LEGE nr. 207 din 11 iulie 2022 pentru reglementarea unor măsuri privind cadrul general aplicabil constituirii și funcționării băncilor de dezvoltare din România

Potrivit prevederilor Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă , republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau, după caz, conform dispozițiilor Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, dacă legea nu dispune altfel, creanțele rezultate din plata garanțiilor prevăzute la art. 6 alin. (2) lit. b) se recuperează și se restituie de către instituțiile de credit sau alți intermediari financiari cu care băncile de dezvoltare vor încheia convenții de garantare.

Recuperarea creanțelor prevăzute la alin. (1) rezultate din plata garanțiilor se efectuează în temeiul contractelor de finanțare încheiate de instituțiile de credit sau alți intermediari financiari cu beneficiarii, contracte care reprezintă titluri executorii conform legii.

Garanțiile plătite de către băncile de dezvoltare sunt purtătoare de dobândă. Beneficiarii garanțiilor rămân obligați la plata dobânzii aferente creanței datorate conform contractului de finanțare, iar această dobândă se percepe până la stingerea integrală a obligațiilor prevăzute în contractul de finanțare.

Suma cheltuielilor cu executarea silită se stabilește de organul de executare, prin proces-verbal, care constituie titlu executoriu și care are la bază documentele justificative privind cheltuielile efectuate.

Sumele rezultate din procedurile de recuperare, din care se deduc cheltuielile ocazionate de recuperarea creanțelor, vor diminua proporțional expunerile asumate de fiecare dintre părți.

În ipoteza prevăzută la alin. (1) , statul român, prin Ministerul Finanțelor, se subrogă în drepturile băncii de dezvoltare în folosul căreia a făcut plata. Băncile de dezvoltare sunt mandatate să realizeze, în numele Ministerului Finanțelor ca reprezentant al statului român, recuperarea creanțelor bugetare rezultate din plata de către stat a garanțiilor emise de băncile de dezvoltare, potrivit alin. (1) și prevederilor stabilite în cadrul convențiilor de garantare semnate cu instituțiile de credit sau alți intermediari financiari.

Sumele recuperate în baza mandatului acordat conform alin. (6) urmează a fi restituite către Ministerul Finanțelor, conform termenilor și prevederilor agreate prin memorandumul de înțelegere prevăzut la art. 9 alin. (5) .

Abrogat.

Procedura de numire a membrilor organelor statutare ale fiecărei bănci de dezvoltare se stabilește prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 2 alin. (2) .

Prin derogare de la prevederile art. 153^6 alin. (5) din Legea societăților nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, președintele consiliului de supraveghere al băncii de dezvoltare este numit de adunarea generală ordinară a acționarilor dintre membrii consiliului de supraveghere.

Abrogat.

Membrii organelor de conducere ale băncilor de dezvoltare își exercită atribuțiile în mod independent, cu loialitate, diligență și respectând obiectivele și strategia stabilită de adunarea generală a acționarilor a fiecărei bănci de dezvoltare.

Deciziile privind managementul activelor și pasivelor băncilor de dezvoltare se iau de către organele de conducere ale acestora, în condițiile legii și ale actului constitutiv, fără implicarea sau acordul Ministerului Finanțelor, care reprezintă statul român, în calitatea sa de acționar unic al fiecărei bănci de dezvoltare, și fără implicarea sau acordul oricărei alte autorități sau instituții publice, cu excepția Băncii Naționale a României, în exercitarea prerogativelor de autoritate competentă pe linia supravegherii prudențiale.

Deciziile privind politica bancară trebuie să se bazeze doar pe considerente economice, în ceea ce privește activitățile efectuate în nume și cont propriu, în condiții de piață, respectiv să se bazeze pe mandatele specifice acordate în ceea ce privește activitățile de dezvoltare efectuate, analiza imparțială a acestora fiind primordială în realizarea scopului și activității băncilor de dezvoltare.

Contractul de mandat al membrilor sistemului de administrare al băncilor de dezvoltare include indicatori de performanță financiari și nefinanciari. În contractul de mandat se prevăd în mod obligatoriu ținte cuantificabile privind obiectivele și strategia stabilită de adunarea generală a acționarilor.

Sursele de finanțare necesare pentru derularea activităților desfășurate de băncile de dezvoltare sunt

Pentru administrarea fondurilor încredințate pe bază de mandat acordat de autorități ale administrației publice, prevăzute la alin. (1) lit. d) , băncile de dezvoltare pot percepe comisioane, din aceste fonduri, al căror nivel se stabilește prin ordin al ministrului finanțelor.

Băncile de dezvoltare nu percep comisioane pentru gestionarea fondurilor acordate pe bază de mandat de către Guvern, în vederea participării la fonduri de investiții regionale, inclusiv cele promovate de instituții financiare internaționale.

