INDEXATE PENTRU ANUL 2006 NIVELURILE APLICABILE ÎN ANUL FISCAL 2007 Zona Zona 0 1 A B C D A B C D 1 Teren cu construcții 22 20 18 16 22 20 18 16 2 Arabil 36 34 32 30 36 34 32 30 3 Pășune 20 18 16 14 20 18 16 14 4 Fâneață 20 18 16 14 20 18 16 14 5 Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1 40 38 36 34 40 38 36 34 5.1 Vie până la intrarea pe rod x x x x x x x x 6 Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1 40 38 36 34 40 38 36 34 6.1 Livadă până la intrarea pe rod x x x x x x x x 7 Pădure sau alt teren cu vegetație forestieră cu excepția celui prevăzut la nr. crt. 7.1 12 10 8 6 12 10 8 6 7.1 Pădure în vârstă de până la 20 de ani și pădure cu rol de protecție x x x x x x x x 8 Teren cu apa, altul decât cel cu amenajări piscicole 4 3 2 1 4 3 2 1 8.1 Teren cu amenajări piscicole 24 22 20 18 24 22 20 18 9 Drumuri și căi ferate x x x x x x x x 10 Teren neproductiv x x x x x x x x Articolul 295 Abrogat

Impozitele și taxele locale, precum și amenzile și penalitățile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.

Prezenta lege instituie renta viageră agricolă în scopul concentrării suprafețelor agricole în exploatații eficiente impuse de necesitatea modernizării agriculturii României și compatibilizării acesteia cu agricultura din țările membre ale Uniunii Europene.

Obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu destinație agricolă situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat și echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.

Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol situat în extravilan, pentru care rentierul a încheiat acordul cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

Renta viageră agricolă se plătește într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată.

Renta viageră agricolă plătită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) , care nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată către aceștia sau, în caz de deces, către moștenitorii acestora și după termenul de 30 noiembrie al anului următor celui pentru care aceasta este datorată.

Renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă și încetează la data decesului rentierului agricol.

În cazul arendării, renta viageră agricolă se plătește dacă terenul ce face obiectul rentei este arendat continuu, întreg anul calendaristic.

În cazul în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou contract, considerându-se astfel continuitate în arendare.

Renta viageră agricolă încetează la data la care terenurile prevăzute la art. 9 alin. (1) și (2), însumate, depășesc 10 ha.

Rentierul agricol este persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani care, de la data intrării în vigoare a prezentului titlu, nu are și nu va deține în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le arendează, total ori parțial, primind de la Oficiul Național de Rentă Viageră Agricolă carnetul de rentier agricol.

Rentier agricol este și persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani căreia i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit legilor fondului funciar și optează pentru despăgubirile plătite de către investitor, încheind cu acesta un acord, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, după intrarea în vigoare a prezentului titlu.

Rentier agricol este și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I și II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, își dovedește incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepția celei ce aparține categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează «nerevizuibil», și care înstrăinează prin acte între vii, arendează terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

Rentier agricol este și persoana aflată în situația prevăzută la alin. (3) și a cărei pensie de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârsta de pensionare.

Dovada înstrăinării se face prin actul de înstrăinare, încheiat în forma autentică, iar dovada arendării se face prin contractul de arendă întocmit cu respectarea Legii arendării nr. 16/1994 , cu modificările și completările ulterioare.

Dovada încheierii acordului se face prin prezentarea actului încheiat în formă scrisă, conform prevederilor art. 4 alin. (1^5) din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare.

Proprietarii căsătoriți pot deveni rentieri agricoli și prin înstrăinarea și arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune dacă cel puțin unul dintre ei are vârsta de 62 de ani. În acest caz, carnetul de rentier agricol se eliberează pe numele soțului care întrunește condițiile prevăzute la art. 9 .

În cazul proprietății comune, renta viageră agricolă se poate stabili și în baza declarației autentice notariale, referitoare la întinderea cotei-părți, dată de comun acord de toți coproprietarii.