LEGE nr. 21 din 6 februarie 1924 pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații)

Fundația este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituită, un patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul sau propriu, și-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal, de interes obștesc.

Fundația între vii se constituie prin act autentic, iar fundația testamentară printr-una din formele prevăzute pentru testamente. Statutele sau orice alte alcatuiri care vor însoți actul de fundație făcut în forma autentică vor avea aceeași forma ca însăși acest act.

Fundațiile dobîndesc personalitatea juridică în condițiile stabilite la art. 3. Cererea de recunoaștere nu va putea fi facuta decît după instituirea și numirea organelor de direcție și administrație.

Moștenitorii și creditorii fondatori au față de fundație aceleași drepturi ca și față de orice alta liberalitate.

Nici fondatorul, nici moștenitorii lui nu pot revoca fundația după înregistrarea cererii de recunoaștere facuta conform art. 84 din prezenta lege.

Dacă fundația între vii sau testamentară este recunoscută persoana juridică după moartea fondatorului, efectele liberalităților făcute anterior recunoașterii se vor produce pentru fundațiile între vii de la data actului autentic de fundație; iar pentru fundațiile testamentare de la data morții testatorului. Același efect îl vor avea liberalitățile făcute în timpul vieții fondatorului, anterior însă recunoașterii calității de persoana juridică

Actul de fondare va fi nul de drept și nu va putea da loc la recunoașterea calității de persoana juridică, dacă nu determina scopul, nu constituie patrimoniul sau nu întrunește condițiile esențiale cerute de legea de fața. Actul de fondare poate determina în cuprinsul lui, sau în alcatuiri separate, organele de direcție și administrație, compunerea lor, recrutarea administratorilor, modul lor de funcționare, sau a instituțiilor ce urmează a se crea. Lipsa acestor stipulații nu anulează actul, fundația urmînd a se conduce în administrație potrivit dispozițiilor legii de fața.

Fiecare fundație trebuie să aibă organe de direcție, administrație și de control, instituite potrivit actului de fundație, statutelor sau alcătuirii fondatorului, sau, în lipsa acestora, potrivit dispozițiilor de mai jos.

Cînd actul de fundație n-a determinat organele de direcție și administrație, ministerul sub autoritatea și controlul căruia urmează a funcționa fundația, va cere Curții de apel, în circumscripția căreia își are sediul fundația, sau de la domiciliul fondatorului, numirea administratorilor necesari.

Curtea de apel, la cererea ministerului public, la cererea ministerului competent, sau la staruinta uneia din părțile interesate, va face numirea administratorilor și în cazul cînd direcția și administrația instituită de fondator nu mai poate fi din orice cauza înlocuită, completată și continuată.

Cînd fundația nu se găsește suficient organizată, Curtea de apel poate decide înlocuirea regulamentului interior de funcționare a fundației pe bazele dispozițiilor din legea de fața. Regulamentul se întocmește de organele de direcție și administrație, se aproba de minister și se publică în Monitorul Oficial. Administrația fundației și numirea personalului se vor face de direcție. Cînd fundația nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau, sau dacă patrimoniul ei e insuficient, Curtea de apel, cu avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice, va dispune, dacă actul de fundație nu se opune, ca patrimoniul ei să fie trecut la o alta fundație de drept privat din țara sau instituție de drept public, avînd același scop sau un scop cît mai asemănător posibil. Se vor respecta pe cît posibil dispozițiile fondatorului conciliabile cu noua situație.

Organele de direcție și administrație ale fundației au drepturile și obligațiile arătate în art. 35 și următorii din această lege

Curtea de apel, luînd și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea decide, la cererea organelor de direcție și administrație, modificarea organizației statornicită de fondator, dacă aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor și realizarea scopului fundației. În asemenea caz, decizia Curții va hotărî și numele unei organizații care va servi organelor de direcție și administrație la întocmirea regulamentului de organizare și funcționare, care va fi supus și aprobării ministrului ce reprezintă interesele generale de fundație. Atît organele de direcție și administrație cît și ministerul și autoritatea judecătorească, vor da întotdeauna, dispozițiilor nelamurite de actul de fundație, interpretarea care poate asigură realizarea scopului.

După aceeași procedura, Curtea de apel, luînd și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundației, în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv și fundația nu mai corespunde nevoilor sale sau pretențiilor ce fondatorul ar manifesta, în mod normal, dacă i-ar sta în putinta.

