LEGE nr. 211 din 27 mai 2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor infracțiunilor
Text cu caracter informativ. Numai versiunea publicată în Monitorul Oficial al României este cea oficială.
Organele judiciare au obligația de a încunoștința victimele infracțiunilor cu privire la: a) tipul de sprijin pe care victimele îl pot primi și din partea cui, inclusiv, în cazul în care este relevant, informații de bază privind accesul la asistență medicală, orice tip de asistență specializată, inclusiv asistență psihologică și cazare alternativă
organul de urmărire penală la care pot face plângere
dreptul la asistență juridică și instituția unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept
condițiile și procedura pentru acordarea asistenței juridice gratuite
drepturile procesuale ale persoanei vătămate și ale părții civile
condițiile și procedura pentru a beneficia de dispozițiile art. 113 din Codul de procedură penală , precum și de dispozițiile Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor, cu modificările ulterioare
condițiile și procedura pentru acordarea compensațiilor financiare de către stat
dreptul de a fi informate, în cazul în care inculpatul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate, cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea acestuia, conform Codului de procedură penală
dreptul de a apela la un mediator în cazurile permise de lege
autoritatea judiciară la care se vor putea adresa pe viitor pentru obținerea de informații privind stadiul cauzei, precum și datele de contact ale acesteia, dacă victima înțelege să depună o plângere
în cazul în care victima își are reședința sau locuința permanentă pe teritoriul unui alt stat membru UE, informații privind posibilitatea de depunere a plângerii penale sau a cererii de acordare a compensației financiare din partea statului pe teritoriul statului respectiv, precum și faptul că există posibilitatea, conform legislației privind cooperarea judiciară internațională, ca aceasta să fie audiată de autoritățile judiciare române fără a fi prezentă pe teritoriul României.
Informațiile prevăzute la alin. (1) sunt aduse la cunoștință victimei, într-un limbaj simplu și accesibil acesteia, atât de către primul organ judiciar la care aceasta se prezintă, cât și înainte de fiecare audiere a victimei de către organele judiciare.
Victimei i se aduc la cunoștință informațiile prevăzute la alin. (1) într-o limbă pe care o înțelege. Victimei i se înmânează sub semnătură un formular care cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1) . În cazul în care nu poate ori refuză să semneze, se va încheia un proces-verbal cu privire la aceasta.
Dacă victima este cetățean român aparținând unei minorități naționale, i se pot aduce la cunoștință informațiile prevăzute la alin. (1) în limba sa maternă.
Îndeplinirea obligațiilor prevăzute la alin. (1)-(3) se consemnează într-un proces-verbal, care se înregistrează la instituția din care face parte organul judiciar.
Cu ocazia primului contact cu autoritățile, victima poate fi însoțită de către o persoană aleasă de ea în vederea facilitării comunicării cu acestea.
La depunerea plângerii conform art. 289 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare, victima va primi o confirmare scrisă a acesteia. Confirmarea va cuprinde numărul de înregistrare al plângerii, precum și date cu privire la fapta pentru care plângerea a fost depusă.
Dacă victima nu vorbește sau nu înțelege limba română, aceasta poate cere să primească, ulterior, și traducerea confirmării scrise prevăzute la alin. (7) .
Informațiile prevăzute la alin. (1) sunt aduse la cunoștință victimei într-un limbaj simplu și accesibil acesteia.
Ministerul Justiției și Ministerul Administrației și Internelor, cu sprijinul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, asigură funcționarea unei linii telefonice disponibile permanent pentru informarea victimelor infracțiunilor. Prin intermediul liniei telefonice se asigură comunicarea informațiilor prevăzute la art. 4 alin. (1) .
Accesul la linia telefonică prevăzută la alin. (1) se asigură, în mod gratuit, prin apelarea unui număr de telefon unic la nivel național.
Personalul care asigură comunicarea informațiilor prin intermediul liniei telefonice prevăzute la alin. (1) are obligația de a anunța unitățile de poliție dacă din convorbirea telefonică rezultă că victima este în pericol.
Autoritățile administrației publice locale și organizațiile neguvernamentale pot înființa la nivel local linii telefonice pentru informarea victimelor infracțiunilor.
