LEGE nr. 211 din 27 mai 2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor

Cetățeanul român, apatridul sau străinul care locuiește legal în România, victimă a unei infracțiuni intenționate comise cu violență pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, poate solicita, cu sprijinul autorității de asistență din România, o compensație financiară din partea statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea, în condițiile prevăzute de legea acelui stat.

În aplicarea art. 3 alin. (1) din Directiva Consiliului 2004/80/CE privind despăgubirea victimelor infracțiunilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 261 din 6 august 2004, Ministerul Justiției este desemnat autoritate responsabilă cu asistența persoanelor prevăzute la alin. (1) care doresc obținerea unei compensații financiare.

Cetățeanul român, apatridul sau străinul care locuiește legal în România, victimă a unei infracțiuni intenționate comise cu violență pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, poate depune la Ministerul Justiției o cerere pentru obținerea compensației financiare din partea statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea, însoțită de documentele justificative necesare.

În maximum 5 zile lucrătoare de la primire Ministerul Justiției transmite cererile și documentele justificative depuse către autoritatea de decizie a statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea, desemnată conform Directivei Consiliului 2004/80/CE .

Cererile prevăzute la alin. (1) pot fi trimise Ministerului Justiției și prin scrisoare cu confirmare de primire.

Dispozițiile prezentei legi nu afectează dreptul persoanei de a depune o cerere de compensație financiară direct la autoritatea de decizie a statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea, conform legislației acelui stat.

Ministerul Justiției va transmite cererea de obținere a compensației financiare potrivit prevederilor alin. (2) , în forma prevăzută de Decizia Comisiei Europene 2006/337/CE din data de 19 aprilie 2006 pentru stabilirea formelor standard ale cererilor și deciziilor conform Directivei Consiliului 2004/80/CE și prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.

Ministerul Justiției furnizează solicitantului date și informații generale pentru a-l ajuta să răspundă la orice cerere de informații suplimentare formulată de către autoritatea de decizie din statul membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia a fost comisă infracțiunea.

La cererea solicitantului, Ministerul Justiției transmite direct autorității de decizie prevăzute la alin. (1) informațiile și documentele prevăzute la alin. (1) , în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării scrise în acest sens.

Informațiile prevăzute la art. 34^5 și 34^6 pot fi solicitate

În cazul prevăzut la alin. (1) regulile de desfășurare a audienței se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.

Informațiile solicitate potrivit alin. (1) lit. b) se transmit în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii la Ministerul Justiției.

În cazul în care este necesară obținerea de informații suplimentare de la alte instituții, acestea vor fi solicitate înăuntrul termenului de 20 de zile, iar Ministerul Justiției va informa solicitantul în maximum 20 de zile calendaristice de la primirea informațiilor solicitate.

Ministerul Justiției va publică pe pagina oficială de internet formularele de cerere și alte informații relevante pentru obținerea compensațiilor financiare pentru victimele infracțiunilor în situații transfrontaliere.

Modelul formularelor de cerere prevăzute la alin. (1) va fi aprobat prin ordin al ministrului justiției.

Ministerul Justiției acordă sprijinul necesar în cazul în care autoritatea de decizie din statul care acordă despăgubirea solicită audierea directă prin videoconferință sau prin telefon a victimei, martorului, expertului sau oricărei alte persoane aflate pe teritoriul României care poate oferi informații relevante.

Audierea se efectuează direct de către autoritatea de decizie, potrivit legii sale interne.

Cererea de audiere poate fi acceptată de statul român dacă nu contravine principiilor sale fundamentale de drept, cu respectarea următoarelor condiții

Persoana a cărei audiere se cere va fi înștiințată prin scrisoare cu confirmare de primire cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru audiere.

Scrisoarea de înștiințare prevăzută la alin. (4) va cuprinde în mod obligatoriu următoarele

Dispozițiile legale privind asistența judiciară internațională se aplică în mod corespunzător.

Dacă autoritatea de decizie din statul pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea solicită acest lucru, Ministerul Justiției va realiza audierea persoanelor prevăzute la art. 34^9 .

Persoana a cărei audiere se cere va fi înștiințată prin scrisoare cu confirmare de primire cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru audiere. Termenul de 10 zile se calculează de la data primirii înștiințării.