Modificarea nu poate atinge specialitatea fundației. Nici într-un caz însă nu se poate decide schimbarea sau modificarea cînd se constată că scopul este integral irealizabil. Tot astfel se va urma cînd se va constata necesitatea modificării sau suprimării din actul de fundație a condițiilor și sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundației. În toate aceste cazuri judecata se va face cu citirea fondatorului sau a erezilor lui în linie directa

Personalitatea fundației încetează în următoarele cazuri

Lichidarea patrimoniului fundației se va face potrivit regulilor de sub art. 54 - 65.

Cînd dizolvarea va avea loc prin judecata, lichidatorii vor fi numiți prin aceeași sentinta care a hotărît sau declarat dizolvarea. În cazul cînd dizolvarea s-a operat fără a interveni vreo judecata, precum și în cazul alin. c de sub art. 81, lichidatorii vor fi numiți de tribunalul civil de la sediul fundației, în camera de consiliu, la staruinta ministerului public, sau a oricărui interesat.

Înscrierea persoanelor juridice se va face în registre speciale, ținute la grefa tribunalului civil de la sediul lor principal. Vor fi registre deosebite pentru asociații și pentru fundații. Înscrierea persoanelor juridice de sub art. 7 se va face la grefa tribunalului sediului lor din România sau la domiciliul ales. La fundații, dacă indicația sediului nu va rezultă din cuprinsul actului de fundație, înscrierea se va face la grefa tribunalului domiciliului, sau a ultimului domiciliu al fondatorului. După constituirea fundației și a organelor ei de direcție și administrație, înscrierile ulterioare prevăzute sub art. 93 se vor face la grefa tribunalului sediului fundației.

Cererea de înscriere va trebui sa cuprindă

Cererea pentru asociații va fi facuta de membrii fondatori, de direcție, sau de 7 asociați. Cererea pentru fundații facuta prin acte între vii se va face numai de fondator, iar după moartea sa, și pentru fundațiile testamentare, de moștenitori legatari, executorii testamentari, organele de direcție și administrație, și ministerul care reprezintă interesul general ce fundația urmează a servi.

Semnatarii cererii sau unul din ei o vor prezenta tribunalului alaturind

Dacă tribunalul constata ca formele și cerințele articolelor de mai sus sînt îndeplinite și fundația și asociația merita să aibă capacitatea juridică, va decide potrivit art. 89 și va ordonă înscrierea.

Tribunalul cercetează în camera de consiliu dacă actele depuse, pentru asociații și pentru fundații, îndeplinesc condițiile și formele prevăzute în legea de fața. Concluziile ministerului competent și al reprezentantului ministerului public sînt obligatorii și hotărîrea se va pronunța în ședința publică fața cu aceștia. Neprezentarea concluziilor ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. Tribunalul va putea cere lămuriri și părților, dacă va crede de cuviință.

Hotărîrea se da fără drept de opoziție, dar cu drept de apel în termen de 10 zile libere de la pronunțare. Decizia de admitere rămasă definitivă se va înscrie de grefa în registrul persoanelor juridice. Actele depuse se vor păstra la dosarele respective. Apelul se declara la grefa tribunalului. Părțile interesate, ministerul public și ministerul respectiv vor putea declara apel contra deciziei tribunalului. Asupra apelului, Curtea, în termen de cel mult 15 zile de la declararea apelului, se va pronunța, urmînd procedura arătată mai sus. Decizia va fi fără opoziție. Se pot admite memorii scrise. Recursul se va face în termen de 15 zile de la pronunțare.

Înscrierea va reproduce conținutul declarațiilor prevăzute la art. 85, precum și data și numărul încheierii care a admis înscrierea. Mențiunea despre înscriere se va face pe originalul actelor de constituire sau al statutelor.

Textul acestei înscrieri va fi publicat fără întîrziere, prin îngrijirea grefierului, la staruinta și în contul celor interesați, în Monitorul Oficial și ziarele mai raspindite. În urma înscrierii deciziei definitive, grefa tribunalului este obligată, sub sancțiunea prezentată la art. 94, ca o dată cu dispoziția de publicare în Monitor, sa comunice o copie de pe decizie ministerului competent. Fiecare minister este obligat sa înscrie într-un registru special asociațiile sau fundațiile recunoscute subordonate controlului și supravegherii lor.