Informațiile prevăzute la art. 4 alin. (1) se publică pe paginile de Internet ale Ministerului Justiției și ale Ministerului Administrației și Internelor.
Instanțele judecătorești, parchetele de pe lângă instanțele judecătorești și unitățile de poliție pot publică pe pagina de Internet informațiile prevăzute la art. 4 alin. (1) .
Serviciile de sprijin și protecție acordate victimei infracțiunii ori membrilor familiei acesteia se asigură de către direcțiile generale, gratuit, la solicitarea victimei ori membrilor familiei acesteia, putând fi furnizate și de serviciile publice de asistență socială de la nivelul orașelor, municipiilor, comunelor, precum și de furnizorii de servicii sociale privați, în condițiile prevăzute la art. 3^1 .
Solicitarea pentru acordarea de servicii de sprijin și protecție se adresează direcției generale, dar poate fi adresată și direct unui furnizor privat ori public de servicii sociale, situație în care furnizorul are obligația de a informa, în scris, direcția generală pe a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința beneficiarul serviciului respectiv. (3) Victimele pot fi referite, în funcție de nevoile identificate, și către servicii sociale, educaționale, medicale sau către alte servicii de interes general, existente în proximitate, acordate în condițiile legii.
Serviciile de sprijin și protecție acordate atât victimelor infracțiunilor, cât și membrilor familiei acestora pot fi
informare privind drepturile victimei
consiliere psihologică, consiliere cu privire la riscurile de victimizare secundară și repetată sau de intimidare și răzbunare
consiliere privind aspectele financiare și practice subsecvente infracțiunii
servicii de inserție/reinserție socială
sprijin emoțional și social în scopul reintegrării sociale
informații și consiliere cu privire la rolul victimei în cadrul procedurilor penale, inclusiv pregătirea pentru participarea la proces. Aceste servicii de informații și consiliere nu includ asistența juridică gratuită a victimelor unor infracțiuni prevăzută la art. 14-20 ori asistența juridică a persoanei vătămate prevăzută în Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală , cu modificările și completările ulterioare
îndrumarea victimei către alte servicii specializate, atunci când este cazul: servicii sociale, serviciile medicale, servicii de ocupare, de educație sau alte servicii de interes general acordate în condițiile legii.
Abrogat.
Serviciile de sprijin și protecție pot fi acordate în: a) centre de zi care asigură în principal informare, consiliere, sprijin emoțional și social în scopul reintegrării sociale, consiliere psihologică, consiliere juridică, consiliere privind aspectele financiare, serviciile de inserție/reinserție socială etc.
centrele rezidențiale cu găzduire pe perioadă determinată care oferă cazare provizorie adecvată pentru victimele care au nevoie de un loc sigur din cauza unui risc iminent de victimizare secundară și repetată sau de intimidare și răzbunare.
Procesul de acordare a serviciilor de sprijin și protecție parcurge etapele prevăzute de Legea asistenței sociale nr. 292/2011 , cu modificările și completările ulterioare.
Serviciile se acordă în sistem integrat cu alte măsuri de protecție prevăzute de legislație și sunt gratuite.
Serviciile se acordă în regim special cu eligibilitate și accesibilitate extinsă, în regim de birocrație redusă, accesate doar în condițiile păstrării anonimatului, fără a încheia contract cu beneficiarii.
Serviciile menționate la alin. (1) se supun prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare.
Dispozițiile prezentului capitol se aplică victimelor infracțiunilor, dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României sau dacă infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului României și victima este cetățean român sau străin care locuiește legal în România.
Abrogat.
Organizațiile neguvernamentale pot organiza, în mod independent sau în cooperare cu autoritățile publice, servicii pentru consilierea psihologică a victimelor infracțiunilor și pentru asigurarea altor forme de asistență a victimelor infracțiunilor. În acest scop, organizațiile neguvernamentale pot beneficia, în condițiile legii, de subvenții de la bugetul de stat.
Victimele traficului de persoane și ale violenței în familie beneficiază și de măsurile de protecție și de asistență prevăzute de Legea nr. 678/2001 , cu modificările ulterioare, sau, după caz, de Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, cu modificările și completările ulterioare.