Scrisoarea de înștiințare prevăzută la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile prevăzute la art. 34^9 alin. (5) .

Persoana audiată va fi asistată, dacă este cazul, de interpret.

Persoana audiată poate fi asistată de apărător, fapt ce i se va aduce la cunoștință prin înștiințarea prevăzută la alin. (2) .

Un proces-verbal al audierii va fi transmis autorității de decizie în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii.

Nicio măsură cu caracter coercitiv nu poate fi luată față de persoana audiată.

Ministerul Justiției în colaborare cu autoritățile române competente și autoritatea de decizie a statului solicitant convin asupra măsurilor de protecție a persoanei audiate.

Dispozițiile Codului de procedură penală privitoare la protecția martorilor sau a persoanei vătămate se pot aplica în mod corespunzător.

În aplicarea Directivei Consiliului 2004/80/CE , autoritatea de decizie în privința cererilor de compensație financiară ale persoanelor prevăzute la art. 21 alin. (2) lit. c) și d) pentru infracțiunile săvârșite pe teritoriul României este comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor constituită în cadrul Tribunalului București.

Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor din cadrul Tribunalului București este alcătuită din cel puțin 3 judecători desemnați în condițiile prezentei legi.

Comisia pentru acordarea de compensații financiare din cadrul Tribunalului București primește cererile de compensație financiară prevăzute la alin. (1) direct de la solicitant sau prin intermediul autorității de asistență a statului pe al cărui teritoriu locuiește solicitantul.

Comisia pentru acordarea de compensații financiare din cadrul Tribunalului București va transmite autorității responsabile cu asistența din statul solicitant, precum și solicitantului o confirmare de primire a cererii în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acesteia, numele persoanei de contact din cadrul comisiei, precum și un termen aproximativ de soluționare a acesteia atunci când acest lucru este posibil.

Confirmarea prevăzută la alin. (1) se comunică solicitantului și autorității de asistență din statul solicitant în forma stabilită prin Decizia Comisiei Europene 2006/337/CE pentru stabilirea formelor standard ale cererilor și deciziilor conform Directivei Consiliului 2004/80/CE și prevăzută în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.

În cazul în care comisia din cadrul Tribunalului București primește cererea de acordare a compensației financiare prin intermediul autorității de asistență din statul solicitant, va trimite și acesteia o copie de pe citație.

În vederea soluționării cererii comisia din cadrul Tribunalului București poate audia victima, precum și martorii sau experții în cauză care se află pe teritoriul statului solicitant, direct prin videoconferință ori telefon sau prin intermediul autorității de asistență a statului solicitant.

În acest scop comisia va adresa o cerere scrisă autorității de asistență din statul solicitant.

Regulile privind asistența judiciară internațională se vor aplica în mod corespunzător.

Audierea directă prin videoconferință sau telefon se face potrivit legii române.

Pentru audierea prin videoconferință sau telefon regulile privind asistența judiciară internațională se vor aplica în mod corespunzător.

Audierea nu poate da naștere la măsuri coercitive împotriva persoanei ascultate.

Dispozițiile Codului de procedură penală privitoare la protecția martorilor sau a persoanei vătămate se vor aplica în mod corespunzător.

Măsurile privind protecția persoanei audiate se pot lua în colaborare cu autoritatea de asistență.

Compensația financiară se va plăti solicitantului în contul indicat de acesta în formularul de cerere.

Solicitantului nu i se va imputa nicio cheltuială ocazionată de formularea, depunerea sau soluționarea cererii de compensație financiară ori de plată efectivă a compensației.

Ministerul Justiției este desemnat ca punct de contact central în ceea ce privește colaborarea cu celelalte state membre ale Uniunii Europene pentru aplicarea dispozițiilor prezentului capitol.

Atribuțiile Ministerului Justiției în aplicarea alin. (1) vor fi stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Documentele care se transmit între autorități din state diferite conform prezentului capitol vor fi redactate astfel

Fac excepție de la prevederile alin. (1) următoarele documente

Documentele prevăzute la alin. (2) emise de către o autoritate română vor fi transmise în limba română sau în limba engleză ori franceză.