Orice modificare în compunerea organelor de direcție și administrație și în atribuțiile lor, schimbările de domiciliu, orice numire și înlocuire a unui administrator, director sau contabil, orice modificare a statutelor și în genere a organizării sau scopului persoanei juridice, modificarea, dizolvarea, lichidarea, numirile sau inlocuirile lichidatorilor, toate vor trebui să fie imediat declarate grefei, spre înscriere în registru și spre publicare. Se vor emite întotdeauna grefierului și actele justificative în sprijinul cererii de înscriere, actele vor fi atașate la dosarele respective. Declarațiile de mai sus se vor face de organele de direcție și administrație sau de lichidator, pentru tot ce va fi relativ la lichidare. Cu totii vor trebui să se îngrijească și de publicarile necesare. Declarațiile vor putea fi făcute și de orice persoană interesată. În caz de schimbare de domiciliu toate înscrierile și înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu.

Orice act supus înscrierii și neînscris sau nepublicat nu va fi opozabil terților. Asemenea act rămîne însă opozabil terților dacă se constată că ei l-au cunoscut pe alta cale. Acei supuși la declarație și publicațiile de sub art. 86, nu vor fi eliberați de obligațiile lor decît după executarea efectivă a lucrărilor, afară de cazul cînd se va dovedi ca lucrările n-au fost executate din culpa grefierului. Acei ce nu se vor conformă acestor obligații sînt supuși unei amenzi de 500 - 10.000 lei. La aceeași pedeapsa vor fi condamnați și funcționarii care au omis sau intirziat înregistrările, înscrierile și publicarile vorbite mai sus în afară de pedeapsa destituirii.

Curtea de apel, în circumscripția căreia funcționează asociația sau fundația, va avea în competența sa

Pentru dizolvarea persoanelor juridice prin judecata, tribunalul competent va fi cel civil de la sediul persoanei. Acest tribunal este competent și în cazul cînd persoana juridică, pierzindu-și personalitatea de plin drept, nu poate consimți sa pună capăt activității sale. Chemarea în judecata se face la staruinta oricărei persoane interesate. Procedura va fi de urgenta; termenul de prima înfățișare va fi de cel mult 15 zile libere de la data primirii citației. Judecata se va face cu precădere. Hotărîrea va fi fără drept de opoziție, cu apel în termen de 20 de zile de la pronunțare. Curtea se va pronunța de urgenta și cu precădere, fără drept de opoziție.

Litigiile între asociație și asociați se judeca tot de tribunalul de la sediul principal al asociației. Toate celelalte litigii ce eventual s-ar ivi în timpul funcționarii sau lichidării, se vor judeca potrivit dreptului comun, însă pentru toate instanțele cu termenele prescurtate asa cum se arata în art. 901-905 din actualul cod comercial din vechiul regat, care în privinta acestor termene în materia persoanelor juridice se va aplica pe întreg teritoriul Statului român.

Ministerul public va pune concluzii ca parte alăturată în toate chestiunile ce interesează o persoană juridică, în afară de cazurile în care i se atribuie prin legea de fața rolul de o parte principala. În fața comisiei superioare a persoanelor juridice concluziile sînt puse de procurorul general al Înaltei Curți de casație.

Pe lîngă ministerul de justiție va funcționa o comisie superioară a persoanelor juridice care va îndeplini atribuțiile prevăzute în art. 19, 26, 27,7 6, 78, 82, 101, 102, 103 din legea de fața și orice alte atribuții ce i se vor mai da prin legi și regulamente. Secretariatul comisiei va înscrie într-un registru general toate persoanele juridice din țara căzînd sub prevederile legii de fața. În acest scop, fiecare departament este obligat sa comunice comisiei superioare tabelul persoanelor juridice ce cad sub supravegherea și controlul lor, și în fiecare an modificările ce ar trebui aduse acestor tabele, fie prin înscrierea noilor persoane juridice recunoscute, fie prin radierea acelora cărora li s-a ridicat aceasta calitate.

Comisia superioară a persoanelor juridice va funcționa sub președinția I.P.S

Comisia lucrează cu majoritatea membrilor prezenți, după regulamentul de aplicare al legii. Toate deciziile se dau în scris și motivat. Comisia este ținuta de a chema pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. Pentru pregătirea lucrărilor, comisia poate să aleagă din sinul sau o delegație permanenta compusa din cel mult trei membrii. Comisia poate forma din sinul sau o delegație permanenta compusa din cel mult trei membrii în vederea anchetelor sau culegerea informațiilor necesare hotărîrilor sale și supravegherea executării acestor hotărîri. Nici într-un caz însă aceasta delegație permanenta nu poate da decizii care sînt exclusiv de competența comisiei plenare.