Asistența juridică gratuită se acordă următoarelor categorii de victime
persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal , o infracțiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal , o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracțiune de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută la art. 197 din Codul penal , o infracțiune de violență în familie, prevăzută la art. 199 din Codul penal , o infracțiune de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută la art. 205 din Codul penal , o infracțiune de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori și de supunere la muncă forțată sau obligatorie prevăzute la art. 209 - 212 din Codul penal , o infracțiune de viol, viol săvârșit asupra unui minor, agresiune sexuală, agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor, determinare sau înlesnire a întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale și de hărțuire sexuală prevăzute la art. 218 - 223 din Codul penal , o infracțiune de tortură prevăzută la art. 282 din Codul penal , o infracțiune de pornografie infantilă prevăzută la art. 374 din Codul penal
membrii de familie ai persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor de omor, omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal , precum și a infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare moartea persoanei.
Asistența juridică gratuită se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României sau, în cazul în care infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului României, dacă victima este cetățean român sau străin care locuiește legal în România și procesul penal se desfășoară în România.
Asistența juridică gratuită se acordă, la cerere, victimelor altor infracțiuni decât cele prevăzute la art. 14 alin. (1) , cu respectarea condițiilor stabilite la art. 14 alin. (2) , dacă venitul lunar pe membru de familie al victimei este cel mult egal cu salariul de bază minim brut pe țară stabilit pentru anul în care victima a formulat cererea de asistență juridică gratuită.
Abrogat.
Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite se depune la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază victima și se soluționează de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor unor infracțiuni, prin încheiere, în termen de 15 zile de la data depunerii.
Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite trebuie să cuprindă
numele, prenumele, cetățenia, data și locul nașterii, domiciliul sau reședința victimei
data, locul și circumstanțele săvârșirii infracțiunii
abrogată
calitatea de membru de familie al persoanei decedate, în cazul victimelor prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. b)
dacă este cazul, venitul lunar pe membru de familie al victimei
numele, prenumele și forma de exercitare a profesiei de avocat de către apărătorul ales sau mențiunea că victima nu și-a ales un apărător.
La cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere și orice alte documente deținute de victimă, utile pentru soluționarea cererii.
Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite se soluționează prin încheiere, în camera de consiliu, cu citarea victimei.
În cazul în care victima nu și-a ales un apărător, încheierea prin care s-a admis cererea de asistență juridică gratuită trebuie să cuprindă și desemnarea unui apărător din oficiu potrivit Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Statutului profesiei de avocat.
Încheierea prin care s-a soluționat cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite se comunică victimei.
Încheierea prin care s-a respins cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite este supusă reexaminării de către tribunalul în cadrul căruia funcționează Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, la cererea victimei, în termen de 15 zile de la comunicare. Reexaminarea se soluționează în complet format din doi judecători.
Asistența juridică gratuită se acordă fiecărei victime pe tot parcursul procesului și în faza de executare silită a hotărârii privind despăgubirile civile acordate acesteia, în limita unei sume echivalente cu 5 salarii de bază minime brute pe țară, stabilite pentru anul în care victima a formulat cererea de asistență juridică gratuită.
În cazul în care complexitatea cauzei a crescut ca urmare a unor împrejurări care nu erau previzibile la momentul formulării primei cereri de asistență juridică gratuită ori de la data acordării asistenței juridice gratuite s-a scurs mai mult de un an, iar procesul penal nu s-a încheiat, victima poate formula o nouă cerere pentru acordarea asistenței juridice gratuite, fără ca prin cumularea sumelor obținute să se poată depăși dublul limitei prevăzute la alin. (1) .
Fondurile necesare pentru acordarea asistenței juridice gratuite se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.
Modelul cererilor pentru acordarea asistenței juridice gratuite și a sumei necesare punerii în executare a hotărârii judecătorești prin care au fost acordate despăgubiri civile victimei infracțiunii se aprobă prin ordin al ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite și cererea pentru acordarea sumei necesare punerii în executare a hotărârii judecătorești prin care au fost acordate despăgubiri civile victimei infracțiunii pot fi formulate de reprezentantul legal al minorului sau al persoanei puse sub interdicție.
Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite și cererea pentru acordarea sumei necesare punerii în executare a hotărârii judecătorești prin care au fost acordate despăgubiri civile victimei infracțiunii pot fi formulate și de organizațiile neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul protecției victimelor, dacă sunt semnate de victimă, cuprind datele prevăzute la art. 17 alin. (2) și sunt anexate documentele prevăzute la art. 17 alin. (3) .
Cererea pentru acordarea asistenței juridice gratuite și cererea pentru acordarea sumei necesare punerii în executare a hotărârii judecătorești prin care au fost acordate despăgubiri civile victimei infracțiunii sunt scutite de taxa de timbru.
Compensația financiară se acordă, la cerere, în condițiile prezentului capitol, următoarelor categorii de victime
persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor și omor calificat, prevăzute la art. 188 și 189 din Codul penal , o infracțiune de vătămare corporală, prevăzută la art. 194 din Codul penal , o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală a victimei, o infracțiune de rele tratamente aplicate minorului, prevăzută la art. 197 din Codul penal , o infracțiune de violență în familie, prevăzută la art. 199 din Codul penal , o infracțiune de lipsire de libertate în mod ilegal prevăzută la art. 205 din Codul penal , o infracțiune de sclavie, trafic de persoane, trafic de minori și supunere la muncă forțată sau obligatorie prevăzute la art. 209 - 212 din Codul penal , o infracțiune de viol, viol săvârșit asupra unui minor, agresiune sexuală, agresiune sexuală săvârșită asupra unui minor, determinare sau înlesnire a întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori și corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale și hărțuire sexuală prevăzute la art. 218 - 223 din Codul penal , o infracțiune de tortură prevăzută la art. 282 din Codul penal , o infracțiune de pornografie infantilă prevăzută la art. 374 din Codul penal
membrul de familie al persoanelor decedate prin săvârșirea infracțiunilor prevăzute la lit. a) .
În termenul prevăzut la alin. (1) pot formula o nouă cerere pentru compensații financiare și victimele infracțiunilor prevăzute la art. 21 alin. (1) din Legea nr. 211/2004 , cu modificările și completările ulterioare, care nu au obținut compensație financiară pentru daunele morale, precum și membrii de familie ai victimelor decedate ca urmare a săvârșirii cu intenție a unei infracțiuni cu violență, care nu puteau solicita compensație financiară anterior intrării în vigoare a prezentei legi.
Compensația financiară se acordă victimelor prevăzute la alin. (1) dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României și victima este
cetățean român
cetățean străin ori apatrid care locuiește legal în România
cetățean al unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii; sau
cetățean străin sau apatrid cu reședința pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, aflat legal pe teritoriul României la data comiterii infracțiunii.
În cazul victimelor care nu se încadrează în categoriile de persoane prevăzute la alin. (1) și (2) , compensația financiară se acordă în baza convențiilor internaționale la care România este parte.
Compensația financiară nu se acordă dacă
se stabilește că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală ori că fapta a fost săvârșită în stare de legitimă apărare împotriva atacului victimei în condițiile art. 44 din Codul penal
victima este condamnată definitiv pentru participarea la un grup infracțional organizat
victima este condamnată definitiv pentru una dintre infracțiunile prevăzute la art. 21 alin. (1)
instanța reține în favoarea făptuitorului circumstanța atenuantă a depășirii limitelor legitimei apărări împotriva atacului victimei, prevăzută la art. 73 lit. a) din Codul penal , sau circumstanța atenuantă a provocării prevăzută la art. 73 lit. b) din Codul penal .
Victima care a beneficiat de compensație financiară sau de un avans din compensația financiară este obligată la restituirea sumelor dacă se stabilește existența unuia dintre cazurile prevăzute la alin. (1) .
Abrogat.
În cazul în care făptuitorul este cunoscut, compensația financiară poate fi acordată victimei dacă sunt întrunite următoarele condiții
victima a formulat cererea de compensație financiară în termen de 3 ani, după caz
de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care instanța penală a pronunțat condamnarea sau achitarea în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b )- d) din Codul de procedură penală și a acordat despăgubiri civile ori încetarea procesului penal în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. f) și h) din Codul de procedură penală
de la data la care procurorul a dispus clasarea, în cazurile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. b) , c) , d) , f) și h) din Codul de procedură penală
de la data la care renunțarea la urmărirea penală a fost confirmată de judecătorul de cameră preliminară
victima s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal, cu excepția cazului în care s-a dispus clasarea potrivit dispozițiilor art. 315 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură penală
abrogată
victima nu a obținut repararea integrală a prejudiciului suferit de la o societate de asigurare.