Băncile de dezvoltare pot plasa sumele aflate în administrare în nume și cont stat, potrivit unei strategii de plasament aprobate prin ordin al ministrului finanțelor.

Utilizarea sumelor obținute din plasamentele efectuate potrivit alin. (1^3) , precum și a oricăror alte sume rămase la dispoziția băncilor de dezvoltare la finalizarea mandatelor de participare la fonduri de investiții regionale se realizează conform destinațiilor ce se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor.

Băncile de dezvoltare pot atrage finanțări rambursabile prin împrumuturi contractate pe baze bilaterale și prin emiterea de obligațiuni pe piețele financiare către investitori instituționali.

În cazul în care băncile de dezvoltare au lichidități disponibile, acestea sunt folosite fără a aduce atingere cerințelor prudențiale prevăzute de cadrul de reglementare aplicabil băncilor de dezvoltare emis de Banca Națională a României. Băncile de dezvoltare pot plasa lichiditățile disponibile în titluri de stat, precum și în alte instrumente ale pieței monetare și instrumente financiare, în condițiile legii.

La constituirea unei bănci de dezvoltare, capitalul social inițial subscris trebuie să fie mai mare decât nivelul cerinței de fonduri proprii, stabilite potrivit reglementărilor Băncii Naționale a României, estimate pentru primii trei ani de activitate.

Aporturile la capitalul social al unei bănci de dezvoltare trebuie vărsate integral în numerar, inclusiv în cazul majorării acestuia, aporturile în natură nefiind permise.

La constituirea unei bănci de dezvoltare, aporturile la capitalul social trebuie să fie vărsate într-un cont deschis pe numele băncii de dezvoltare la o instituție de credit.

Prin derogare de la art. 9 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, nivelul capitalului social minim vărsat la constituirea unei bănci de dezvoltare este reprezentat de nivelul cerinței de fonduri proprii estimate pentru primul an de activitate plus pierderea aferentă primului an de activitate. Diferența de capital social subscris se varsă în două tranșe anuale în termen de cel mult doi ani de la data înmatriculării băncii în registrul comerțului.

De la data intrării în vigoare a directivei europene prin care o bancă de dezvoltare este exceptată de la aplicarea Directivei 2013/36/UE, spațiul destinat sediului social și, după caz, sediului real al unei bănci de dezvoltare nu poate fi amplasat la subsolurile clădirilor sau la etajele ansamblurilor de locuințe și trebuie să corespundă ca suprafață, condiții de securitate și dotări activităților propuse a fi desfășurate.

Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător sucursalelor și altor sedii secundare ale băncilor de dezvoltare înființate pe teritoriul României.

Băncile de dezvoltare pot desfășura activitățile prevăzute în actul constitutiv, în limita obiectului de activitate aprobat de Guvern și cu respectarea prevederilor legislației europene și naționale din domeniul ajutorului de stat

Sfera activităților prevăzute la alin. (1) lit. e)-i) acoperă serviciile și activitățile de investiții prevăzute în secțiunile A și B din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare, atunci când acestea au ca obiect instrumentele financiare prevăzute la secțiunea C din anexa nr. 1 la aceeași lege, și se încadrează în excepția prevăzută la art. 6 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 126/2018 , cu modificările și completările ulterioare.

Dispozițiile alin. (1) se interpretează și se aplică astfel încât activitățile enumerate la alin. (1) să acopere orice operațiuni, tranzacții, produse și servicii care se înscriu în sfera acestor activități sau pot fi asimilate acestora, inclusiv serviciile auxiliare acestor activități.

Băncile de dezvoltare pot desfășura și alte activități după cum urmează

Activitățile prevăzute la alin. (1) trebuie să se circumscrie obiectivelor unei bănci de dezvoltare, cu menținerea bunei reputații a acesteia.

Băncile de dezvoltare nu pot desfășura alte activități în afara celor permise potrivit prezentei legi.

Băncile de dezvoltare nu se pot angaja în operațiuni cum ar fi

Fiecare bancă de dezvoltare trebuie să dispună de un cadru formal de administrare a activității riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente și coerente, procese eficace de identificare, administrare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă, mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative și contabile riguroase și politici și practici de remunerare care să promoveze și să fie în concordanță cu o administrare sănătoasă și eficace a riscurilor.

Cadrul de administrare, procesele și mecanismele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie cuprinzătoare și adaptate la natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri și activităților desfășurate de banca de dezvoltare. Principiile, criteriile tehnice și alte cerințe care trebuie avute în vedere se stabilesc prin reglementările emise de către Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi. Mecanismele de control intern trebuie să asigure cel puțin organizarea funcțiilor de administrare a riscurilor, de asigurare a conformității și de audit intern.