În calitate de autoritate de asistență, Ministerul Justiției va asigura traducerea textului integral al hotărârii date de către o autoritate de decizie dintr-un alt stat membru al Uniunii Europene în soluționarea cererii de compensație financiară a uneia dintre persoanele prevăzute la art. 34^3 alin. (1) , în cazul când această persoană solicită traducerea. Costurile traducerii vor fi suportate de Ministerul Justiției.

Ministerul Justiției, în calitate de autoritate responsabilă cu asistența, sau altă instituție competentă va transmite Comisiei Europene

Ministerul Justiției sau altă instituție competentă va transmite Comisiei Europene orice modificare ulterioară a informațiilor prevăzute la alin. (1) .

Începând cu data de 1 iunie 2018, sediile nou-construite ale instanțelor de judecată vor fi dotate cu săli de așteptare separate pentru victimele infracțiunilor.

Începând cu data de 1 ianuarie 2019, în sediile instanțelor de judecată, vor fi amenajate spații de așteptare separate pentru victimele infracțiunilor.

Ministerul Justiției dă publicității până la data de 1 martie a fiecărui an, pentru anul anterior, durata medie a soluționării în primă instanță și, respectiv, în căile de atac a cauzelor având ca obiect infracțiuni împotriva persoanei, pentru fiecare infracțiune în parte, în funcție de modul de sesizare a instanței, respectiv rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției. Pentru cauzele în care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu se evidențiază separat durata medie în cauzele care au fost soluționate în procedura simplificată a recunoașterii învinuirii și, respectiv, durata medie de soluționare a cauzelor în care nu a fost cerută sau încuviințată această procedură, iar în cadrul fiecărei statistici se menționează separat durata procedurii de cameră preliminară.

Ministerul Public dă publicității, anual, pentru cauzele și în termenul prevăzut la alin. (1) , durata medie a urmăririi penale în dosarele în care s-a dispus trimiterea în judecată, respectiv în dosarele în care s-a dispus o soluție de netrimitere în judecată, separat pe tipuri de soluții și de infracțiuni, cu evidențierea distinctă a situației cauzelor în care s-au luat măsuri preventive.

Numele victimelor infracțiunilor prevăzute la art. 14 alin. (1) , precum și ale reprezentanților legali ai acestora se anonimizează pe portalul instanțelor de judecată, atât în dosarele penale, cât și în toate procesele civile izvorâte din infracțiune, inclusiv cele de executare silită sau în legătură cu executarea silită.

Confidențialitatea domiciliului sau reședinței victimelor infracțiunilor prevăzute la art. 14 alin. (1) și a membrilor de familie ai acestora, pentru cauzele prevăzute la alin. (1) , se asigură prin depunerea citațiilor, înștiințărilor și comunicărilor, precum și a dovezilor de îndeplinire a procedurilor într-o mapă a documentelor confidențiale, neaccesibilă părților sau reprezentanților mass-media, iar despre îndeplinirea acestor proceduri grefierul de ședință sau grefierul desemnat în acest sens întocmește proces-verbal, pe baza căruia se stabilește legalitatea procedurii de citare sau comunicare, după verificarea de către judecătorul competent.

În toate actele de procedură întocmite, organele de urmărire penală, instanțele de judecată, precum și organele de executare a hotărârii, inclusiv în executarea laturii civile a hotărârii și în incidentele privind executarea, anonimizează datele privind domiciliul sau reședința victimei infracțiunii și orice alte date care ar putea conduce la identificarea locuinței acesteia.

Înscrisurile și orice alte mijloace de probă care conțin datele neanonimizate privind domiciliul sau reședința victimei infracțiunii și orice alte date care ar putea conduce la identificarea locuinței acesteia se păstrează de către organele de poliție, parchete, instanțe și executorii judecătorești în condiții similare celor reglementate pentru documentele clasificate, nefiind accesibile părților sau reprezentanților mass-media, și sunt obligatorii evidența persoanelor care au solicitat accesul la acestea, dovedirea interesului solicitanților al căror acces nu este interzis și decizia persoanei competente să dispună cu privire la accesarea acestor informații. La dosarul cauzei sunt depuse copiile acestor mijloace de probă, în care sunt anonimizate datele privind domiciliul sau reședința victimei infracțiunii și orice alte date care ar putea conduce la identificarea locuinței acesteia.