Dacă victima s-a aflat în imposibilitate de a formula cererea de compensație financiară, termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) se calculează de la data la care a încetat starea de imposibilitate.
În cazul în care instanța a dispus disjungerea acțiunii civile de acțiunea penală, termenul de 3 ani prevăzut la alin. (1) lit. a) curge de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost admisă acțiunea civilă.
Victimele care nu au împlinit vârsta de 18 ani și cele care beneficiază de consiliere judiciară sau de tutelă specială nu au obligația prevăzută la alin. (1) lit. b) .
În cazul în care făptuitorul este necunoscut, victima poate formula cererea de compensație financiară în termen de 3 ani de la data începerii urmăririi penale, dacă este îndeplinită condiția prevăzută la art. 24 alin. (1) lit. d) .
Compensația financiară se acordă victimei pentru următoarele categorii de prejudicii suferite de aceasta prin săvârșirea infracțiunii
în cazul victimelor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. a)
cheltuielile de spitalizare și alte categorii de cheltuieli medicale suportate de victimă pentru restabilirea stării de sănătate fizică sau psihică, afectată ca urmare a faptei penale săvârșite asupra sa, inclusiv costul investigațiilor, analizelor și consultațiilor medicale
prejudiciile materiale rezultate din distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuințare a bunurilor victimei ori din deposedarea acesteia prin săvârșirea infracțiunii
câștigurile de care victima este lipsită de pe urma săvârșirii infracțiunii
daunele morale
în cazul victimelor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. b)
cheltuielile de înmormântare
întreținerea de care victima este lipsită din cauza săvârșirii infracțiunii
cheltuielile prevăzute la lit. a) pct. 1 suportate de persoana decedată sau de către membrii de familie ai acesteia, înainte de decesul persoanei, ca urmare a săvârșirii infracțiunilor prevăzute la art. 21 alin. (1)
daunele morale.
Sumele de bani plătite de făptuitor cu titlu de despăgubiri civile și indemnizația obținută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârșirea infracțiunii se scad din cuantumul compensației financiare acordate de stat victimei.
Cererea de compensație financiară se depune la tribunalul în a cărui circumscripție domiciliază victima și se soluționează de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor, constituite în fiecare tribunal.
Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor este alcătuită din cel puțin 2 judecători specializați în materie penală, desemnați pentru o perioadă de 3 ani de adunarea generală a judecătorilor tribunalului.
Adunarea generală a judecătorilor tribunalului desemnează, pentru o perioadă de 3 ani, și un număr egal de judecători supleanți ai judecătorilor care alcătuiesc Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor.
Judecătorii supleanți prevăzuți la alin. (3) participă la soluționarea cererilor de compensații financiare în cazul imposibilității de participare a unuia sau a ambilor judecători care alcătuiesc Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor.
Secretariatul Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor este asigurat de unul sau mai mulți grefieri, desemnați de președintele tribunalului.
Cererea de compensație financiară trebuie să cuprindă
numele, prenumele, cetățenia, data și locul nașterii, domiciliul sau reședința victimei
data, locul și împrejurările săvârșirii infracțiunii care a cauzat prejudiciul
categoriile de prejudicii suferite prin săvârșirea infracțiunii, care se încadrează în dispozițiile art. 27 alin. (1)
dacă este cazul, organul de urmărire penală sau instanța de judecată și data sesizării acestora
dacă este cazul, numărul și data hotărârii judecătorești sau a actului organului de urmărire penală, prevăzute la art. 24 alin. (1) lit. a)
calitatea de membru de familie al persoanei decedate, în cazul victimelor prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. b)
antecedentele penale
sumele plătite cu titlu de despăgubiri de către făptuitor sau indemnizația obținută de victimă de la o societate de asigurare pentru prejudiciile cauzate prin săvârșirea infracțiunii
cuantumul compensației financiare solicitate.