În sensul alin. (1) , sunt avute în vedere riscuri precum: riscul de credit și al contrapartidei, riscul rezidual, riscul de concentrare, riscul de piață, riscul de rată a dobânzii din activități în afara portofoliului de tranzacționare, riscul operațional, riscul de lichiditate, riscul efectului de levier excesiv și riscul acordării unor ajutoare de stat ilegale.

Banca Națională a României stabilește, prin reglementările emise în aplicarea prezentei legi, cerințele privind politica de remunerare a unei bănci de dezvoltare.

Consiliul de supraveghere și directoratul băncii de dezvoltare au competențele și atribuțiile prevăzute de legislația aplicabilă societăților și sunt responsabile de aducerea la îndeplinire a tuturor cerințelor prevăzute de prezenta lege și de reglementările emise în aplicarea acesteia.

Deciziile în legătură cu activitățile derulate de băncile de dezvoltare în numele și pe contul statului nu pot fi delegate către consiliul de supraveghere al băncii de dezvoltare.

În aplicarea dispozițiilor alin. (1) , consiliul de supraveghere este responsabil pentru asigurarea unei supravegheri eficiente a activității membrilor directoratului băncii de dezvoltare.

Directoratul este format din cel puțin 3 membri, în conformitate cu legislația aplicabilă societăților.

Fiecare dintre membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului unei bănci de dezvoltare, precum și persoanele desemnate să asigure conducerea structurilor care privesc activitățile de administrare și control al riscurilor, audit intern, juridice, conformitate, trezorerie, creditare, precum și orice alte activități care pot expune banca de dezvoltare unor riscuri semnificative trebuie să dispună în orice moment de o bună reputație, de cunoștințe, aptitudini și experiență adecvate responsabilităților încredințate și trebuie să își desfășoare activitatea în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase. Componența organelor de conducere ale băncii de dezvoltare trebuie să reflecte în ansamblu o gamă suficient de largă de experiențe profesionale adecvate.

Responsabilitățile de conducere și/sau administrare pot fi exercitate numai de persoane fizice.

Fiecare dintre persoanele prevăzute la alin. (1) trebuie să fie evaluată și aprobată de Banca Națională a României înainte de începerea exercitării responsabilităților, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României în acest sens.

Membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului trebuie să dispună, la nivel colectiv, de cunoștințe, aptitudini și experiență adecvate pentru a fi în măsură să înțeleagă activitățile desfășurate de banca de dezvoltare, inclusiv principalele riscuri ale acestora, și să se pronunțe în deplină cunoștință de cauză cu privire la toate aspectele asupra cărora trebuie să decidă potrivit competențelor lor.

Fiecare membru al consiliului de supraveghere și al directoratului unei bănci de dezvoltare trebuie să își exercite responsabilitățile cu onestitate, integritate și pe baza unei gândiri independente pentru a putea evalua și pune în discuție în mod eficient deciziile luate de către membrii directoratului, atunci când este necesar, și pentru a controla și monitoriza în mod eficace procesul de luare a respectivelor decizii.

Persoanele desemnate în calitate de membri ai consiliului de supraveghere sau ai directoratului trebuie să exercite efectiv responsabilitățile de administrare și/sau de conducere ce le revin. (7) Băncile de dezvoltare trebuie să aloce suficiente resurse pentru inițierea și pregătirea membrilor consiliului de supraveghere și ai directoratului, la nivel individual și colectiv, în condițiile stabilite prin reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi.

Băncile de dezvoltare și comitetele lor de nominalizare iau în considerare o gamă largă de aptitudini și competențe atunci când recrutează membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului. În acest sens, băncile de dezvoltare și comitetele de nominalizare trebuie să stabilească și să implementeze o politică privind promovarea diversității în cadrul organului de conducere, potrivit reglementărilor emise de Banca Națională a României.

Fiecare bancă de dezvoltare are obligația de a evalua și/sau reevalua persoanele prevăzute la alin. (1) , la nivel individual și, dacă este cazul, colectiv, în condițiile stabilite prin reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi și prin politicile interne ale băncii de dezvoltare.

Atunci când, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată , cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Finanțelor, în calitate de acționar unic al băncii de dezvoltare, nominalizează membrii consiliului de supraveghere în vederea numirii de către adunarea generală a acționarilor, acesta are în vedere respectarea cerințelor prevăzute de prezentul articol, de art. 27 și 28 și a celor detaliate în reglementările în domeniu emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi.

Mandatul primilor membri ai consiliului de supraveghere și ai primilor membri ai directoratului nu poate depăși 2 ani și nu poate fi reînnoit.