La cererea de compensație financiară se anexează, în copie, documentele justificative pentru datele înscrise în cerere și orice alte documente deținute de victimă, utile pentru soluționarea cererii.
Victima poate solicita Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor un avans din compensația financiară, în limita unei sume echivalente cu 10 salarii de bază minime brute pe țară stabilite pentru anul în care victima a solicitat avansul.
Avansul se poate solicita prin cererea de compensație financiară sau printr-o cerere separată, care poate fi formulată oricând după sesizarea organelor de urmărire penală și cel mai târziu în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de compensație. Dispozițiile art. 29 se aplică în mod corespunzător în cazul în care avansul este solicitat printr-o cerere separată, în care se menționează și stadiul procedurii judiciare.
Avansul din compensația financiară se acordă victimelor prevăzute la art. 21 alin. (1) dacă infracțiunea a fost săvârșită pe teritoriul României sau, în cazul în care infracțiunea a fost săvârșită în afara teritoriului României, dacă victima este cetățean român sau străin care locuiește legal în România și procesul penal se desfășoară în România.
Cererea victimei privind acordarea unui avans din compensația financiară se soluționează în termen de 30 de zile de la data solicitării, de doi judecători din cadrul Comisiei pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor.
În cazul respingerii acțiunii civile, victima este obligată la restituirea avansului din compensația financiară.
Dacă făptuitorul nu a fost trimis în judecată într-un termen de 2 ani de la data înregistrării cauzei ori, după trimiterea în judecată, cauza nu a fost soluționată în termen de un an, victima poate solicita un nou avans din compensația financiară. Suma totală acordată nu poate depăși echivalentul a 20 de salarii de bază minime brute pe țară stabilite pentru anul în care victima a formulat ultima cerere de avans din compensația financiară.
Cererea de compensație financiară și cererea privind acordarea unui avans din compensația financiară se soluționează în camera de consiliu, cu citarea victimei.
Participarea procurorului este obligatorie.
În vederea soluționării cererii, Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor în complet format din doi judecători poate să audieze persoane, să solicite documente și să administreze orice alte probe pe care le consideră utile pentru soluționarea cererii.
Soluționând cererea de compensație financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta, Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor în complet format din doi judecători poate pronunța, prin hotărâre, una dintre următoarele soluții
admite cererea și stabilește cuantumul compensației financiare sau, după caz, al avansului din aceasta
respinge cererea dacă nu sunt întrunite condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea compensației financiare sau, după caz, a avansului din aceasta.
Hotărârea prin care s-a soluționat cererea de compensație financiară sau cererea privind acordarea unui avans din aceasta se comunică victimei.
Hotărârea poate fi atacată cu contestație la curtea de apel, în termen de 15 zile de la comunicare.
Comisia pentru acordarea de compensații financiare victimelor infracțiunilor are obligația de a informa organul de urmărire penală sau instanța învestită cu judecarea infracțiunii ori, după caz, instanța învestită cu soluționarea acțiunii civile, cu privire la cererea de compensație financiară ori cu privire la cererea prin care victima a solicitat un avans din compensația financiară.
Fondurile necesare pentru acordarea compensației financiare sau a avansului din aceasta pentru victimele infracțiunilor se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției.
Plata compensației financiare sau a avansului din aceasta pentru victimele infracțiunilor se asigură de compartimentele financiare ale tribunalelor, în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost acordată compensația financiară sau un avans din aceasta.
Statul, prin Ministerul Justiției, se subrogă în drepturile victimei care a beneficiat de compensație financiară sau de un avans din aceasta pentru recuperarea sumelor plătite victimei.
În cauzele în care victimei infracțiunii i s-a acordat avans din compensația financiară sau asistență juridică gratuită, luarea măsurilor asiguratorii este obligatorie. Dacă s-a admis cererea de asistență juridică gratuită în procedura de executare sau cererea privind acordarea sumei necesare punerii în executare a hotărârii judecătorești prin care au fost acordate despăgubiri civile victimei infracțiunii ori cererea de compensații financiare, statul, prin Ministerul Justiției, ia măsuri imediate pentru recuperarea acestor sume de la autorul faptei.
Modelul cererilor pentru acordarea compensației financiare și a avansului din aceasta victimelor infracțiunilor se aprobă prin ordin al ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Cererea de compensație financiară și cererea privind acordarea unui avans din aceasta pot fi formulate de către reprezentantul legal al minorului sau al persoanei puse sub interdicție.
Cererea de compensație financiară și cererea privind acordarea unui avans din aceasta pot fi formulate și de către organizațiile neguvernamentale care își desfășoară activitatea în domeniul protecției victimelor, dacă sunt semnate de victimă, cuprind datele prevăzute la art. 29 alin. (1) și sunt anexate documentele prevăzute la art. 29 alin. (2) . În cazul în care avansul este solicitat printr-o cerere separată, în cerere se menționează și stadiul procedurii judiciare.
Cererea de compensație financiară și cererea privind acordarea unui avans din aceasta sunt scutite de taxa de timbru.
Prezentul capitol reglementează modul de obținere a compensației financiare în situația săvârșirii unei infracțiuni pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, altul decât cel în care victima locuiește în mod legal.
În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații
stat solicitant - statul membru al Uniunii Europene pe al cărui teritoriu locuiește în mod legal victima care solicită o compensație financiară
stat solicitat - statul membru al Uniunii Europene pe al cărui teritoriu a fost săvârșită infracțiunea
autoritate responsabilă cu asistența - autoritatea din statul solicitant care are atribuții privind înregistrarea și transmiterea cererilor de compensație financiară, informarea și consilierea solicitanților, precum și cooperarea cu autoritățile competente din statul solicitat
autoritate de decizie - autoritatea din statul solicitat care soluționează cererile de compensație financiară
solicitant - persoana care formulează o cerere de compensație financiară.
Cetățeanul român, apatridul sau străinul care locuiește legal în România, victimă a unei infracțiuni intenționate comise cu violență pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, poate solicita, cu sprijinul autorității de asistență din România, o compensație financiară din partea statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea, în condițiile prevăzute de legea acelui stat.
În aplicarea art. 3 alin. (1) din Directiva Consiliului 2004/80/CE privind despăgubirea victimelor infracțiunilor, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 261 din 6 august 2004, Ministerul Justiției este desemnat autoritate responsabilă cu asistența persoanelor prevăzute la alin. (1) care doresc obținerea unei compensații financiare.
Cetățeanul român, apatridul sau străinul care locuiește legal în România, victimă a unei infracțiuni intenționate comise cu violență pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene, poate depune la Ministerul Justiției o cerere pentru obținerea compensației financiare din partea statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea, însoțită de documentele justificative necesare.
În maximum 5 zile lucrătoare de la primire Ministerul Justiției transmite cererile și documentele justificative depuse către autoritatea de decizie a statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea, desemnată conform Directivei Consiliului 2004/80/CE .
Cererile prevăzute la alin. (1) pot fi trimise Ministerului Justiției și prin scrisoare cu confirmare de primire.
Dispozițiile prezentei legi nu afectează dreptul persoanei de a depune o cerere de compensație financiară direct la autoritatea de decizie a statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea, conform legislației acelui stat.
Ministerul Justiției va transmite cererea de obținere a compensației financiare potrivit prevederilor alin. (2) , în forma prevăzută de Decizia Comisiei Europene 2006/337/CE din data de 19 aprilie 2006 pentru stabilirea formelor standard ale cererilor și deciziilor conform Directivei Consiliului 2004/80/CE și prevăzută în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege.
Ministerul Justiției furnizează solicitantului informațiile necesare privind posibilitățile de a cere o compensație financiară din partea statului pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea, formularele de cerere necesare, precum și informații și indicații despre modul de completare a formularului de cerere și despre documentele justificative necesare.
Ministerul Justiției furnizează solicitantului date și informații generale pentru a-l ajuta să răspundă la orice cerere de informații suplimentare formulată de către autoritatea de decizie din statul membru al Uniunii Europene pe teritoriul căruia a fost comisă infracțiunea.
La cererea solicitantului, Ministerul Justiției transmite direct autorității de decizie prevăzute la alin. (1) informațiile și documentele prevăzute la alin. (1) , în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii solicitării scrise în acest sens.