Prin excepție de la prevederile art. 25 alin. (3)

Membrii consiliului de supraveghere și ai directoratului trebuie să aloce timp suficient pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin. (2) În aplicarea alin. (1) , numărul mandatelor pe care o persoană le poate deține în același timp se apreciază în funcție de circumstanțele individuale, precum și de natura, extinderea și complexitatea activității băncii de dezvoltare.

Cu excepția cazului în care reprezintă statul, persoanele prevăzute la alin. (1) , atunci când cumulează mai multe mandate, nu se pot afla în mai mult de una dintre următoarele situații

În scopul aplicării alin. (3) se consideră ca fiind un singur mandat

Mandatele deținute în organizații sau entități care nu urmăresc, în mod predominant, obiective comerciale nu se încadrează în prevederile alin. (3) .

Banca Națională a României poate aproba deținerea unui mandat suplimentar într-o funcție neexecutivă de către persoanele prevăzute la alin. (1) , luând în considerare complexitatea atribuțiilor conferite de toate mandatele deținute.

Băncile de dezvoltare trebuie să înființeze un comitet de administrare a riscurilor, un comitet de nominalizare și un comitet de remunerare, cu atribuții consultative pentru consiliul de supraveghere.

Componența, atribuțiile și responsabilitățile comitetelor prevăzute la alin. (1) , precum și cerințele privind membrii acestora sunt stabilite în reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi.

Toate băncile de dezvoltare trebuie să aibă membri independenți în componența consiliului de supraveghere. Cerințele cu privire la numărul și criteriile de independență ale membrilor respectivi se stabilesc prin reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi.

Băncile de dezvoltare trebuie să dispună de fonduri proprii care să acopere, pe lângă cerințele minime de fonduri proprii prevăzute la art. 31 , amortizoarele de capital impuse de Banca Națională a României, la recomandarea structurii interinstituționale de coordonare în domeniul supravegherii macroprudențiale a sistemului financiar național.

În sensul alin. (1) , băncile de dezvoltare dispun de fonduri proprii pentru îndeplinirea cerințelor privind amortizoarele de capital, în măsura și în condițiile prevăzute de reglementările emise în acest scop în aplicarea prezentei legi.

În situația în care băncile de dezvoltare nu dețin un nivel suficient al fondurilor proprii care să permită conformarea cu cerința prevăzută la art. 32 , se aplică restricțiile asupra distribuirilor prevăzute la alin. (3) și (4) .

În sensul alin. (1) , băncile de dezvoltare calculează suma maxim distribuibilă, în conformitate cu reglementările emise de către Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi.

Anterior calculului sumei maxim distribuibile aferente cerințelor privind amortizoarele de capital, este interzisă băncilor de dezvoltare inițierea oricăreia dintre următoarele acțiuni

Ulterior calculului sumei maxim distribuibile, băncile de dezvoltare care nu îndeplinesc sau nu depășesc cerința prevăzută la art. 32 , nu efectuează distribuiri prin niciuna dintre acțiunile prevăzute la alin. (3) peste suma maxim distribuibilă.

Fiecare bancă de dezvoltare trebuie să dispună de strategii și procese interne formalizate, solide, eficiente și complete de evaluare și menținere în permanență a nivelului, structurii și distribuției capitalului, care, din perspectiva băncii de dezvoltare, sunt considerate adecvate pentru acoperirea tuturor riscurilor la care aceasta este sau poate fi expusă, într-un mod corespunzător naturii și nivelului acestor riscuri. În acest sens, banca de dezvoltare trebuie să aibă în vedere, pe lângă riscurile prevăzute în reglementările emise de Banca Națională a României în aplicarea prezentei legi, orice alte riscuri aferente activității desfășurate, precum și cele datorate unor factori externi acesteia.

Procesele și strategiile prevăzute la alin. (1) trebuie să fie supuse unor revizuiri interne regulate de către băncile de dezvoltare, astfel încât să se asigure că ele rămân în permanență cuprinzătoare și proporționale în raport cu natura, extinderea și complexitatea activităților desfășurate de băncile de dezvoltare.

Persoanele propuse în calitate de auditori financiari ai băncilor de dezvoltare trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de legislația în domeniu și să nu se afle în vreo situație de incompatibilitate sau de conflict de interese prevăzută de legislația în vigoare.

Persoanele propuse în calitate de auditori financiari trebuie să aibă experiență relevantă în domeniul auditării situațiilor financiare ale instituțiilor de credit.

În cazul auditorilor financiari, persoane juridice, cel puțin auditorul financiar, persoană fizică, care coordonează echipa ce va realiza auditul financiar al băncii de dezvoltare, trebuie să îndeplinească cerința prevăzută la alin. (2) .

Auditorii financiari care auditează situațiile financiare ale băncilor de dezvoltare trebuie să fie aprobați de Banca Națională a României, cu excepția primului auditor financiar, care este numit prin actul constitutiv aprobat prin hotărârea Guvernului.