În cazul prevăzut la alin. (1) regulile de desfășurare a audienței se stabilesc prin ordin al ministrului justiției.
Informațiile solicitate potrivit alin. (1) lit. b) se transmit în termen de maximum 20 de zile calendaristice de la data înregistrării cererii la Ministerul Justiției.
În cazul în care este necesară obținerea de informații suplimentare de la alte instituții, acestea vor fi solicitate înăuntrul termenului de 20 de zile, iar Ministerul Justiției va informa solicitantul în maximum 20 de zile calendaristice de la primirea informațiilor solicitate.
Ministerul Justiției va publică pe pagina oficială de internet formularele de cerere și alte informații relevante pentru obținerea compensațiilor financiare pentru victimele infracțiunilor în situații transfrontaliere.
Modelul formularelor de cerere prevăzute la alin. (1) va fi aprobat prin ordin al ministrului justiției.
Ministerul Justiției acordă sprijinul necesar în cazul în care autoritatea de decizie din statul care acordă despăgubirea solicită audierea directă prin videoconferință sau prin telefon a victimei, martorului, expertului sau oricărei alte persoane aflate pe teritoriul României care poate oferi informații relevante.
Audierea se efectuează direct de către autoritatea de decizie, potrivit legii sale interne.
Cererea de audiere poate fi acceptată de statul român dacă nu contravine principiilor sale fundamentale de drept, cu respectarea următoarelor condiții
audierea persoanelor prevăzute la alin. (1) nu poate avea loc în lipsa consimțământului expres al acestora
audierea are loc în prezența reprezentantului Ministerului Justiției, care verifică identitatea persoanei audiate și existența consimțământului. În cazul în care constată că sunt încălcate drepturi fundamentale ale persoanei, reprezentantul Ministerului Justiției ia de îndată măsurile necesare pentru a asigura respectarea acestor drepturi sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a opri audierea
persoana audiată va fi asistată de interpret pentru asigurarea comunicării atât cu autoritatea de asistență, cât și cu autoritatea de decizie
persoana audiată are dreptul de a fi asistată de apărător.
Persoana a cărei audiere se cere va fi înștiințată prin scrisoare cu confirmare de primire cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru audiere.
Scrisoarea de înștiințare prevăzută la alin. (4) va cuprinde în mod obligatoriu următoarele
data și ora audierii
locul audierii
instituția care va efectua audierea
motivul audierii
posibilitatea de a fi asistat de apărător.
Dispozițiile legale privind asistența judiciară internațională se aplică în mod corespunzător.
Dacă autoritatea de decizie din statul pe al cărui teritoriu a fost comisă infracțiunea solicită acest lucru, Ministerul Justiției va realiza audierea persoanelor prevăzute la art. 34^9 .
Persoana a cărei audiere se cere va fi înștiințată prin scrisoare cu confirmare de primire cu cel puțin 10 zile lucrătoare înainte de data stabilită pentru audiere. Termenul de 10 zile se calculează de la data primirii înștiințării.
Scrisoarea de înștiințare prevăzută la alin. (2) va cuprinde în mod obligatoriu mențiunile prevăzute la art. 34^9 alin. (5) .
Persoana audiată va fi asistată, dacă este cazul, de interpret.
Persoana audiată poate fi asistată de apărător, fapt ce i se va aduce la cunoștință prin înștiințarea prevăzută la alin. (2) .
Un proces-verbal al audierii va fi transmis autorității de decizie în termen de 5 zile lucrătoare de la data audierii.
Nicio măsură cu caracter coercitiv nu poate fi luată față de persoana audiată.
Ministerul Justiției în colaborare cu autoritățile române competente și autoritatea de decizie a statului solicitant convin asupra măsurilor de protecție a persoanei audiate.
Dispozițiile Codului de procedură penală privitoare la protecția martorilor sau a persoanei vătămate se pot aplica în mod corespunzător.
Ministerul Justiției suportă din bugetul aprobat cheltuielile ce decurg din îndeplinirea obligațiilor care îi revin conform prezentei secțiuni.
În calitate de autoritate de asistență Ministerul Justiției nu se va pronunța asupra admisibilității cererii pentru obținerea compensației financiare.